Sunteți pe pagina 1din 12

Curs 11 ASSI (2005-2006)

6. Sisteme informatice destinate conducerii operative a


instalatiilor Sistemului Energetic National
6.1. Cerintele si restrictiile cu caracter functional
Scopul conducerii SEN este exploatarea coordonata a instalaiilor si echipamentelor
componente, care necesita o conducere si comanda unitara si ierarhizata pentru:
funcionarea unitara a SEN si alimentarea cu energie electrica a consumatorilor
in condiii de sigurana, calitate si economicitate;
utilizarea raionala a resurselor hidroenergetice si a combustibililor pentru
producerea energiei electrice, innd seama si de existenta CNE;
cogenerarea energiei electrice si energiei termice, produsa prin termoficare, in
vederea folosirii raionale si economice a resurselor energetice;
asigurarea unui echilibru permanent intre producia si consumul de energie
electrica in scopul meninerii frecventei de funcionare in limitele admisibile in cazul
funcionarii izolate;
reglarea schimburilor de energie electrica cu sistemele energetice ale altor tari, in
cazul funcionarii interconectate;
coordonarea regimurilor de funcionare si a manevrelor din instalaiile energetice
ale SEN in regim normal de funcionare si in situaii de incidente.
Conducerea sistemului electroenergetic privita prin prisma teoriei sistemelor
ierarhizate consta practic in organizarea acesteia pe mai multe nivele principale. Fiecare nivel
reprezinta un ansamblu integrat de subsisteme de nivel inferior, conduse de catre un
coordonator (dispecer) subordonat nivelului ierarhic superior.
Aceste nivele, in ordinea cresterii gradului si importantei deciziei sunt (figura 6.1.) :
Nivelul 4 - Dispecerul Energetic Central (DEC)
Nivelul 3 - Dispeceri Energetici Teritoriali (DET)
Nivelul 2 Dispeceri Energetici Zonali care pot fi :
de reele electrice (DRE)
de hidroamenajare (DHA)
Nivelul 1 Dispeceri Energetici Locali care pot fi:
de reele electrice (DEL)
de centrale electrice CTE, CET, CHE, CNE, (DLC DST)
de termoficare (DT)
ai consumatorilor (DELC).
Organizarea conducerii fiecarui nivel prin dispecer se realizeaz in funcie de structura
instalaiilor, volumul si importanta lor, de posibilitile de integrare in reeaua de
telecomunicaii, telemecanica si sistemul informatic, astfel ca sa se asigure in mediul cel mai
eficace activitatea conducerii prin dispecer a SEN.

Curs 11 ASSI (2005-2006)


Sistem energetic

Nivelul 4

Dispecer energetic national


Subsisteme electroenergetice
Nivelul 3
Dispecer energetic teritorial
Dispecer energetic zonal

Nivelul 2

Retele electrice,
Centrale electrice,
Consumatori

Nivelul 1

Dispeceri energetici locali


Figura 6.1. Nivele de conducere operativz intr-un sistem electroenergetic

Figura 6.2. prezint subordonarea ierarhica operativa a diferitelor nivele de conducere


prin dispecer si a obiectivelor energetice din punct de vedere al comenzii operative in funcie de
importanta fiecrui obiectiv in SEN.
Nivelul 4

DEN

Nivelul 3
DET

DET

DET

Nivelul 2
DEZ

DHE

Nivelul 1
DLC

DLC

CNE

P>100MW
CTE

DEL
DELC

DEL

ST
statii
U<110kV

DELC
DT
PSC

ST
CHE
mici

DCRT
DLC
ST
CHE
mici

CET

RETELE
MT si JT

DCRT
DLC
RETELE
110kV
si MT

P<100MW
CTE

ST
statii
220, 400
750kV
ST
CHE
mari
P>300 MW
Legatura transmisie de date
DEN - Dispecer energetic national
DET - Dispecer energetic teritorial
DEZ - Dispecer energetic zonal
DHA - Dispecer de hidroamenajare
DEL - Dispecer energetic local
DLC - Dispecer local de centrala electrica
DELC - Dispecer energetic local ai consumatorilor
DT - Dispecer de termoficare
DCRT - Dispecer central retele de termoficare
PSC - Puncte de supraveghere si comanda
ST - Sef de tura

Figura 6.2. Structura conducerii operative a instalatiilor din SEN

Curs 11 ASSI (2005-2006)


DEC asigura echilibrul permanent intre producia si consumul de energie electrica,
reglarea parametrilor de calitate ai energiei electrice (frecventa, tensiune), urmrirea
continuitii in alimentarea consumatorilor, precum si realizarea schimburilor de energie
electrica cu sistemele energetice ale altor tari, stabilete regimurile posibile de funcionare si
coordoneaz manevrele pe ansamblul reelelor de transport de 220 kV si 400 kV ale SEN si
exercita comanda nemijlocita in centralele electrice mari si asupra liniilor de interconexiune cu
sistemele energetice vecine.
DEC are:
competenta in zona sa de activitate asupra:
- reelei de 400 si 220 kV;
- centralelor termoelectrice cu puterea totala < 1000 MW si cu puterea pe grup
20 MW;
- centralelor hidro cu puterea totala < 300 MW si puterea pe grup 10 MW;
comanda nemijlocita in zona sa de aciune asupra:
- reelei de 750 kV si staiilor de 400kV;
- centralelor termoelectrice cu puterea totala 1000 MW;
- centralelor hidro cu puterea totala 300 MW.
DEC supravegheaz instalaiile de producere si transport a energiei electrice
funcionnd la tensiuni de 220, 400 si 750 kV si asigura continuitatea in funcionare a SEN;
-optimizeaza regimul de funcionare pe ansamblul SEN;
-regleaza frecventa si tensiunea in nodurile principale ale SEN;
-asigura reglajul frecventa putere de schimb pe liniile de interconexiune cu alte
sisteme;
-asigura reglarea si ncadrrile in limitele prestabilite ale nivelurilor tensiunilor din
staii si ale circulaiilor de puteri pe linii;
-comanda deconectarea unor consumatori si pornirea unor grupuri energetice;
-supravegheaza starea instalaiilor componente ale sistemului informatic din dotare;
-realizeaza planificarea exploatrii, analize si simulri in afara timpului real.
DET:
-asigura realizarea regimurilor de funcionare si a manevrelor coordonate ale DEC,
precum si stabilirea regimurilor de funcionare si coordonarea manevrelor in instalaiile
energetice din zona de activitate;
-are autoritate de decizie in zona sa de activitate asupra:
liniilor radiale de 220 kV;
reelei de 110 kV buclate;
centralelor termoelectrice cu grupuri cu puterea unitara cuprinsa intre 6 MW si
20 MW;
centralelor hidro cu grupuri cu puterea unitara cuprinsa intre 1 si 10 MW;
-are comanda de coordonare in zona sa de activitate asupra:
reelei de 110 kV buclata;
reelei de 400 kV;
-supravegheaza si asigura continuitatea in funcionare a instalaiilor de producere si
transport a energiei electrice funcionnd la tensiunile de 220, 400 si 750 kV;
-optimizeaza regimurile de funcionare pentru reeaua de transport si distribuie (110
kV buclat) din aria de responsabilitate;
-reglajul tensiunii in reelele buclate de 110 kV;
-comanda nemijlocita a instalaiilor de 220 kV si 400 kV a DAS;
3

Curs 11 ASSI (2005-2006)


-supravegherea strii instalaiilor componente ale sistemului informatic din dotare;
-planificarea exploatrii, analizei si simulrii in afara timpului real (timp mediu si
scurt).

DEZ:
-asigura conducerea operativa prin dispecer a instalaiilor si reelelor de nalta tensiune
de 110 kV din zona filialei respective in conformitate cu autoritatea de conducere operativa pe
care o are asupra acestora, atribuita prin ordinul de impartire a instalaiilor;
-asigura realizarea regimurilor de funcionare si a manevrelor coordonate de treptele
superioare de dispecer, stabilesc regimurile de funcionare si coordoneaz manevrele pentru
instalaiile si reelele din raza lor de activitate care nu se afla in autoritatea de decizie sau
comanda de coordonare a unei alte trepte;
-are autoritatea de decizie in zona sa de activitate asupra:
liniilor radiale de 110 kV;
centralelor termoelectrice cu grupuri < 6 MW;
centralelor hidro cu grupuri < 1 MW;
-are comanda de coordonare asupra:
liniilor din reeaua de 110 kV buclata;
-competenta in zona sa de activitate asupra:
unor transformatoare de 400/110 kV si 220/110 kV;
unor linii radiale de 220 kV;
liniilor electrice de 110 kV;
centralelor termoelectrice cu grupuri cu puterea < 20 MW;
-reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incidentelor;
-optimizarea funcionarii instalaiilor de distribuie de nalta si medie tensiune;
-reglajul tensiunii in reelele de distribuie de nalta si medie tensiune si a nivelului de
compensare al puterilor reactive;
-comanda nemijlocita a instalaiilor de distribuie de nalta tensiune si a
automatizrilor di zona;
-supravegherea strii instalaiilor componente ale sistemului informatic din dotare;
-planificarea exploatrii si analiza in afara timpului real.
DEL:
-asigura conducerea operativa prin dispecer a instalaiilor si reelelor de distribuie de
110 kV si medie tensiune din zona filialei respective in conformitate cu autoritatea de
conducere operativa pe care o are asupra acestora, atribuita prin ordinul de impartire a
instalaiilor;
-stabileste regimul de funcionare si coordoneaz manevrele in instalaiile si reelele
de distribuie din zona lor de activitate;
-au comanda nemijlocita asupra:
reelelor electrice de MT;
unor linii radiale de 110kV si transformatoare de 110/MT;
centralelor conectate la reeaua electrica de medie tensiune din zona sa de
activitate;
centralelor termoelectrice cu grupuri cu puterea < 6 MW;
centralelor hidroelectrice cu grupuri cu puterea < 1 MW;
-supravegheaza si asigura continuitatea in funcionare a instalaiilor de distribuie;

Curs 11 ASSI (2005-2006)


-reglajul curbei de consum pentru prevenirea extinderii incidentelor;
-urmarirea bilanului de energie electrica pe contur;
-optimizarea funcionarii instalaiilor de distribuie de medie si joasa tensiune;
-reglajul tensiunii in reelele de distribuie de nalta si medie tensiune si a nivelului de
compensare al puterilor reactive;
-comanda porniri si opriri de grupuri ale microhidroagregatelor;
-comanda nemijlocita a instalaiilor de distribuie de medie tensiune si unele de 110
kV;
-supravegherea strii instalaiilor componente ale sistemului informatic din dotare;
-planificarea exploatrii, analiza si simularea in afara timpului real.
DHA:
-supravegherea si asigurarea continuitii in exploatare a instalaiilor si echipamentelor
aflate in autoritatea de conducere operativa si de comanda nemijlocita a sa si a treptelor
superioare;
-exploatarea optima a acumulrilor de apa in regim normal si de viitura;
-stabilirea regimurilor optime de utilizare a lacurilor avnd in vedere capacitatea lor si
prognozele de debite afluente a grupurilor disponibile si a regulilor de exploatare tehnica a
acumulrilor;
-prognozarea puterilor economic disponibile,a programelor zilnice de funcionare si a
puterilor maxim utilizabile orare pentru SEN;
-repartizarea optima pe CHE a puterii de consemn activa si reactiva;
-repartizarea pe CHE a ordinului de reglaj frecventa putere;
-efectuarea manevrelor programate;
-telecomanda agregatelor, aparatelor de comutaie si a instalaiilor de evacuare a
debitelor;
-supravegherea strii instalaiilor componente ale sistemului informatic din dotare;
-coordoneaza si conduce masurile de nlturare a alarmei sau incidentului;
-stabileste regulile de evacuare a debitelor din fiecare acumulare si coordonarea
acestora pe ntreaga acumulare;
-stabileste regimul de pregolire a lacurilor pentru evitarea inundaiilor in perioada
viiturii;
-planificarea exploatrii si analiza in afara timpului real.
Dispecerul energetic Local de Centrala electrica (DLC) denumit si dispecer sef de
tura (DST) asigura :
-conduce din punct de vedere tehnic si operativ ntreaga activitate de exploatare si
intretinere ce se desfasoara in instalaiile centralei in conditii de functionare economoca si
sigura;
-realizeaza gestiunea puterii si energiei electrice si termice produse si livrate de
centrala;
-asigura legtura operativa cu nivelurile ierarhice superioare de conducere operativa
pentru preluarea consemnelor (ex. putere debitata, porniri/opriri de unitati) si transmiterea in
sens invers a restriciilor de ncrcare a grupurilor energetice.
-supravegheaza starea instalaiilor componente ale sistemului informatic din dotare;
-coordoneaza activitatea de lichidare a incidentelor pe centrala, innd seama de
prioritati astfel incat sase evite extinderea acestora si sa fie lichidate cu urmri minime pentru
centrala.

6.2. Conducerea prin dispecer a centralelor electrice


5

Curs 11 ASSI (2005-2006)


Integrarea piramidelor de conducere ale SEN si ale centralelor electrice pot interfera asa
cum se arata in Figura 6.3.
Conducerea operativa n cadrul centralelor electrice poate fi condusa ierahizat pe patru
nivele (figura 6.3.) :
1. nivelul de conducere local (comanda actionarilor si preluarea informatilor din proces) ;
2. nivelul de conducere de la tablourile locale (supraveghere grupa functionala). ;
3. nivelul camerelor de comanda (supraveghere subgrupa functionala) ;
4. nivelul tehnic superior al dispecerului sef de tura (supraveghere bloc).
In timp, conceptia de conducere a centralelor cu echipamente numerice s-a nuantat si in
prezent se pot distinge doua tipuri principale de aplicatii ale aparaturii numerice:
- aplicatii cu echipamente numerice individuale de tipul calculatoarelor de proces si automatelor
programabile;
- aplicatii cu sisteme distribite de conducere.
CET
CT

SEN
DEN

Sistem de
conducere
neoperativ

DET
DED
centrale,
retele electrice,
consumatori

Sistem de
CE
conducere operativ
(n timp real)

dispecer

camer
comand
dulap
automatizri
local

Figura 6.3. Piramidele de conducere ale SEN si centralelor electrice

Conceptia actuala de organizare a conducerii operative in centrale consta in


descentralizarea functionala (Figura 6.4.a). Materializarea acestei conceptii si-a gasit expresia
in sistemul de organizare a automaticii in centrale prin grupe functionale.

Curs 11 ASSI (2005-2006)

Bloc
GF GF GF GF

SGF

Acionri
PROCES

a)

b)

Figura 6.4. Conducerea ierarhizata a centralelor electrice: a) descompunerea functionala; b)


sistemul ierarhizat de conducere.

Acest sistem consta in descompunerea, din punct de vedere tehnologic a ansamblului


bloc cazan-turbina-generator, inclusiv a instalatiilor lor anexe in grupe de instalatii ce pot
constitui un sub proces, cvasi de sine statator formind o grupa functionala. O grupa functionala
contine programe de pornire, oprire, reglare, protectie, blocaje tehnologice si afisarea starii
interne. In functie de complexitatea ei, o grupa functionala poate fi subimpartita in mai multe
subgrupe functionale, in cadrul carora sunt rezolvate toate problemele legate de comanda
directa a mecanismelor. Subgrupele nu au in general legaturi directe intre ele, coordonarea
activitatii lor facindu-se prin grupa functionala.
Solutia de conducere prin grupe functionale, in raport cu cea prin calculator, pune in
evidenta o serie de avantaje a celei dintai. Astfel, o defectiune in instalatie afecteaza un volum
foarte limitat de comenzi automate si permite o depanare rapida, precum si etapizarea punerilor
in functiune. Datorita faptului ca exista o repetabilitate in functiuni, fiecare element trebuie sa
fie automatizat independent, insa sunt necesare legaturi intre elementele individuale. Astfel
echipamentele sunt distribuite si fiecare functie este realizata din punct de vedere hard si soft cu
elemente care pot functiona independent sau nu.
Sistemele distribuite de conducere concepute in ideea descentralizarii functionale, sunt
formate din module realizate cu microprocesoare si memorii EPROM (PROM, ROM) si RAM
ce permit implementarea functiilor de reglare si comanda pentru instalatiile individuale si
organizarea lor intr-un sistem ierarhic de conducere (fig.6.4.b).
In aceasta situatie, calculatorul, instalat pe cel mai inalt nivel de ierarhie a comenzii, va
avea rolul de supraveghere a procesului si modificare a consemnelor la regulatoare dupa
strategii de conducere sofisticate (conducere optimala, estimare, adaptare).
Camerele de comanda in acest caz se bazeaza pe principiul ierarhic - selectiv - serial.
Instalatia de automatizare deserveste un bloc energetic si asigura functionalitatea
acestuia in toate regimurile de functionare (pornire, oprire, regim normal, avarie).

Curs 11 ASSI (2005-2006)


Avantajul major al sistemelor de conducere distributie, atat din punct de vedere hard cat
si soft trebuie sa permita realizarea unei structuri de conducere ierarhizate cuprinzand functii de
conducere complexe cum ar fi:
1. Funcii operative
reglare
comand
protecie
supraveghere
2. Funcii semioperative
configurare
diagnoz
mentenan
3. Funcii neoperative
protocoale
arhivare
documentare
proiectare
Primele doua clase de functii caracterizeaza conducerea operativa a centralei pe termen
scurt in timp ce cea de-a treia clasa de functii caracterizeaza conducerea centralei pe termen
mediu si lung.
Automatizarea diferitelor elemente ale unui bloc se realizeaza astfel:
automatizarea turbinei si a cazanului se realizeaza separat - trebuie realizate standarde
de inalta siguranta si fialibilitate, precum si imbunatatirea calitatii dinamice a
procesului (astfel in cadrul automatizarii turbinei sunt necesare bucle de reglare rapide
iar la cazan este necesar un sistem cu un grad mare de redundanta materiala),
automatizarea celorlalte instalatii se va realiza separat de cele anterioare in partea de
automatica clasica.

6.3. Tipuri de informatii. Volum de informatii estimat


Pentru a-si desfasura activitatea in conformitate cu cerintele impuse DST trebuie sa dispuna
prin sistemul informatic propriu de informatii priviind starea de functionare a tuturor
instalatiilor tehnologice din centrala precum si din statia de evacuare a puterii electrice in SEN.
Principalele informatii necesare la nivel de DST sunt culese pe grupe functionale :
1. de la grupurile generatoare si din statiile electrice de servicii proprii bloc
marimi masurate :
putere activa si reactiva pe bloc generator ;
tensiunea si frecventa la bornele generatorului;
tensiunea si/sau curentul de excitatie la generator ;
curentul statoric
puterea activa si reactiva pe transformatoarele de servicii proprii bloc,
comune si generale, precum si pe legaturile dintre statiile de servicii
proprii ;
puterea activa pe consumatorii importanti ;
tensiunea pe barele de servicii proprii
semnalizari :
pozitii intreruptoare
pozitii si actionari automatizari (AAR)
8

Curs 11 ASSI (2005-2006)

2. din cladirea principala (grupul cazan-turbina-instalatii anexe turbina)


marimi masurate :
temperatura, presiune si debit abur viu si supraincalzit la iesirea din cazan
temperatura si debit de alimentare apa intrata in cazan ;
presiune focar ;
temperatura si presiune abur la expandor
temperatura si presiune abur viu la intrarea in turbina
temperatura condens si nivel in condensator
debit abur consumuri interne
presiune si debit gaze naturale la arzatoare
temperatura, presiune si debit pacura.
semnalizari :
starea de pornit/oprit sau deschis/inchis a urmatoarelor utilaje : mori,
arzatoare, ventilatoare de aer, ventilatoare de gaze arse, preincalzitoare
rotative de aer, electrofiltre, ventile pe abur viu iesire cazan, clapete de
abur intrare turbine, ventilul de inchidere rapida al turbinei, ventile pe
plecarile catre consumayorii de abur viu si de apa calda.
telecomenzi : porniri/opriri de cazan ; porniri/opriri de turbina
telereglaje :
reglarea sarcinii cazanului ;
reglarea debitului de gaze de ardere ;
reglarea alimentarii cu apa a cazanului;
reglarea turatiei turbinei
reglarea presiunii si nivelului in degazor
reglarea nivelului de condensat in condensator
reglarea temperaturii de supraincalzire a aburului
reglarea temperaturii de preincalzire a apei
etc....

3. din statia de tratare chimica a apei


marimi masurate :
debit apa bruta
debit apa tratata
PH si conductivitatea apei demineralizate
niveluri in rezervoare.
4. de la gospodaria de carbune
marimi masurate :
debitele si calitatea carbunelui in stive
semnalizari:
starea de disponibilitate a instalatiilor de incarcare si transport in
gospodaria de carbune
starea concasoarelor de carbune
5. de la gospodaria de combustibil lichid :
marimi masurate :
nivelul in rezervoare

Curs 11 ASSI (2005-2006)


6. de la gospodaria de combustibil gazos :
marimi masurate :
presiuni si debite minime (semnale binare)
7. din instalatiile de termoficare :
marimi masurate :
temperaturi, presiuni, debite pe tur/retur apa calda, tur abur, retur condens
semnalizari:
stari CAF (cazan cu apa fierbinte), pompe de termoficare, ventile
principale de inchidere.
8. de la statia de pompe de incendiu :
marimi masurate :
presiune apa in retea
niveluri de apa in rezervor
semnalizari:
stare pompe de incendiu
semnalizare incendiu
9. din statia de evacuare a puterii in SEN
marimi masurate :
puteri active si reactive pe transformatoarele blocurilor genratoare,
transformatoare si liniile de legatura cu SEN
puteri active si reactive pe cuple
suma puterilor active si reactivelivrate de cebtrala in SEN
tensiuni si frecvente pe bare
semnalizari:
pozitii separatoare si intreruptoare de pe transformatoare, linii, cuple si
legaturi la pamant ale neutrilor.
pozitii si actionari automatizari (AAR, RAR.....)
avarie in statie
La fiecare grupa functionala semnalizarile pot fi de stare, preventive si de alarma (depasiri de
limita) sau de incident (avarie in centrala, demaraje si actionari de protectie)
Volumul orientativ de informatii necesar pentru un DLC
- telemasurari : 300 - 1000
- telesemnalizari : 1000-4000
- telecontorizari : 100-2500
- telecomenzi : 50-700
- telereglaje : 10-500

6.4. Functii ale sistemelor informatice destinate DLC


Pentru asigurarea conducerii operative le nivelul dispecerului local de centrala electrica in
conformitate cu functiile acestei trepte de dispecer precizate in sectiunea 6.1. se recomanda a
avea in principal urmatoarele functii pentru sistemul informatic aferent :
Functii SCADA (Supervisory Control and Data Acquisition ) :
- achizitie si transmitere de date;
- inregistrarea si stocarea secventiala a evenimentelor ;
10

Curs 11 ASSI (2005-2006)


- inregistrare instantanee de date
- prelucrare de date (inclusiv in timp real):
- verificarea incadrarii marimilor in limite
- calculul puterilor si energiilor produse si consumate in centrala
- telecomanda si telereglaj in instalatii
- interfata utilizator
-prelucrarea si gestiunea alarmelor, etc.
Functii PPMS (Power Plant Management Systems)
- elaborarea de situatii de sinteza privind starea de functionare a centralei:
o situatia de ansamblu a centralei
o situatia de ansamblu a fiecarei grupe functionale, global si pe componente
o situatia alimetarii cu combustibil a centralei
o situatia alimetarii cu apa a centralei
o situatia alimetarii serviciilor interne ale centralei
o situatia livrarii de energie electrica din centrala
o situatia livrarii de energie termica din centrala
- urmarirea regimului de functionare si a mersului economic al instalatiilor din
centrala
- calculul capacitatii centralei de a fi incarcata
- prognoza puterilor economic disponibile si maxim utilizabile
- calculul regimului optim de functionare al centralei
- elaborarea valorilo de consemn pentru fiecare bloc referitor la puterea activa si la
cantitatea calura tinand cont de valorile toatale de consemn pe centrala primite de la
treptele de dispecer superioare si de la dispecerul de termoficare
- supravegerea automata a conditiilor de insularizare
- diagnoza starii centralei si a anumitor instalatii si echipamente
- supravegherea costurilor de productie a energiei electrice si termice

6.5. Structuri de principiu si constructii tehnice pentru dotarea hardware a sistemelor


informatice pentru conducerea operativa a centralelor electrice
Un sistem informatic destinat conducerii operative a instalatiilor energetice din SEN trebuie sa
asigure :
realizarea functiilor de teleconducere (SCADA)
realizarea functiilor aditionale functii tip PPMS
realizarea unui sistem de gestiune a bazelor de date relationale de ex. ORACLE
interfata grafica cu utilizatorii (de ex. X-Windows)
facilitati de transfer de date
Sistemele informatice de tipul SCADA/PPMS trebuie sa aiba doua caracteristici fundamentale :
posibilitatea de a se adauga, inlocui, redistribui echipamente ca urmare a evolutiei
tehnologice, fara a se cauza perturbatii importante in functionare (arhitectura de sistem
deschis) si de a salva integral software-ul intregului sistem (portabilitatea)
facilitati de modificare si integrare de noi functii de sistem ca urmare a evolutiei
procesului controlat (dezvoltarea) si de schimbare a cerintelor in timp (evolutivitatea)
Structura de baza a acestor sisteme vor avea in principal urmatoarele componente :
unul sau mai multe echipamente de proces (servere in general redondante), echipamente
care realizeaza functiile vitale de functionare ale sistemului
statii de lucru
11

Curs 11 ASSI (2005-2006)


retea locala (LAN - ETHERNET)
Functiile SCADA si PPMS precum si bazele de date aferente sistemului pot fi distribuite pe un
numar de 4-7 servere de proces si 4-7 statii de lucru.
Astel in conformitate cu schema bloc de principiu din figura 6.5. se au in vedere urmatoarele
echipamente principale :
- 1-2 servere pentru aplicatii si baze de date ;
- 2 servere de administratie si comunicatie a resurselor in LAN (servere de sistem)
- 1 server pentru terminale, 2 imprimante si un copiator
- 2 routere/servere pentru achizitia si transmsia datelor cu RTU urile din instalatii, cu
sistemele de calcul de la grupurile energetice si pentru comunicatia cu reteaua LAN
MIS centrala si cu sistemele EMS/SCADA, DMS/SCADA de la diferitele trepte de
conducere din SEN
- 1 statie de lucru post supervizor
- 1 statie de lucru post operator
- 1 statie de lucru post management
- 1 statie de lucru post intretinere baze de date/imagini echipata cu unul sau doua
monitoare color,
1-2 SERVERE
de Aplicatii si
baze de date

2 SERVERE
Comunicatie
administrare
resurse in LAN

LAN ETHERNET PPMS/SCADA

4 STATII
de Lucru

- post supervizor
- post operator
- post management
- post intretinere
baze de date/imagini

2 SERVERE
Routere pt achizitii
si transmisii de date

2 SERVERE
pt Terminale
2 imprimante color

Comunicatii, achizitii si schimb de


date cu:
- RTU din instalatii
- sisteme informatice grupuri
- LAN MIS centrala
- alte sisteme
EMS/SCADA(DEC;DET) sau
DMS/SCADA(DEZ;)

de inalta rezolutie
1 copiator

Figura 6.5. Schema bloc de principiu a sistemului informatic PPMS /SCADA de la dispecerul
sef de tura al centralei termo electrice

12