Sunteți pe pagina 1din 7

Curs 6 ASSI (2005-2006)

3.5.4. Metode de conducere a proiectului


A. Metoda diagramelor cu bare (Gantt)
Diagrama Gantt este un instrument de planificare, frecvent utilizat in managementul de
proiect. Aceasta diagrama ofera o ilustrare grafica a unui program de activitati care ajuta la
planificarea, coordonarea si monitorizarea unor sarcini specifice dintr-un proiect.
Forma grafica a acestui instrument de planificare consta intr-un grafic pe a carui axa
orizontala este reprezentat timpul in unitati de masura de ordinul zilelor, saptamanilor sau
lunilor, si pe a carui verticala sunt reprezentate sarcinile de proiect.
De exemplu daca proiectul ar consta in realizarea unei aplicatii informatice complexe se pot
considera urmatoarele diagrame cu bare pentru organizarea activitatiilor de elaborarea,
proiectare, dezvoltarea si testare a aplicatiei :
Realizarea unei aplicatii informatice
1-Elaborarea temei de realizare
2-Proiectarea preliminara
3-Proiectarea de detaliu
4-Elaborare programe
5-Integrarea si testare
6-Experimentare
7-Omologare

1
2

3
4
5
6
7

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
anul I

timp [luni]

anul II

Proiectarea de detaliu, elaborare programe si testare


3.1

3.2
3.3

3.1.-Descompunerea pe componente functionale


3.2.-Proiectarea modulului 1: interfata utilizator
3.3.-Proiectarea modulului 2: baza de date
3.4.-Proiectarea modulului 3: proceduri executabile
3.5.-Proiectarea modulului 4: proceduri de gestionare
a fluxului de date
4.1. Elaborare modul 1
4.2. Elaborare modul 2
4.3. Elaborare modul 3
4.4. Elaborare modul 4
5.1. Testare modul 1
5.2. Testare modul 2
5.3. Testare modul 3
5.4. Testare modul 4
5.5. Testarea aplicatiei

3.4
3.5
4.1
4.2
4.3
4.4
5.1
5.2
5.3
5.4
5.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
anul I

timp [luni]

anul II

In cadrul unei diagrame Gantt, fiecarei activitatii ii este alocat un rand, timpul in care este
estimata sa se desfasoare fiecare activitate este reprezentat printr-o bara orizontala. Marginea
din stanga marcheaza inceputul preconizat pentru acea activitate, iar marginea din dreapta

Curs 6 ASSI (2005-2006)


marcheaza sfarsitul preconizat. Activitatile pot evolua relativ la alte actvitati, in mod
secvential, paralel sau prin suprapunere temporara.
Pe masura ce proiectul avanseaza, diagrama este adusa la zi, prin umplerea barelor pe o
lungime corespunzatoare procentului din obiectivul (activitatea) care a fost indeplinit. In
modul acesta se poate evalua foarte simplul stadiul proiectului prin trasarea unei linii verticale
in dreptul datei curente. Activitatile finalizate vor ramane cu totul in stanga liniei. Activitatile
in desfasurare vor fi intrataiate de linie, si daca partea plina este la stanga liniei, inseamna ca
sunt in intarziere fata de planificare.
O diagrama Gantt trebuie sa contina un numar rezonabil de activitati (nu mai mult de 15-20)
astfel incat sa incapa pe o singura pagina. In cazul in care este vorba de un proiect mai
complex, se pot realiza diagrame subordonate care sa detalieze incadrarea in timp a tuturor
activitatiilor componente unei activitati principale.
Deasemenea este util ca diagrama sa se completeze cu informatii priviind responsabili pentru
fiecare activitate.
De multe ori proiectul are evenimente importante care ar fi bine sa apara pe linia timpului, dar
care nu sunt actiuni. De exemplu daca se doreste evidentierea momentului cand un prototip
este complet sau momentul reviziei proiectului. Se introduc aceste momente in diagrama ca
evenimente de tip borna kilometrica si se marcheaza cu un simbol special, de obicei un
triunghi cu baza in sus. Aceste evenimente se mai pot numi si obiective intermediare.
Variante ale diagramelor Gantt clasice pot contine informatii privitoare la departamentele
implicate, masinile sau angajatii care au fost repartizati actiunilor respective.
Avantajul diagramelor Gantt consta in abilitatea lor de a afisa stare fiecarei activitati la o
simpla privire. Dezavantajul acestora este lispsa interconectarilor vizibile intre activitati.
De cele mai multe ori sunt generate cu ajutorul programelor de specialitate cum ar fi, de
exemplu, MSProject, dar se pot construi usor cu ajutorul programelor de calcul tabelar
(Excel).
B. Metoda drumului critic (PERT)
Proiectele complexe presupun o serie de activitati distincte, iar diagramele PERT contin
informatii despre aceste activitati, durata de realizare a acestor activitati precum si
dependentele dintre ele. Forma grafic este o retea de noduri conectate de linii directionale.
Nodurile sunt cercuri sau patrulatere si reprezinta evenimentele din proiect. Fiecare nod este
identificat de un numar sau o litera. Liniile directionale sau arcele de cerc care leaga nodurile
reprezinta activitatile, iar directia indica ordinea desfasurari activitatilor. Fiecare activitate
este identificata printr-un nume sau printr-un indice, are reprezentata durata necesara pentru
finalizare, si in unele cazuri chiar numarul de persoane implicate si numele lor.

A ij
i

dij

Aij= activitatea i,j


dij= durata activitatii A ij
i= evenimentul de inceput al activitatii Aij
j= evenimentul de final al activitatii Aij

Metoda trebuie sa rezolve o problema de ordonantare, adica sa stabileasca o ordine de


efectuare a operatiilor/activitatilor unui proiect, astfel incat interdependentele dintre ele sa fie
respectate in cadrul resurselor disponibile si durata totala de executie minima.
A planifica un proiect inseamna a stabili termenele de incepere pentru fiecare activitate in
parte, tinand seama de restrictiile impuse de procesul tehnolgic, duratele actvitatilor si
resursele disponibile. Pentru un proiect dat, exista un numar mare de solutii de planificare, dar

Curs 6 ASSI (2005-2006)


un interes deosebit il reprezinta solutia optima, adica acea solutie care satisface un criteriu de
optim. In functie de obiectivele proiectului criteriul de optim difera si poate fi de exemplu,
durata totala minima, cost total minim, folosirea cat mai uniforma a resurselor sau o sinteza a
acestora.
Formalismul PERT are urmatoarele elemente :
- un drum reprezinta un sir de activitati succesive ;
- un drum complet reprezinta drumul dintre nodul initial si cel final ;
- drumul critic reprezinta cel mai lung drum complet.
Drumul critic reprezinta succesiunea de activitati si evenimente critice care formeaza un drum
continuu intre inceputul si sfarsitul proiectului. O activitate critica este acea activitate care
daca este intarziata va intarzia la randul ei data programata pentru terminarea intregului
proiect. Evenimentele ce marcheaza inceputul si sfarsitul unei activitati critice se numesc
evenimente critice.
Metoda drumului critic are doua categorii de variante :
- variante deterministe: metoda CPM (Critical Path Method); metoda MPM (Metra
Potential Method); metoda CPS (Critical Path Scheduling);
- variante probabiliste: metoda PERT (Program Evaluation of Review Technique);
metoda PERT/cost; metoda RAMPS (Resource Allocation and Multi-Project
Scheduling)
Prima categorie de metode lucreaza cu timpi bine determinati, asociati fiecarei activitati si
permite estimarea timpului de executie al proiectului sau estimarea costrurilor prin
determinarea drumului critic.
Metoda PERT foloseste trei durate de timp asociate fiecarei activitati (optimista, pesimista si
cea mai probabila), formand o medie ponderata care reprezinta durata estimata. Metoda PERT
este deci o metoda probabilistica dar care la randul ei foloseste rezultatele metodelor
deterministe pentru determinarea drumului critic.
Planificarea unui proiect cu ajutorul metodei drumului critic presupune urmatorii pasi :
1. identificarea activitatilor si evenimentelor specifice
2. determinarea secventei de desfasurare a activitatilor
3. constructia grafului orienat al retelei
4. estimarea timpului necesar fiecarei activitati
5. determinarea drumului critic
6. actualizarea diagramei pe masura evolutiei proiectului
Determinarea drumului critic utilizand metoda CPM se poate realiza tinand cont de
urmatoarele etape :
1. Calcularea timpului cel mai scurt in care toate activitatile corespunzatoare unui
eveniment (nod) au fost terminate, adica timpul in care se termina ultima activitate.
Pentru determinarea acestui timp se realizeaza o trecere inainte prin graful retelei si se
calculeaza cu formula :
TSj = max TSi + dij unde NI reprezinta multimea nodurilor din amonte de nodul j legate
iN I

direct acesta
Prin definitie se considera ca TS nod inceput graf = 0
2. Calcularea timpului cel mai lung pentru care toate activitatile care deriva dintr-un
eveniment (nod) pot incepe fara sa cauzeze o intarziere la nodul urmator.

Curs 6 ASSI (2005-2006)


Pentru determinarea acestui timp se realizeaza o trecere inapoi prin graful retelei si se
calculeaza cu formula :
TLi = min {TLj dij } unde NJ reprezinta multimea nodurilor din aval de nodul i legate
jN J

direct acesta.
Prin definitie se considera ca TL nod

sfarsit graf

= TS nod

sfarsit graf

3. Se calculeaza timpul de intarziere al nodului TN pentru fiecare eveniment/nod :


TNi = TLi TSi pentru i N , N multimea tuturor nodurilor din retea
4. Se calculeaza timpul de intarziere pe fiecare arc/activitate
TAij = T j TSi dij pentru i, j N (i j )
5. Drumul critic leaga nodurile pentru care TN =0, cu ajutorul arcurilor la care TA=0
Un exemplu de aplicare a acestei metode este prezentat in continuare. Se considera graful din
figura unde sunt reprezentate un numar de 8 evenimente, notate de la 1 la 8 ce definesc la
randul lor 14 actvitati corespunzatoare arcelor grafului si notate cu Aij. Sub fiecare arc este
notata durata de timp necesara executarii actvitatii Aij, de exemplu in numar de zile.
A46
(9)

A14
(3)

A45
(7)

A56
(10)
5

A24
(5)
A 12
(4)

A25
(8)
2

A23
(5)

A 58
(3)

A 57
(7)

A35
(6)
3

A68
(5)

A37
(4)

A78
(5)
7

Pasul 1:
Prin parcurgerea inainte a grafului se calculeaza timpul cel mai scurt pentru fiecare eveniment
astefl incat toate activitatile anterioare acestuia sa fie realizate. Astfel :
TS 1 = 0 ;
TS 2 = max {TS 1 + d12 } = 0 + 4 = 4 ; TS 3 = max {TS 2 + d 23 } = 4 + 5 = 9 ;
TS 4 = max {TS 1 + d14 ; TS 2 + d 24 } = {0 + 3; 4 + 5} = 9 ;
TS 5 = max {TS 4 + d 45 ; TS 2 + d 25 ; TS 3 + d35 } = {9 + 7; 4 + 8;9 + 6} = 16 ;
TS 6 = max {TS 4 + d 46 ; TS 5 + d56 } = {9 + 9;16 + 10} = 26 ;
TS 7 = max {TS 3 + d37 ; TS 5 + d57 } = {9 + 4;16 + 7} = 23 ;
TS 8 = max {TS 7 + d 78 ; TS 5 + d58 ; TS 6 + d 68 } = {23 + 5;16 + 3; 26 + 5} = 31

Se poate completa astfel prima linie din tabelul 3.1.

Pasul 2 :
Prin parcurgerea inapoi a grafului se calculeaza timpul cel mai lung pt care activitatile care
deriva din fiecare nod pot incepe fara sa cauzeze o intarziere a evenimentului urmator.
Astfel :
TL8 = TE 8 = 31 ; TL 7 = min {TL8 d 78 } = 31 5 = 26 ; TL 6 = min {TL8 d 68 } = 31 5 = 26 ;

Curs 6 ASSI (2005-2006)


TL 5 = min {TL8 d58 ; TL 7 d57 ; TL 6 d56 } = {31 3; 26 7; 26 10} = 16 ;
TL 4 = min {TL 6 d 46 ; TL 5 d 45 } = {26 9;16 7} = 9 ;
TL 3 = min {TL 5 d 35 ; TL 7 d37 } = {16 6; 26 4} = 10 ;
TL 2 = min {TL 3 d 23 ; TL 4 d 24 ; TL 5 d 25 } = {10 5;9 5;16 8} = 4 ;
TL1 = min {TL 2 d12 ; TL 4 d14 } = {4 4;9 3} = 0

Cu aceste rezultate se poate completa si cea de-a doua linie din tabelul 3.1.

Pasul 3 :
Timpul de intarziere TN pe fiecare nod se comleteaza direct in tabelul 3.1. prin simpla
diferentiere TS-TL pe fiecare nod.
Tabelul 3.1. Rezultatele metodei CPM

TSi
TLi
TNi = TLi TSi

1
0
0
0

2
4
4
0

3
9
10
1

4
9
9
0

5
16
16
0

6
26
26
0

7
23
26
3

8
31
31
0

Pasul 4 :
Timpul de intarziere pe fiecare arc/activitate se calculeaza pe baza formulei urmatoare iar
rezultatele calculelor pentru graful studiat sunt prezentate in tabelul 3.2 :
TAij = TLj TSi dij pentru i, j N (i j )
Tabelul 3.2. Rezultatele metodei CPM (continuare)

TAij

A12
0

A14
6

A23
1

A24
0

A25
4

A35
1

A37
13

A45
0

A46
6

A56
0

A57
3

A58
12

A68
0

A78
3

Pasul 5 :
Drumul critic leaga nodurile pentru care TN = 0 , adica 1, 2, 4, 5, 6 si 8 cu ajutorul arcurilor
A12, A24, A45, A56, si A68. Se traseaza astfel drumul critic legand nodurile fara timp de intarziere
cu ajutorul arcurilor fara timp de intarziere.
A46
(9)

A14
(3)

A45
(7)

A56
(10)
5

A24
(5)
A 12
(4)

A25
(8)
2

A23
(5)

A 58
(3)

A 57
(7)

A35
(6)
3

A68
(5)

A37
(4)

A78
(5)
7

Curs 6 ASSI (2005-2006)


Spre deosebire de metodele detrministe, metoda PERT este o metoda probabilistica care
permite calcularea timpului mediu de terminare a unui proiect, identificarea activitatilor
critice, precum si estimarea probabilitatilor de realizare a termenelor planificate.
Metoda porneste de la urmatoarele considerente :
a) pentru fiecare activitate Aij se etimeaza trei durate de timp:
- o durata optimista, aij, care este durata minima de executie pentru activitate in conditii
normale de executie
- durata cea mai probabila, mij, ca fiind estimatorul cu cea mai mare sansa de realizare
in conditii normale
- durata pesimista, bij, ca fiind durata maxima de realizare a activitatii atunci cand exista
imprejurarile cele mai defavorabile de executie
Un graf de retea inzestrat cu cele trei tipuri de retea de executie pentru activitatile sale este
numit retea PERT.
b) durata fiecarei activitati a proiectului are o distributie . Se propune distributia pentru ca
aceasta satisface conditii care au un suport practic :
- intersecteaza axa absciselor in doua puncte aij si bij care corespund duratei minime
respectiv celei maxime
- este unimodala, adica are o singura valoare maxima, care corespunde duratei cele mai
probabile mij.
- valoarea bij- aij este intervalul de variatie a distributiei si poate indica gradul de
imprastiere al duratelor posibile.

aij

mij

bij

c) durata medie de executie a unei activitati este data de formula:


aij + 4 mij + bij
tij =
6
d) dispersia duratei de executie :
2
bij aij
2
ij =

6
Dispersia este o masura a gradului de nesiguranta in estimarea duratei activitatii Aij, o valoare
a dispersiei inseamna o mare nesiguranta in privinta duratei sale de executie.
e) durata totala a proiectului este o variabila aleatoare cu distributie normala avand media si
dispersia :
tn = tij
n2 = ij2
( i , j )Dcritic

( i , j )Dcritic

unde Dcritic reprezinta multimea tuturor arcelor grafului care sunt pe drumul critic.
f) probabilitatea de realizare a duratei planificate Tplan al unui proiect se determina calculand
mai intai factorul de probabiliate z dupa relatia:

Curs 6 ASSI (2005-2006)


z=

Tplan tn

si apoi se deduce din tabel probabilitatea p ( tn Tplan )

Algoritmul pentru calculul programului PERT este urmatorul :


1. se calculeaza termenele activitatilor retelei PERT considerand duratele activitatilor
deterministe si egale cu mediile lor
2. se calculeaza durata medie a fiecarei activitati cu relatiile de la punctul c
3. se calculeaza dispersia duratei fiecarei activitati cu formula de la punctul d
4. se calculeaza durata totala de executie a intregului proiect si dispersia cu formulele de
la punctul e.