Sunteți pe pagina 1din 29

Comunicare

a
nonverbala
Profesoara:Surduleac I.
Eleva: Vieri Cristina

Colegiul-MONDOSTUDART
Chisinau, Ciocana 2015

Ce este comunicarea ?
La general comunicarea
reprezinta instiintare, stire,
veste, relatie, legatura

Ce se intelege prin comunicare


O provocare constanta
pentru psihologia sociala;
O activitate;
Satisfacera nevoilor personale;
Legatura intre oameni;

Principale componente ale


comunicarii

Un emitator
Un canal
Informatie
Un receptor
Sau chiar tu insuti

Forme ale comunicarii


Comunicarea verbala
Un mesaj trimis prin cuvinte reprezinta o
comunicare
Comunicarea paraverbala
Este reprezentata de modul in care sunt
rostite cuvintele, prin folosirea
caracteristicilor vocii.
Comunicarea nonverbala
Este reprezintata de comportamentul fizic
care insoteste vorbirea; poate fi intentionata
sau neintentionata.

Principalele functii in comunicarea nonverbala


Comunicarea nonverbala are menirea de a
accentua pe cea verbala;
Comunicarea nonverbala poate sa completeze
mesajul transmis pe cale verbala
Comunicarea nonverbala poate, in mod deliberat,
sa contrazica anumite aspecte ale comunicarii
verbale
O alta functie a comunicarii non verbale este
aceea de a reguliza fluxul comunicational si de
ponderea dinamica proprie comunicarii
verbalizate;
Comunicarea nonverbala repeta sau reactualizeaza
intelesul comunicarii verbale

Cercetarile arata ca in domeniul comunicarii


interumane:

55% din totalitatea mesajului pe care


il comunicam este transmis prin linbajul
trupului- elementul non-verbal.

38%

este transmis prin elementele


paraverbale (tonul, ritmul si volumul

vocii)
7% este transmis prin intermediul
cuvintelor

Comunicarea nonverbala
Este bagajul de mesaje care nu este
exprimat prin cuvinte si care pot fi
decodificate, creind intelesuri.
Aceste semnale pot repeta sau accentua
mesajul.

Tipuri de comunicare
nonverbala
Sezonier- mesaje receptionate cu ajutorul
simturilor vazului, auzului, mirosului, tactil
si gustativ;
Estetica- pictura, muzica , dans, imaginecomunica emotii artistice

PRINCIPALELE FUNCII IN COMUNICAREA


NONVERBAL
Are menirea de a o accentua pe cea
verbal
Poate s completeze mesajul transmis pe
cale verbal
Poate s contrazic anumite aspecte ale
comunicrii verbale
Repet sau actualizeaz inelesul
comunicrii verbale

ELEMENTE COMPONENTE IN COMUNICAREA


NONVERBAL
LIMBAJUL TACERII prin t cere se poate
exprim a inten ia de continuare a unei
expuneri;
LIMBAJUL TIMPULUI poate fi folosit
simbolic (time is money), expresie care invit
la intrebuin area ra ional a timpului
LIMBAJUL TRUPULUI mi c rile corpului
pot avea uneori un sens simbolic

OMUL COMUNIC PRIN


Expresia feei, gesturi (un zambet, o
incruntare);
Pozi ia corpului (aplecat, vertical);
Orientare (stam cu fata, cu spatele)
Distan fa de interlocutor
Contact vizual (privim sau nu interlocutorul)
Contact corporal (prinderea umerilor)
Aspectul exterior (vestimentatia) Ritmul
vorbirii
Expresia feei, gesturi (un zambet, o incruntare);

ELEMENTELE COMUNIC RII NONVERBALE

LIMBAJUL CORPULUI expresia feei, gesturi, poziia corpului)


LIMBAJUL SPATIULUI modul in care utilizm spaiul personal,
social, public, intim
LIMBAJUL TIMPULUI A veni la timp sau a intrzia la o sedin, a
alege sau nu s - i petreci timpul cu cineva
PREZENTA PERSONALA comunic prin vestimenta ie, accesorii
vestimentare, igien personal
LIMBAJUL TACERII comunic aprobare, dezaprobare LIMBAJUL
LUCRURILOR coleciile, obiectele de uz curent (cas, main,
bibliotec )
LIMBAJUL CULORILOR culori calde stimuleaz comunicarea;
culorile reci o inhib
LIMBAJUL PARAVERBAL calitile vocii (ritm, rezonan, vitez);
caracteristici vocale (rs, plns, optit); parametrii vocali
(intensitate, inlime)

Limbajul trupului
Gest

Interpretare

Mingierea barbii, sprijinirea capului


pe mina sau deget in obraz,
celelalte indoite

Ezitare, evaluare,reflectare

Capul sprijinit pe mina

Plictiseala

Lasarea pe spate la scaun, minele


dupa ceafa

Superioritate

Palma pusa sub ceafa

Exasperare

Incrucisarea bratelor

Aparare

EXPRESIA FEEI
MIMICA fruntea incruntat preocupare, mnie,
frustrare; sprncene ridicate mirare; nas increit
neplcere; buze strnse nesiguran, ascunderea
informaiei
ZAMBET comunic prin caracteristici, momentul
folosirii
PRIVIREA Micarea ochilor: in sus - incercarea de a ne
aminti ceva; in jos - tristee, timiditate. Evitarea privirii:
vinovie, lipsa de confort; Pupilele se: lrgesc cnd
eti sincer, vezi ceva plcut; micoreaz cnd mini.
Privirea poate fi: Oficial un triunghi imaginar pe
fruntea interlocutorului; De anturaj sub nivelul ochilor;
Intim coboar sub ochi i mai jos.

Miscarea corpului
GESTURI strngerea pumnilor (mnie,
solidaritate); Brae deschise (sinceritate,
acceptare); Mna la gur (surpriz);
POSTURA CORPULUI POSTURA CORPULUI
Interlocutorul st pe marginea scaunului, poziie
vertical (este interesat de ce spunem);
Dac se las pe spate pe fotoliu i incepe s
rsfoiasc documente (nu-l intereseaz);
desfacerea hainei i inclinarea capului (atitudine
pozitiv); Ii sprijin capul in mini (se plictisete)

GESTURI CU PALMA
PALMA DESCHISA adev r, onestitate
ASCUNDE PALMELE (la spate, in buzunar)
minte
INDREPTATA IN SUS supunere
INDREPTATA IN JOS autoritate
STRANSA PUMN - agresivitate

GESTURI CU MAINILE
I DEGETELE
Mini impreunate bolt sau coif in sus
individ sigur, nu este sociabil
Degete impreunate la nivelul ochilor,
partenerul este privit printre degete
neincredere
A ezarea coatelor pe mas dificultate,
slbiciune, nesiguran

LIMBAJUL SPAIULUI
Studiul modului in care oamenii folosesc
spa iul din jur, aranjeaz spa iul din inc
peri, stabilesc distan a dintre ei
PROXEMICA
Observnd mrimea biroului unui
manager, mobilierul folosit i modul in care
este amplasat in incpere, imprtierea
dosarelor i hrtiilor pe birou, intinderea
picioarelor cnd st pe scaun putem inelege
puterea i importana pe care i-o atribuie
acesta

LIMBAJUL VESTIMENTA IEI


Trebuie s acordm atenie modului in
care ne imbracm i c prin aceasta
comunicm ceva celor din jur (respect,
indiferen, superioritate etc)
Imbrcmintea trebuie s fie adecvat
muncii pe care o efectum. Totul trebuie
s fie curat i clcat.
In situaii neoficiale, de lucru, putem
practica un stil informal, la care renunm
(apelm la costum) in situa iile formale

LIMBAJUL TIMPULUI
Stiina care se ocup cu studiul limbajului
timpului se numete CRONEMICA.
- Aceast resurs prezint urmtoarele
particulariti: nu poate fi inmagazinat sau
stocat
-Orice am face, timpul se consum in acelasi
ritm, timpul neutilizat sau utilizat neraional
este irecuperabil

LIMBAJUL TCERII
A ti s taci este o calitate a omului
preuit din cele mai vechi timpuri.
Chiar i prin tcere, oamenii comunic
ceva: aprobare, dezaprobare, discreie,
raiune, pstrarea unei taine, admiraie

Ceea ce spunem este mult


mai puin important dect
felul cum spunem, pentru
c oamenii tind s cread
mai degrab mesajele
nonverbale dect pe cele
verbale

REINE !

Nu vei
avea niciodat o a
doua ans s
produci prima
impresie

Retine!!!
Primele 90 de secunde ale unei intilniri
reprezinta 90% din impresia pe care o
produceti asupra celorlalti !!!

Multumesc pentru
atentie !