Sunteți pe pagina 1din 15

Curs 7&8 ASSI (2005-2006)

4. CADRUL TEHNOLOGIC DE REALIZARE SI INTRETINERE A


SISTEMELOR INFORMATICE

4.1.

Elaborarea temei de realizare

Baza de elaborare a unei teme de realizare este constituita dintr-o comanda emisa de
un beneficiar, comanda ce se concretizeaza sub forma unui document aprobat de organele
emitente si care trebuie sa cuprinda data emiterii sale.
Elaborarea temei de realizare implica optiunea pentru anumite tehnici (interviu,
chestionar, studiu documentar) si metode de realizare (top-down, bottom-up, top-downbottom-up) dintre cele prezentate in capitolele anterioare si desfasurarea unor activitati cu
caracter tehnic, de planificare, control si auto-control.
In cadrul activitatilor tehnice, ca prim punct poate fi considerata analiza globala a
sistemului obiect, care cuprinde prezentarea obiectelor generale si o scurta descriere a
procesului tehnologic: modul de organizare, functiile, relatiile interne si externe de
functionalitate.
Urmeaza considerarea problemelor pe care trebuie sa le solutionam, studiul
informatizarii sistemului obiect in comparatie cu situatia existenta pe plan national sau
mondial si evidentierea activitatilor neinformatizabile existente in proces.
Activitatea de planificare implica rezolvarea urmatoarelor probleme principale:
planificarea cerintelor materiale, cu caracter informational si de personal pentru elaborarea
proiectului respectiv si modul de repartizare a acestora pe diverse etape.
Activitatea de auto-control se poate traduce prin realizarea unui control intern de
calitate.
Activitatea de control se desfasoara la sfarsit, cand produsul este livrat
beneficiarului.
Rezultatul etapei parcurse il constituie tema de realizare.

4.2.

Proiectarea de ansamblu (analiza de sistem)

Intocmirea unui proiect de ansamblu presupune existenta unor date de intrare,


rezultate din tema de realizare, ca si optiunea pentru aplicarea anumitor metode si tehnici de
realizare de tipul celor enumerate la intocmirea temei de realizare. Acestora li se adauga
metoda HIPO, tabelele de decizii, metoda diagnosticarii si desfasurarea anumitor activitati
specifice.

4.2.1. Analiza procesului tehnologic


In aceasta faza, se preiau din tema de realizare scurtele precizari privind organizarea,
functiile si relatiile interne si externe functionale si se cauta o determinare mai exacta a
cerintelor si restrictiilor cu caracter functional, etapizate, ca si o determinare a restrictiilor si
cerintelor cu caracter informational.

Descrierea amanuntita care precede codificarea fiecarui element care are acces la sistemul
informatic, presupune o cunoastere in detaliu a procesului intern si deci o documentare
suplimentara.
Actiunea de inventariere a intrarilor si iesirilor spre proces serveste la realizarea unei
etape importante din cadrul analizei de sistem, etapa in care se va stabili volumul de
automatizare a procesului respectiv.
4.2.2. Conceptii de conducere. Structuri de conducere
Din punct de vedere al prelucrarii datelor putem avea urmatoarele structuri:
o structura de tip off-line in care atat introduceea, cat si emiterea comenzii se face prin
intermediul operatorului uman (Figure 4-1);
o structura de tip conexiune on-line, prezentand doua variante:
- on line open loop, la care emiterea comenzii se face prin intermediul operatorului
uman (Figure 4-2).
- on line closed loop, ceea ce principial inseamna conectarea directa a intrarilor si
iesirilor sistemului de conducere la proces (Figure 4-3).
Acest lucru se poate face in diverse moduri:
a) prin conducere numerica directa, sistemul de conducere reprezentand un ghid al
automaticii conventionale, cu rolul de a modifica marimea de executie dupa o anumita
strategie (Figure 4-4).
b) prin utilizarea unui sistem adaptiv peste care se suprapune sistemul de conducere
(Figure 4-5).
c) prin utilizarea sistemelor distribuite; in acest caz sistemul de conducere coordonator
(SCC) comunica pe una sau mai multe magistrale de date seriale. In functie de necesitate,
traficul pe magistrale este coordonat de un director de trafic (DT) ce are rolul de a directiona
informatiile intre emitator si receptor (Figure 4-6).
SC

SC

SC

SC

operator uman

operator uman

automatica conv.

PROCES

PROCES

PROCES

Figure 4-1

Figure 4-2

PROCES

Figure 4-3

Figure 4-4

SCC

SC

SC1

sistem adaptiv

P1

...

DT

PROCES
SCn
M1

Figure 4-5

M2

Figure 4-6

Pn

4.2.3. Functiile sistemului informatic


Principalele functii ale sistemului informatic, indiferent de sistemul obiect, sunt
urmatoarele:
1. Functia de achizitie a datelor si prelucrarea lor primara.
2. Functia de supraveghere. Pe baza datelor achizitionate validate este necesar sa se
urmareasca cum se desfasoara un anumit proces (semnalizari, masuri).
3. Functia de evidenta statistica a functionarii instalatiilor.
Evidenta statistica consta in prezentarea la monitor sau la imprimanta a unor
protocoale cuprinzind principalii parametrii de functionare ai unui proces cu mentionarea
timpului cand s-a produs evenimentul respectiv. Protocoalele pot fi scoase la anumite
intervale de timp si ele tin locul jurnalelor operative din camerele de comanda.
4. Functia de comanda (telecomanda) urmareste automatizarea in circuit deschis.
5. Functia de reglare (telereglare), consta de obicei in modificarea marimilor de
referinta la regulatoarele automate.
Intr-un sistem numeric direct de conducere, semnalul de reglare se transforma intr-un
semnal de telecomanda automat. In acest caz, se actioneaza direct asupra marimii de executie.
6. In anumite situatii se poate vorbi despre functia de predictie si optimizare a
oricarui regim de functionare, inclusiv conducerea adaptiva.
Pentru sistemele informatice exista asa numita functie de management informatic,
care poate cuprinde si asa numita functie de brokerage.

4.2.4. Tipuri de informatii


1. Un prim tip de informatii este constituit din masuri (telemasuri), care pot fi, in
general, de doua categorii: masuri principale, constituite din parametrii esentiali functionarii
ansamblului unui proces si marimi secundare, respectiv parametri ce pot afecta printr-o
functionare necorespunzatoare functionarea ansamblului.
2. Semnalizarile (telesemnalizarile), constituie informatii de tipul "tot sau nimic". Se
pot evidentia semnalizari corespunzatoare functionarii normale, semnalizari preventive prin
care se indica apropierea unui parametru de valoarea sa critica si semnalizari de avarie,ce
apar in momentul atingerii parametrului critic si declansarii unei anumite protectii.
3. Comenzi (telecomenzi).
4. Reglaje (telereglaje).
Clasa de precizie a aparatelor de masura se incadreaza in domeniul c= 0.5...2 %,
valoarea inferioara c=0.5 caracterizind aparatele de masura si reglare, iar clasa c=2 fiind
proprie semnalizarilor si comenzilor.
Se cauta limitarea, pe cit posibil, a efectului perturbator al campului electromagnetic
extern. O problema foarte importanta legata de aceasta o constituie intervalul de timp in care
sunt baleate aceste marimi. Intervalul poate varia intre 5 sec. si 30 sec. in functie de
parametrul urmarit si de rapiditatea cu care se poate modifica. Timpul de baleiere pentru
parametri esentiali este de 5 sec. In acest interval de timp poate intra si demarajul unor
protectii.

4.2.5. Volumul de informatii


Se pune problema stabilirii tuturor parametrilor, informatiilor ce intra in sistemul
obiect si a tuturor informatiilor, marimilor trimise din SI spre SO, deci inventarierea acestor
marimi si catalogarea lor pe tipuri de marimi. Informatiile calitative (semnalizari si comenzi)
si informatiile cantitative (masuri si reglaje) formeaza tabele cu masuri, semnalizari, comenzi,
reglaje. In cazul informatiilor ce vin din proces, tabelele trebuie sa contina instalatia de la
care provine informatia, codul punctului de masurare sau de semnalizare, semnificatia
parametrului respectiv si domeniul sau de variatie (dupa caz).
Se va simboliza punctul de masura, trecandu-se si simbolul din documentatia
beneficiarului.
In cazul masurilor, fiind vorba de masuri ciclice, acestea sunt rebaleiate la anumite
intervale de timp pentru a se depune in semnalizarile preventive. Telecomenzile necesita o
detaliere concreta a marimilor comandate la distanta de cele comandate local. Aceste
informatii pot fi permanente sau sporadice.
4.2.6. Aspecte privind prelucrarea primara a informatiilor
Informatiile primite din proces trebuie validate, in sensul cunoasterii precise a
corectitudinii sau falsitatii lor.
Exista obisnuinta ca o serie de masuri si semnalizari ce vin din proces sa fie blocate
de catre operator, dupa cum exista situatia ca o parte din aceste informatii sa fie incorecte sau
sa nu poata fi transmise. Situatia prezentata devine mai grava in cazul instalatiilor comandate
la distanta.
Pentru lansarea programului de conducere a rutinelor este necesara o baza de date
sigura. Pe linga validarea marimilor primite din proces, in functie de procesul condus,
locurile din baza de date ramase fara informatii, vor fi completate cu pseudo-masuri sau
semnalizari. Reconstituirea masuratorilor marimilor se face printr-o procedura de estimare
statica. Desi, apare ca interesanta, utilizarea estimarii dinamice este dificila datorita
necesitatii unei dimensiuni mai mari si a unor performante superioare pentru sistemul de
conducere.
In majoritatea situatiilor se aplica o metoda de estimare cvasi-stationara, in sensul ca
algoritmul de estimare este lansat si repetat la anumite intervale de timp. Verificand bilantul
de materii prime, deducem starea operativa sau neoperativa a unor instalatii. Prin prelucrarea
marimilor de intrare se poate obtine configuratia sistemului obiect. Aceasta prelucrare
inseamna si verificarea incadrarii intre anumite limite functionale a marimilor respective in
caz de avarie; aceste marimi sint folosite la analiza post avarie, care consta in detectarea
cauzelor incidentului si stabilirea succesiunii in timp si spatiu a avariilor.
4.2.7. Transmisia informatiei
Transmisia informatiei din locul in care apare si pana la echipamentul care o
prelucreaza necesita un emitator, un canal de transmisie si un receptor. Transmisia poate fi de
tip semiduplex, prin aceasta intelegindu-se o transmisie bilaterala, dar cu ocuparea canalului
intr-un singur sens si transmisie simultana.
In cazul transmisiei pe circuite fizice (pe liniile de telecomunicatie) pentru a realiza
transmisia bilaterala simultana se folosesc sisteme de curenti purtatori. Un anumit semnal
(unda purtatoare) este modulat prin semnalul modulator (util), cele doua semnale fiind de
frecvente diferite. In astfel de situatii sunt folosite fie canale proprii (solutie neeconomica),
fie circuite fizice inchiriate de la autoritatea competenta.
4

In cazul sistemelor enegetice se pot folosi drept canale de telecomunicatii fizice limite
de inalta tensiune, transmisia fiind facuta de curenti purtatori. Receptorii vor fi dotati cu filtre
de banda pentru a receptiona numai semnalul util.
Se pot folosi de asemenea cabluri optice si canale radio (unde UUS).
Transmiterea informatiei trebuie sa fie economica (ceea ce se traduce prin mesaje cat
mai scurte si cadenta de transmitere a mesajelor cat mai mare) si cat mai sigura.
Corelarea acestor deziderate poate fi realizata prin codificarea informatiei. Aceasta
inseamna realizarea unei corespondente biunivoce intre un semnal util si un limbaj adecvat,
limbaj obtinut pe baza considerarii tuturor cuvintelor ce se pot obtine prin combinarea
elementelor unei multimi finite. Cuvintele pot fi de lungimi diferite.
Lungimea unui cuvant este data de numarul de simboluri utilizate pentru codificarea
mesajului respectiv.
Problema care se pune la transmiterea mesajelor codificate este aceea de a se detecta
daca un mesaj este eronat si daca poate fi, eventual, corectat. Pentru a putea detecta, corecta
un cod, este necesar un cod redondant. Se defineste distanta intre doua cuvinte cod (d) ca
fiind numarul de pozitii in care cele doua cuvinte sunt diferite.
Pentru a detecta un numar de "e" erori intr-un cuvant de cod este necesar ca d e+1,
iar pentru a-l corecta, trebuie ca d 2e+1.
Utilizarea unor coduri detectoare si corectoare de erori implica un cost ridicat al
echipamentului de transmitere a informatiei.
In majoritatea situatiilor se utilizeaza coduri detectoare de erori. Pentru a suplini lipsa
partii de corectie, in momentul detectarii unui mesaj eronat la receptie, receptorul cere,
automat, reinterogarea postului care a transmis acel semnal.
Reinterogarea se face de un numar finit de ori.
Practica a aratat, ca in cazul unei perturbatii pasagere, o reinterogare permite
transmiterea mesajului corect.
Daca nici dupa reinterogare mesajul nu este validat, rezulta existenta unui defect
major in emitator si este avertizat operatorul.
4.2.8. Stabilirea arhitecturii sistemului informatic
Rolul analistului de sistem este acela de a da o structura hardware si software a
sistemului informatic, fara a implica un tip concret de echipament. Pentru stabilirea unei
arhitecturi (d.p.d.v. hardware) sunt recomandate urmatoarele criterii de alegere a unei
structuri:
1. aderenta la standarde: creeaza o serie de facilitati ulterioare, inclusiv o eventuala
dezvoltare.
2. capacitatea de a suporta o anumita performanta intre intrare si iesire, ceea ce
se traduce prin capacitatea de a procesa o anumita informatie, dupa un anumit algoritm.
3. permanenta sau posibilitatea de a avea aceeasi configuratie, nu neaparat aceleasi
echipamente.
4. aderenta la o anumita familie de echipamente. Aceasta aderenta inseamna
portabilitate software, adica portabilitate de "sus in jos" in cadrul arhitecturii de pe nivelul
ierarhic superior catre elementele componente si portabilitate de "jos in sus" in cadrul
familiei, mentinerea echipamentelor in actualitate si posibilitatea de dezvoltare a acestei
arhitecturi. Structurile arhitecturale adecvate sunt structurile ierarhice descentralizate.
O astfel de structura sub forma de retea este data in Figure 4-7. Structura permite o
adaptare in timp a echipamentelor si o dezvoltare etapizata, graduala, a aplicatiei informatice.
5

Director
de trafic

Rezerva de
resurse distribuite
la nevoie utiliz.

Cuplor cu
alte retele

Noduri functionale

Figure 4-7

4.3. Problematica elaborarii aplicatiilor informatice industriale


4.3.1. Cerintele informatice specifice
Definirea cerintelor informatice revine la definirea solutiei informatice care sa
raspunda necesitatilor beneficiarilor.
Elaborarea aplicatiilor informatice industriale se adreseaza celor doua categorii de
beneficiari:
- beneficiari finali: utilizatorii de aplicatii informatice industriale;
- beneficiari directi: elaboratorii de aplicatii informatice industriale.
Existenta celor doua categorii distincte de beneficiari ai unei aplicatii informatice
industriale ( utilizatorii si elaboratorii) confera un caracter dual cerintelor informatice (Figure
4-8).
ELABORATORI

UTILIZATORI
Operatori
tehnologi

Cercetatori

Elaboreaza
instrumente de
proiectare

Responsabili
tehnologi

APLICATIE
INFORMATICA
INDUSTRIALA

Proiectanti
Responsabili
de productie

Elaboreaza si
implementeaza
proiecte

Proces

Informare-decizie
tehnologica
(proiectare, montaj,
exploatare, intretinere)

Informare-decizie
probleme de
productie

Figure 4-8 . Categorii de beneficiari ai unei aplicatii informatice industriale


6

Utilizatorii de aplicatii informatice industriale se incadreaza in trei categorii net


distincte:
-

operatori tehnologici, pentru care aplicatia informatica industriala reprezinta un


instrument de exercitare a atributiilor de operare asupra procesului tehnologic; in functie
de specificul concret al procesului tehnologic controlat, componentele operatorilor
tehnologi pot varia intr-o gama larga, atat din punct de vedere tehnologic (de la
componente strict de executie pana la componente de luare a deciziilor operative) cat si
din punct de vedere informatic (de la lipsa totala de componente informatice pana la largi
componente informatice); accesul operatorilor tehnologi la aplicatie este asigurat prin
interfete operator: dispozitive de afissaj (LED-uri, minidisplay-uri, aparate indicatoare
de masura), dispozitive de avertizare/alarmare vizuala/sonora, dispozitive de comanda
(butoane, comutatoare, minitastaturi), dispozitive combinate de afisaj/comanda (ecrane
Touch-View, monitoare calculator);

responsabili tehnologi, pentru care aplicatia informatica industriala reprezinta un


instrument de exercitare a atributiilor de informare si decizie tehnologica; componentele
responsabililor tehnologi pot varia intr-o gama larga din punct de vedere al interesului
specific fata de instalatia tehnologica (proiectare, fabricatie, montaj, exploatare,
intretinere); accesul responsabililor tehnologi la aplicatie este asigurat prin interfete
utilizator: monitoare calculator, echipamente de tip GOI, datele de interes pentru
resposabilii tehnologi trebuie sa fie cuprinse in baze de date tehnologice, alcatuite dupa
principiile ingineriei concurente;

responsabili de productie, pentru care aplicatia informatica industriala reprezinta un


instrument de exercitare a atributiilor de informare si decizie in probleme de productie;
componentele responabililor de productie pot varia intr-o gama larga din punct de vedere
al pozitiei in structura organizatorica (de la maistru de sectie la persoane cu atributii
manageriale); accesul responsabililor de productie la aplicatie este asigurat prin interfete
utilizator: monitoare calculator, echipamente de tip GOI (Garphical Operator Interface).

Elaboratorii de aplicatii informatice industriale se incadreaza in doua categorii


dinstincte:
-

cercetatorii in domeniul informaticii industriale, care isi propun investigarea domeniului


(domenii tehnologice, arhitecturi aplicatii, structuri sisteme, marketing, etc.) in vedere
elaborarii de instrumente de proiectare, si a elaborarii si implementarii de proiecte
pilot;

proiectantii de aplicatii informatice industriale, care elaboreaza si implementeaza


proiecte folosind (eventual) instrumentele de proiectare mai sus mentionate; si in cazul
proiectantilor de aplicatii informatice industriale este necesar sa fie aplicate principiile
ingineriei concurente, in sensul ca este mai corect sa se ia in considerare ingineria
aplicatiilor informatice industriale, cu toate aspectele ei (proiectare,fabricatie, montaj,
exploatare, intretinere).

Avand in vedere diversitatea de domenii tehnologice, o aplicatie industriala nu poate


avea decat un caracter paradigmatic, dar este evident ca tema trebuie sa vizeze cateva
domenii tehnologice, in vederea elaborarii unor aplicatii pilot, folosindu-se o strategie de
prototipuri succesive.
7

Problema elaborarii unei aplicatii informatice industriale o prezinta o serie de aspecte


specifice:
aplicatiile informatice industriale sunt aplicatii cu timp real; sistemele care implementeaza
aceste aplicatii trebuie sa asigure:
timpi de raspuns rigurosi la stimulii din procesul tehnologic controlat;
comportare predictiva;
posibilitatea functionarii degradate prin prevederea de statii de tip back-up;
mediul industrial poate fi un mediu ostil (praf, corozivitate, variatii mari de temperatura,
campuri electromagnetice intense, socuri electromagnetice sau de alta natura, etc.); aceste
considerente impun solutii constructive specifice echipamentelor sistemelor informatice
industriale;
sistemele informatice industriale interactioneaza cu echipamente cu diferite clase de
precizie si cu posibilitati de defect; daca adaugam ostilitate mediului tehnologic precum si
consecintele catastrofale pe care le poate avea o cadere a sistemului, sau o functionare
defectuoasa, rezulta cerinte ridicate de robustete in ansamblu (hard / soft); robustetea
trebuie considerate sub ambele ei aspecte (fiabilitate si toleranta la erori) [10];
in general opratorii tehnologici nu au componente informatice, ceea ce impune conditii
specifice in proiectarea interfetei operator;
proiectul de informatizare in cazul industrial este o parte a proiectului de automatizare;
aceasta este un aspect foarte important, pentru ca in cazul conducerii cu un calculator a
proceselor tehnologice este corect sa ne gandim de fapt la sisteme de automatizare
complexa, in care calculatoarele sunt componente, alaturi de senzori, elemente de
executie, dispozitive de automatizare locala, cabluri de legatura, etc., iar de la caz la caz
una sau alta dintre componente este esentiala pentru performantele aplicatiei [11];
in general beneficiarul doreste o aplcatie la cheie si prefera modul de lucru cu proiectant
general si antrepenor general, care sa-si asume raspunderea generala a proiectarii,
respectiv a punerii in functiune.
Din punct de vedere al elaboratorilor solutia pe care trebuie sa o ofere tema o
reprezinta un instrument informatic de proiectare aplicatii informatice industriale.
Diversitatea de domenii tehnologice impune si aici vizarea catorva si strategia prototipurilor
succesive. Intr-un sens mai larg, tema trebuie sa ofere elaboratorilor solutii cu un caracter mai
general, care sa le propuna o orientare in abordarea proiectelor de aplicatii informatice
industriale.
Cu toata diversitatea domeniilor tehnologice se pot reliefa obiectivele generale ale
oricarei aplicatii informatice industriale :
urmarire operativa a starii procesului tehnologic controlat; obiectivul implica functii de
prelevare si procesare de date analogice si digitale din proces, intr-un ritm impus de
dinamica procesului; obiectivul implica de asemeni functii de dialog cu utilizatorul
(preluare comenzi operator, avertizare, alarmare, raportare operativa, ghid operator);
datele oferite utiliatorului trebuie sa se refere atat la starea procesului controlat cat si la
starea sistemului de automatizare (senzori, elemete de executie, interfete, echipamente de
calcul, componente de comunicatie)
comanda automata a procesului tehnologic; obiectivul implica functii de emisie de
comenzi catre proces, pe baza procesarii operative a datelor prelevate (ritmul de prelevare
a datelor - emisia de comenzi fiind impus de dinamica procesului); procesarea datelor
implementeaza metode de comanda secventiala, reglare, optimizare, impuse de natura
procesului;
8

arhivare a evolutiei procesului tehnologic; obiectivul implica functii de istoric


(protocolari si bilantari orare, pe schimb, la 24 ore, decadale, lunare, anuale); obiectivul
implica de asemeni functii de dialog cu utilizatorul (raportari de istoric);
dialog cu alte componente ale unei aplicatii informatice complexe.
In functie de situatia concreta, obiectivele enumerate mai sus pot avea o pondere mai
mare sau mai mica, unele pot lipsi, dar orice aplicatie informatica industriala are cel putin
obiective de urmarire si arhivare.
4.3.2. Contextul industrial
In abordarea contextului industrial se evidentiaza mai intai cernitele impuse de
procesele tehnologice in general. In urma acestei analize a contextului industrial rezulta
functiile aplicatiilor informatice industriale.
Aplicatiile informatice industriale sunt in fond instrumente subordonate nemijlocit
ceritelor proceselor tehnologice pe care le controleaza. Aceste cerinte reprezinta premise in
stabilirea arhitecturii aplicatiei:
- durata de exploatare zilnica:
procese tehnologice care impun aplicatii de control cu exploatare 24 de ore din 24;
procese tehnologice care permit aplicatii de control cu exploatare numai in unul sau
doua schimburi;
- durata de exploatare anuala:
procese tehnologice care impun aplicatiei de control o durata mare de exploatare
(peste 8000 ore pe an);
procese tehnologice care permit aplicatiei de control o durata anuala de exploatare
medie/mica;
- continuitatea in exploatare:
procese tehnologice care permit intreruperi in functionarea aplicatiei de control
indicele permis de intreruperi al aplicatiei este impus de procesul tehnologic controlat
procese tehnologice care impun aplicatiei de control o functionare sigura"; procesul impune atat
indicele permis de intreruperi cat si durata permisa a intreruperii;

procese tehnologice care nu permit intreruperi in functionarea aplicatiei de control;


este cazul asa-numitelor instalatii "de grad zero";
- conditii specifice de exploatare: procesul tehnologic controlat determina mediul aplicatiei;
acesta poate fi un mediu ostil (praf, corozivitate, umiditate, variatii mari de temperatura,
campuri electromagetice intense, socuri electromagnetice sau de alta natura, etc.);
- functiile aplicatiei: in mod evident, procesul controlat impune functiile aplicatiei de
control;
- valori normale ale parametrilor tehnologici: procesele. controlate sunt in general
caracterizate de valori norma1e" ale anumitor parametri tehologici, ceea ce impune ca in
stabilirea arhitecturii aplicatiei de control sa se ia in considerare aceste valori:
in startarea / restartarea aplicatiei;
in rezolvarea situatiilor cand acesti parametri ies din valorile normale;
- semnalizari si protectii: procesele tehnologice impun in general aplicatiei de control, in
afara fuctiilor de dialog operator, monitorizare si comanda, functii de semnalizare si
protectie;
- valori de test (autotest): procesele controlate pot impune ca in stabilirea arhitecturii
aplicatiei de control sa se ia in considerare functii de diagnoza a procesului, bazate pe valori
de test (autotest), caracteristice procesului respectiv:
in perioada de pornire a instalatiei care implementeaza procesul;
9

in perioada de anduranta a instalatiei;


in exploatarea normala a instalatiei;
- situatii anormale de functionare: procesele controlate pot impune ca in stabilirea
arhitecturii aplicatiei de control sa se in considerare functii de sesizare a unor .situatii
anormale de functionare a procesului, care necesita interventia personalului specializat pentru
remediere;
- situatii speciale: procesele controlate pot impune ca in stabilirea arhitecturii aplicatiei de
control sa se ia in considerare functii de sesizare a unor situatii speciale, cand anumite
semnalizari si protectii ale procesului nu lucreaza, nedepistarea acestor situatii putand
conduce la avarii grave;
- alarmari diferentiate: situatiile de exceptie in functionarea procesului controlat,
mentionate mai sus, impun functii de alarmare, dar in stabilirea arhitecturii aplicatiei de
control trebuie sa se tina seama ca aceste alarmari au regimuri diferentiate, functie de natura
lor:
avertizare numai a operatorului tehnolog (o singura data sau periodic, pana la
eliminarea situatei de exceptie);
avertizare atat a operatorului cat si a responsabilului tehnolog;
avertizare insotita de arhivarea alarmei;
- precizia masurii: procesul controlat impune aplicatiei de control clasa de precizie pentru
fiecare parametru tehnologic masurat;
- ritmul de achizitie: procesul controlat impune aplicatiei de control ritmul de achizitie al
fiecarui parametru tehnologic controlat;
- parametri ascunsi: procesul tehnologic poate impune ca in stabilirea arhitecturii aplicatiei
de control sa se ia in considerare si parametri tehnologici care nu pot fi masurati.
4.3.3. Contextul informatic
Sistemele informatice industriale implementeaza aplicatii de control procese
tehnologice. Un asmenea sistem trebuie sa satisfaca deci structura aplicatiei, determinata,
dupa cum s-a vazut, de contextul industrial.
Totodata este necesar ca in stabilirea arhitectuirii unui asemenea sistem sa se ia in considerare
si contextul informatic.
In prezent informatica a fost penetrata de o serie de concepte cu o mare forta de
inovatie. Trebuie sa se evidentieze pe de o parte maniera in care aceste concepte actioneaza in
informatica industriala, iar pe de alta parte conceptele moderne specifice numai informaticii
industriale. Daca in stabilirea arhitecturii aplicatiei contextul industrial impune cerinte
specifice care au valoare de premise (deci care nu sunt negociabile), in stabilirea arhitecturii
si structurii. sistemulul contextul informatic impune concepte care au valoare de criterii (nu
se postuleaza, sunt negociabile).
Se urmareste in continuare o enumerare a acestor concepte:
- sisteme deschise, cu cele trei atribute: portabilitate, compatibilitate si scalabilitate; exista o
multitudine de notiuini pentru conceptul de sistem deschis, dar ele converg in a impune
respectarea specificatiilor unor standarde care se refera la componente hardware, sisteme de
operare, limbaje, interfete utilizator, grafice, baze de date, comunicatii, etc.; Domeniul
informaticii industriale, cu structurile sale specifice (calculatoare, echipamente
specializate, controller-e, interfete, senzori, elemente de executie) nu este insensibil la acest
concept, ideile principale care se urmaresc fiind:
respectarea standardelor de sistem deschis la nivelul calculatoarelor;
folosirea unui limbaj de nivel inalt (limbajul C) in dezvoltarea componentelor pentru
controller-e si echipamente specializate.

10

- orientarea-obiect , cu cele trei atribute: incapsulare, ereditate, polimorfism; pornindu-se de


la limbajele orientate obiect, unde conceptul poate fi definit extrem de precis, s-a ajuns la
sisteme orientate obiect; in proiectarea unor asemenea sisteme se porneste de la definirea unei
ierarhii de clase, din care se obtin, prin derivari succesive, obiectele sistemului; intr-un sistem
orientat obiect aplicatia este o specializare a sistemului de operare; in domeniul informaticii
industriale exista preocuparea de folosire a tehnicilor obiectuale; pornindu-se de la adevarul
evident ca software-ul unui sistem industrial trebuie sa urmareasca evolutia unor entitati ale
procesului controlat, se poate afirma ca asocierea acestor entitati cu obiecte este mult mai
naturala decat asocierea lor cu proceduri; in loc de a concepe sistemul ca un set de
transformari aplicate asupra datelor din proces, este mai natural ca el sa fie conceput ca o
colectie de componente concurente, care isi cunosc starea proprie, isi cer reciproc informatii
si se informeaza reciproc despre evenimente;
- interfata utilizator grafica (GUI) conduce pe de o parte la eliminarea diferentei dintre text
si imagine, iar pe de alta parte la reducerea considerabila a rolului textului si tastaturii ca
mijloc de comunicare cu sistemul; textul este inlocuit de icon, iar tastatura de mouse (iar in
viitor de light-pen si voce); de fapt potentialul inovativ al conceptului de GUI este mult mai
ridicat, intrucat el creeaza conditiile unei rasturnari de situatii; aplicatia informatica devine un
instrument al interfetei; in sinergie cu conceptele de orientare obiect si DOI (Document
Oriented Interface), GUI(Graphical User Interface) pregateste orientarea spre PDA(Personal
Digital Assistant); in domeniul informaticii industriale problema interfetei utilizator prezinta
aspecte specifice:
- la nivelul calculatoarelor, GUI este indispensabil; el trebuie insa extins cu editoare
de scheme tehnologice si de rapoarte operative; schemele si rapoartele trebuie sa fie
actualizabile on-line; Se poate constata la nivelul calculatoarelor pentru industrie o
tendinta de migrare a interesului beneficiarilor de la PC spre GOI si masini RISC,
deci spre masini cu potente ridicate ale interfetei utilizator; intr-un sistem informatic
industrial calculatorul este instrumentul responsabilului tehnolog, iar orientarea
treptata spre PDA(Personal Digital Assistent) este o certitudine; responsabilul
tehnolog nu are nevoie de automatizarea activitatii sale, ci de colaborarea unui
asistent inteligent;
- la nivelul echipamentelor specializate si controller-elor posibilitatile oferite de
hardware pentru interfata utilizator sunt atat de sarace, incat nu se pune problema
GUI; operatorul tehnolog trebuie insa sprijinit de o interfata care sa-i ofere:
- informarea operativa vizuala (LED-uri, minidisplay-uri cu cristal lichid,
aparate indicatoare de masura;
- posibilitatea emiterii de comenzi (microtastaturi, comutatoare, etc.);
- raspandirea in ultimul timp a echipamentelor de tip GOI(Graphical Operator
Interface) la nivelul operator tehnolog constituie o schimbare radicala fata de
interfetele operator traditionale; se poate spune ca echpamentele de tip GOI
aduc posibilitatile GUI la nivelul operator tehnolog;
-

dirijarea prin evenimente; daca aplicatiile traditionale prevedeau in infrastructura lor


luarea in considerare a evenimentelor de catre proceduri, tendinta este ca aplicatia sa
devina un set de raspunsuri la posibile evenimente; in informatica industriala conceptul
dirijarii prin evenimente apare ca firesc, datorita specificului de timp real; Multimea
categoriilor de evenimente care trebuie sa dirijeze executia unei aplicatii industriale
include:
evenimente temporale (epuizarea unor intervale de timp, momente de timp
la nivel de calendar - zi / luna / an sau ceas - ora / minut / secunda):
11

actiuni operator;
evenimente provocate de procesul controlat;

In sistemele distribuite in timp real problema dirijarii programelor de aplicatie prin evenimente este
dificil de rezolvat. Unul din mecanisimele utilizate este programarea orientata pe acces, care este
complementara programarii orientate pe obiect:

in orientarea pe object, invocarea obiectului determina modificari ascunse


ale datelor sale;
in orientarea pe acces, modificarea datelor determina invocari ascunse ale
obiectelor asociate si datele respective;
- interfata orientata document (DOI) este o consecinta fireasca a aplicarii conceptelor de
orientare obiect, GUI si dirijare prin evenimente; DOI produce o rasturnare completa a
situatiei. Nu aplicatia determina afisarea documentatiei, ci documentul determina mersul
aplicatiei, devenita un set de obiecte a caror executie este declansata de evenimente care
vizeaza documente ale interfetei utilizator. In aceste conditii apare fireasca extinderea acestui
concept in inforinatica industriala si pentru interfata cu procesul.
Folosirea sistematica a programarii orientate pe acces perimite orientarea aplicatiei pe
interfata, inteleasa in sens global. Asadar in informatica industriala conceptul de DOI se
extinde gratie programarii orientate pe acces: aplicatia devine realmente un instrument
complex dirijat de proces, operatori si responsabilii tehnologi si de productie.
- distribuirea puterii de calcul este o tendinta care se manifesta cu o deosebita putere in
informatica industriala, sprijinindu-se pe doi factori sinergici:
cresterea inteligentei incorporate in elementele de jos ale sistemului (mergand
pana la senzori si elemente de executie);
dezvoltarea puternica a magistralelor de camp (fieldbus).
4.3.4. Echipamente specializate
Traditional controlul proceselor tehnologice era asigurat de echipamente specializate
caracterizate prin robustete mare si lipsa inteligentei de calcul. Tendinta de inlocuire a
echipamentelor specializate traditionale (sisteme de relee, regulatoare, inregistratoare,
traductoare, etc) cu echipamente specializate inteligente (automate programabile, protectii
numerice, inregistratoare computerizate,etc.) se explica prin urmatorii factori:
flexibilitatea
puterea echipamentelor - determinata de posibilitatea implementarii de functii
complexe de control
posibilitatea integrarii lor in sisteme complexe
Automatele programabile reprezinta desigur categoria cea mai reprezentativa de echipamente
specializate inteligente, iar producatorii de automate programabile sporesc continuu gradul de
atractivitate al produselor lor.
O statistica din 1994 arata ca in SUA situatia comparativa a vanzarilor in industria de
automate programabile, calculatoare personale, echipamente de tip GOI, masini RISC era in
acel moment urmatoarea:
pentru automate programabile, cresterea anuala de vanzari in 1992-1994 este de 10,5%
pentru calculatoare personale, cresterea anuala de vanzari in 1992-1994 este de numai
1,2%
pentru echipamente de tip GOI, cresterea anuala de vanzari in 1992-1994 este de 14,5%
pentru masini RISC, cresterea anuala de vanzari in 1992-1994 este de 20,5%
Situatia favorabila pe piata automatelor programabile este atributa unei sporiri a
ofertei de automate ieftine si cu un numar mic de intrari-iesiri.
12

Este greu de facut o departajare intre controller-e de proces si echipamente inteligente


specializate de control proces, avand in vedere ca ambele categorii au aceiasi destinatie, ceea
ce le distinge insa este este flexibilitatea lor software. Un echipament specializat este destinat
unui anumit tip de control sau unui anumit tip de proces (ceea ce le confera evident o
adecvanta superioara pentru tipul respectiv) in timp ce controller-ele reprezinta echipamente
"universale" de proces.
Urmarind ierarhia echipamentelor inteligente prezenta calculatoarelor intr-o aplicatie
informatica industriala este necesara pentru rezolvarea functiilor de deservire a
responsabililor de productie si a responsabililor tehnologi, eventual pentru rezolvarea unor
functii de deservire a operatorilor tehnologi (statii de operare).
Legatura echipamentelor de calcul (calculatoare, echipamente specializate, controllere) cu senzorii si elementele de executie din proces este realizata (in absenta senzorilor si
elementelor de executie inteligente) de catre interfetele de proces, care grupeaza module de
intrari/iesiri, analogice/numerice, la care se adauga module de multiplexare si module de
conditionare semnal. Exista doua solutii de interfatare: interfete incluse in echipamentele de
calcul sau interfete inteligente, care sunt echipamente separate.
Informatiile din procesul tehnologic pot fi de natura electromagnetica (curenti,
tensiuni, puteri, energii, frecvente, rezistente, capacitati, etc.), optica (intensitatea luminii,
lungimi de unda), chimica (pH, concentratii), termo-hidraulica (temperaturi, presiuni, debite,
nivele, entropii), mecanica (mase, forte, viteze, grosimi) sau de stare (pozitii contacte inchis/deschis, stari de agregate - pornit/oprit, alarme).
Senzorii realizeaza achizitia acestor informatii din proces, conversia lor in marimi de
electrice si adaptarea marimilor convertite intr-un format recunoscut de interfete de proces
sau direct de echipamentele de calcul.
La randul lor elementele de executie preiau din sistemul informatic informatii
analogice sau numerice si le comunica procesului tehnologic. Intrucat semnalele livrate de
interfetele de proces sunt in general de nivel mic, apare necesitatea intercalarii de module de
amplificare.
La nivelul senzorilor si elementelor de executie se constata o tendinta de inglobare a
inteligentei la nivelul senzorilor si elementelor de executie.
Se disting patru nivele suprapuse de inteligenta caracterizand un senzor inteligent:
- amplificarea semnaluluisi/sau conversia lui in semnal unificat
- multiplexarea mai multor senzori si compensarea neliniaritatilor
- conversia analog-digitala a semnalului de iesire
- existenta unui cuplor la magistrala de camp
O alta cauza a tendintei de inglobare a inteligentei in senzori si elemente de executie
rezida in importanta tot mai mare pe care o capata in aplicatiile informatice industriale
functiile de diagnoza si intretinere. Senzorii trebuie sa ofere si date priviind validitatea
informatiilor de masura pe care le prezinta sistemului iar elementele de executie trebuie si ei
sa ofere date de validitate referitoare le preluarea informatiilor din sistem.
Inteligenta unui senzor sau element de executie se poate defini prin doua elemente:
- componenta de transmisie digitala dotata cu putere de calcul, folosita pentru autotestare si
- posibilitatea de cuplare la o linie de comunicatie digitala.
Cresterea inteligentei senzorilor si elementelor de executie a determinat necesitatea
unei specificari mult mai riguroase a functiilor acestor elemente in cadrul sistemului
informatic industrial.

13

Pentru o buna utilizare a informatiilor din proces sistemul informatic trebuie sa puna
la dispozitia responsabililor tehnologi si de productie interfete utilizator standard, iar pentru
operatorii tehnologi, interfete operator care in functie de locul lor de amplasare se pot
clasifica in :
echipamente de vizualizare/alarmare (montate pe instalatia tehnologica, pe senzori
sau pe echipamente de control proces) sunt dispozitive cu LED-uri sau miniecrane
cu cristale lichide, eventual insotite de dispozitive de alarmare sonora;
terminale portabile, care se pot conecta la senzori sau la echipamentul de control
proces
panouri operator
4.3.5. Concluzii
Sistemul informatic industrial modern este un ansamblu de calculatoare, echipamente
specializate, controller-e, interfete inteligente de proces, senzori si elemente de executie
inteligente, sistemul de automatizare complexa tinzand sa se identifice cu sistemul informatic
industrial.
Daca sistemul informatic industrial traditional era in esenta un instrument de control
si/sau monitorizare adresat operatorilor tehnologi si responsabililor tehnologi de exploatare,
sistemul informatic modern este un instrument care se adreseaza in egala masura:
operatorilor tehnologi
responsabililor tehnologi, dar pentru intreg ciclul de viata al instalatiilor
tehnologice controlate (proiectare, fabricatie, montaj, exploatare, intretinere). Aici
intervine cerinta ca functiile sistemului sa fie concepute in spiritul ingineriei
concurente, ceea ce impune in primul rand asigurarea unui limbaj comun de acces
la datele sistemului; de asemenea aici intervine necesitatea accesului la sistem a
unor persoane aflate la maredistanta fata de locul de amplasare a instalatiilor
tehnologice controlate.
responsabililor de productie, aici intervenind necesitatea integrarii sistemului
informatic industrial in sistemul complex de gestiune al productiei
Aplicatiile informatice industriale sunt in fond instrumente subordonate nemijlocit
ceritelor proceselor tehnologice pe care le controleaza, astfel in urma analizei contextului
industrial rezulta functiile aplicatiilor informatice industriale.
Totodata este necesar ca in stabilirea arhitecturii si structurii unui sistem informatic
industrial sa se ia in considerare si contextul informatic, in prezent informatica a fiind
penetrata de o serie de concepte cu o mare forta de inovatie.
Utilizarea intensiva in monitoring a magistralelor si anume distribuirea inteligentei de
calcul pana la nivelul instrumentatiei, prin folosirea de senzori inteligenti si elemente de
executie inteligente. Remarcam ca aceasta tendinta nu se rezuma numai la dotarea
instrumentelor cu putere de calcul suficienta pentru dialogul pe magistrala, ci si prin
implementarea pe instrumente a unor algoritmi sofisticati, bazati pe tehnici avansate, inclusiv
pe tehnici de inteligenta artificiala.
Aceasta tendinta, tinand cont si de utilizarea masiva a retelelor de calculatoare,
conduce la introducerea de mecanisme de tip Internet la toate nivelele sistemelor informatice
industriale.
O alta tendinta caracteristica in informatica moderna o constituie interfata utilizator
grafica (GUI) care conduce pe de o parte la eliminarea diferentei dintre text si imagine, iar pe
de alta parte la reducerea considerabila a rolului textului si tastaturii la mijloc de comunicare
cu sistemul.
14

Ceinta de GUI implica pe de o parte necesitatea API (Application Programming


Interface), deci existenta unor instrumente de programare care sa permita dotarea aplicatiilor
cu interfete grafice care sa respecte specificatiile API (ferestre, meniuri, bare, controale,
ferestre de dialog), iar pe de alta parte necesitatea VDE (Visual Development Environments).
Necesitatea VDE se impune in prezent si in cazul mediilor de cross-dezvoltare pentru
programele de controller. Ca exemplu, companii germane de dezvoltare aplicatii pe
controller-e Siemens isi pun problema portarii mediilor de cross-dezvoltare, realizate in
Turbo Vision sub Windows.
Necesitatea VDE este impusa pe de o parte de cerinta de GUI, iar pe de alta parte de cerinta
de RAD (dezvoltare rapida a aplicatiilor), care de altfel implica GUI.
Cerinta de RAD implica intr-adevar pe de o parte cerinta de GUI, in mod evident, ceea ce se
traduce prin impunerea masiva a instrumentelor de tip Visual (Visual C++, Visual Java++,
Borland Delphi, Visual Prolog, Visual Basic), iar pe de alta parte a limbajelor de nivel foarte
inalt, orientate pe tipuri de aplicatii (limbajele 4GL: LabView, LabWindows CVI,
BasicAccess, Clips, cu extensiile lui FuzzyClips si AgentClips, etc.).
Atreia tendinta importanta in informatica moderna o constituie generalizarea lucrului pe 32
de biti. Apar din ce in ce mai multe instrumente care nu pot fi folosite decat sub sisteme de
operare de timp real pe 32 biti, deci pentru care este necesar cel putin Windows 95.
Standardizarea ramane o cerinta la fel de importanta. Utilizarea de echipamente standard
(VME, Ethernet, fieldbus) si de software standard (UNIX, TCP/IP, MS-Windows, XWindow) va asigura cu certitudine o disponibilitate considerabila in timp a sistemelor
implementate, precum si toate avantajele sistemelor deschise.

15