Coordontoral cole: dr. LEONARD GAVRILIU Redactr de cae: MARIA STANCIU ‘Concept raid a copeticoectii: VENIAMIN.& VENIAMIN Tebnoeactare compueriza: OFELIA COSMAN ISBN 973-98377-1-9, ‘MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE ALFRED BINET DEDUBLAREA PERSONALITATII SI INCONSTIENTUL Traducere $1 note MICHAELA BRANDUSA MALCINSCHL sew intrdoctv de dr. LEONARD GAVRILIU EDITURA IRI Bucuresti, 1998© Les altérations de la persomnalité par Alfred Binet, Felix Alcan, Editeur, Paris, 1892, Toate depturile penta traducerea fa limbe romind ‘sunt rezervate Editi IRE CUPRINS Concept de inconstiontInainte de Sigmand Freud (seu de de, LEONARD GAVRILIU) INTRODUCERE PARTEA INTAL PERSONALITATILE SUCCESIVE |. Sommambulismee spontane 1, Sompambulismele spoctane (amare) Il, Someambulisele provocste PARTEA A DOUA PERSONALITATILE COEXISTENTE Insesibiiates isterilor. Actelesubconstiente de repeie Insensibiiatsistercloe(urmae). Ace subconsiente de aaptare Insensibitats inericlor (uma), Caractere generabe tle actelorsubeonsen Tnsenibiitatenisteriilor (amare gi fri). Pragl const Disracia Actunle volute see incontent Scrieres automat a ister Tiel de orgie subconstintt Phaaitaten coasting a subi Stdtogi m nESs Gee 80, pS pp X Op ong. 13 % Op. cit pp. 319-320, 98 Fi, Sil pees cme expat aps eine a cai nel Gg nema Pano (8), Rd. iss pp es po 316 OA Slag ges coos stl pepe’ ec ssp ‘Fh ono, op op 32 {07 ry, Bl Poe Mars 347 oop ep SL SM i tow ms ml ve ae ei ere Ba cong 9a Hae a rea ah re ae amma id deplete su ts fae ee ca am An Pa, BE, 9 38. “ee ne ance fable pigs, bi. Pas 1 ni "eM Pins The Nae of Mn and Haman Aoi, Lio & co, plapan 2 De nt Pi La abconin egh Saw swe Laine RP 18 © Op. cit. p- 3. 20h es pias 20a arr coe, Bs Sich, Bact vom. 1 Fsows pc. Sophy B Op. cit. p. 316. 2 Rade haa, Mate ence, F Aka, Pi 189% chi Lahaina fe ern oie, Mas See. Ds spt. en Sid, Buch 198 Pinto. es 3 Soph pte 0p... SPE cot arp PU, Pa, 68.9. 9 2Lai TH. RIBOT rofesor de psibologie experimentld si comparata a Collie de France INTRODUCERE ‘Sunt cincispezece ai de cin au incepa, fn Fanta, Anglia si alte citeva Yr, cercetii de psologie paologic’, bazate pe stud iseie al sugestc; stim toi cu ce ardoae psiologit si flosoii sav Tansat in scest studs noo, si, fun timp foarte sur, au adonat © cantiaie cu aevirat considerabild de observa experenfe de toate flue; halucnatia, paralizile prin sugesti, modifcirie de personalitat, tulburiile memore senrajile musculae, sugestile in timpul stiri de veghe si in stare de IipnocS, sugesile inconstiente etc sunt principaele probleme care a fost, ‘examinate $i explorte profund, Pe masur ce cercetrle se muliplicau si se extindeau, Sate experi reniatr -av niscut numeroase discui; nu numai emu au fost de acord. cu tori, dar fapte importante afiemate de uni au fst negate de alti; sa viaut cia rdicindy eo scoallimpotia celal. Controverse epee dar cae, in defntv, sunt constant chiar necesare in rice ceteetare now, ‘a aruneatoareare india asupraadevrate valor a materialeloradunate Tnentia mea, sind aceast carte, mu este dele de a continua tain isco scolasice; fn Joc ue a opune experienele mele celolali auton, vreau s4 examine in ansamblo toate rezllatele care au fost obinute fn stdierea une: probleme, pentru a vedea care sunt acelea care concord pot fi grupate in acelai sistem. Voi etine doar experienfle care se repels {In toate cazurile si care duc la aceeasi conluzie. indiferent de seopul cer ‘et; vi pune, din contra, de o parte, firs le jude, toate fenomenele ‘are deccamdatl nu au fost observatedecit de o singurpersoand i care ‘nu po fi aldturate loge la un ansamblu de faple cunoscute si sccepate; 25ALFRED BINET sis binciniles, la aceast operatic Voi supune ati lerrile mele, ct si pe eelea ale alto auton ‘Ocazia mi se pare a fi favorabilt penta incerca aceasts oper de eclectsm; ei tn acest moment, se produce un fap foarte eunos: un mare ‘ums de observaton care nl apatin nici acleag ois ic aceleisi ti, care no experimenteazA pe acelag gen de subiec), care nus propun ace: Tas! obict de expenents si care uneor se ignord profund, ajung la aces reculat fr x8 sie iat acest remultat la care se aunge pe eli diverse, gi care ext esena unei multimi de fenomene ale vielit minale, constituie 0 rmodificare deoebiti a prsonalittit o dedublare saw mai degraba o fag ‘mentare a Eului, Se consatic& la un mare numa de persoane, plasae in Conde cele mai diverse, unitatea normal a constint’ este distrust, se produc mai multe consine distincte, Fiecare putind avea percept sie, Inemoria sa 31 chiar cargcterul siu moral; ne propunem si expunem fn etal reratatulacestor etc recente asupra modiicvlor personaiti Saint-Valéry, 1891 PARTEA INTAI PERSONALITATILE SUCCESIVECCAPITOLUL INTAL SOMNAMBULISMELE SPONTANE Femmerce peop sone. Sommanbuinle Dam amend a MiNi ‘Oheraiadreraa scam vere le Pie Dube eats pale. Carrel ariel aes dud eset protens. Obra deco fy. Obert dma Bre Baca pce eV Obert der Prt. Ora dewalt Wer Michal" Dtara contin ie Were Otvera anlage tno, ie dre rt ple, 1 Interesulprezntt de Fenomenelepsiologice spntane este acca eb cle au sult o in lens minim’ din area persoaelr care le observ; cle ma ax fost pregiteindlung int manic inconglen de eS wn flor car aea opiia format: in dec ioe preconeput ‘de accea incepem cercetirile noastre cu cle! Modifcinle personalities pot produce a bln pein n foarte amare unde de fom dei; nu ete carl he ce pe tate fa evs [Ne vom miegn aici, cam am mai pis, staiem un sngur tip dine acest deforma, dedubaea personalitit su ma degra formarea de ‘sonal mulipe la acla individ. Aces fnomen poate pala a ‘multe etegri de Bolin vor examina in special fn sen, unde 2 fost ma ine suds in utimaltinp, ‘Adesea au fost numite somnambule perscanele cae prezints acese ltrs de personalise, noi am pstattemenl de somnambulism este nevoie ca els ein pela explica, mvt mis. datntteauta un sens cla, ir ceretiile recent, mand numa vara sommambuli ‘melt, au complica foarte mul problema, Problema ese simular cu accea 2 afazci care, in perioaa nd a studio Brocs, plea dein foarte smplu:piedcea voit areulate; xz, cd sa decopeit analiza ‘multe ale forme de bi le Hinbajuli, cum a agra, cetata verbal furdiaea verbal i mule allele fn, nu mal xii o lui, lai. La fe .emenul de somnambulism uebuie si irgeasdsemniicaas nu eiss 2ALFRED BINET ‘un somnambulism, o stare nervoast idemied mereu ev ca somnambolisme. In sensu vulgar si poplar al cuvdntlu, mami somnambulism natural stareaindivzilor care se scoald noapta si executkgestri automate sau iteligente ese imbrac, i eiau munca din impul iki, racic © meseric sau rezolv a problem’ pent care cular in zadar pind atunei soli; poi, se culeS din nov, adorm si a doua 7: dimineata nu pistreazd nici 6 fmintre din faptel eB sau tezit fa impol nop; ei sunt adesea foarte ‘surpring vad termina un luru care Ta apusulsoareli era ne incomplet. Ati fac plimbiri pe acoperis si manifests o multime de exeentct. ‘Autor na sunt incl eu totul de cord asupranaturit acest noctambulism: se Hinde asia si se admit 8 este vorba de un ansamblu heteoclit de fenomene, care se aseaming doar in parent scare difer prin natural. Printre somnambulit noctumi, o categorie apate 0 consttuie epileptic, nie care un mare numsir pot prezenta ceea ce se aumeste automatism fambulsloru". Se mai adit, chiar daci mumai provizriu, 8 persoane Sinitoase pot Figura printre plimbieii nocturi sie, prin urmare, exist ‘un somnambulism fzilogic. Dar imensa majoiate a somambullo, fr ‘ndoiala, este daté de istic; este vorba de istrict fn stare de eriz8, cu particularitatea aceasta sorvine ins-o perioadtnoctum’® [in acestefenomene putem vedea un exempt de dedublare a personalitii ‘ists dow perscane 1a nactambuli; persoana care se seoall noaptea este foarte diferitt de cea care este trea fn timpul ile, pent e& aceasta din tum’ no ste nimic #2 nu pstearS nici o amintre din cele fntimplate tn timpul noptis dar arf prea putin folositor sB facem o anal stent a acesei situa, elementele de studi fn acest sens find foane rte. Exist o alt forma de somnambulism natural pe care o putem stadia ‘mai gor, anume somambulismul care se manifest in timpal zle, sau vigilambulismul; de acesta ne vor ocupa fn exclusivitae. Trebuie si stinger, am vizut mai su, ma multe somambulsme naturale sa sponta. Distnctile de stabilit se hareari pe condjile desebite fn care aces somnambulisme se produ i, de asemenea, pe caracterele pe care le prezint, [Ne vom apeca in acest capil asupra uel forme de somnambulism natural care ne oferi urmitoaree caracteristici este vrba de hoinavit steric! care prezints, pe lng’ viata lr normals si regula, oath existent psibologic Sau, cum se spun, © conte secundl, despre cae ei nu psteaz nici © amintre cdnd revin la slarea normali: earacterul specifi al acest stn ‘secunde este acla cca constiieo existent psinologie8 complet subiectal tries viaja obit are spintuldeschis a toate idee gla toate pereeptile ssi cl exist 30 DEDUBLAREA PERSONALITATH $I_INCONSTIENTUL siel mu dtirar8 Opersoand care ma este preven naar putea ecunoaste EF sbiecl este in Sar de somnambulism ‘Cele mai bune exemple cares pot cia despre acest sornambalsm, pe care oermai am defn ssc observe dea vechi ale li Azan, Dufay gi ctorva ali medic. Aceste observati sunt siz foarte cunosou. tonal: ele a fox pubic 9 analizateft-o mulime de antologii med cale 3 cia por Hera; da speri ca ceretsile recente de pshologie experimental supa aero de const si adnuge ceva nol faptle ‘eehi e vor stud dini-un uct de vedere nueva dient fa de el Abordat in acum pete vom zh se jlegem mai ine. Considerate de comin acon ea fenomene rare, exczplinae, caverta curio Patologice fete perry» uli mai mult eet a ist aceste dedi te persmaiate ne apa acum ca 6 acentuare a nei dezontini mentale care exte foarte feevent in iste i stile apropiat nadine observatile cele mai celeb est ace. pcm amercane {ui Mae Nish. 0 tne coarn ins, ine eda deo bun con Sule fie, fot eupane Soda Tri vreun avertment peli tn soa profind care pelngit at multe ore diacol de inal cist 1a wen, ea iat tot cea ce ti, memoria sm pss nic © noiue, rick un vin eb fie iva ttl de a incepta, a ivan 8 citeasd si serie $88 sumer: putin cite pin, sa famiianizat cu per soanele si obietele din jr ei, care erau pentru dasa ceva ce vedea enim prima ark prgzeicle au fost rape. Dup un timp destl de lng. fal me Tunica fs, fe veo cau anime, cups de un somin fserinitor cell cae @preceda vas sa cea nou. La bez, $2 gi exact fn aceeasi sae a nante de primal soma, dar nu amintea mimic tin cle intmplate fa acest interval Stun cava, f timpul ech start, ex ignora nou tre. Aga numeaea cele dud vi care continua 5 aparh inna i alterna. Mai ine de pa ai, ceat ide doarnd a prezentt pecidi aemenea fenomene. Ino stare sa ala ea suave nc aire ‘expr dl ei caracer, ca cum a fi fost dood persone distinct care rm aveau fahar de naurile lor; de exemplu, in petioaa sti vehi, ea posed toate conogtinele pe cae le-a acumula din copilisie pind la Uineret; fn starea nous, ea ma sie det ceea cea nviat dup primal stu fomn. Daci o persoan i ra prezena int-ana dite aceste sii ra bligah so studeze ssf recunoascd fn ambele sale stipe 3 fi pe deplincasascut: afl se petrecea cu once at leu. fn sare veche, fea scree foarte frumoes, cea pe cae o uses ditodeauna, pe cid Insarea nou senereai ea deectuas,stingace, areca nan; aeeasta aALFRED BINET entra cf nu avusese nici timpul, nici mijloacele sh si perfectioneze. ‘Aceasifsuccesune a fenomenelor a durat patra ani si doarna X. a reusit sh e descurce desta de bine fa raporturile cu familia sa." "Este ini si insist fn analiza sceste observa incomplete; singural avanta} pe care prezints este ch ne do idee sumar asupra modifier de personalilate pe care inercim si le studiem. Vedem chiar de la prima bordare cfu cae caracterizeazi iecare dine acestepesonaliti, ceea ‘eke istnge una de alta, ceca ce le face 8 He mai multe si nv una singur, ‘este o slate parcolari a memoria stave 1, persoana ns amines cea ‘ce .nimplat in starea 2 i, recipoe, cdnd se all trea 2 ui stared fe toate acestea, memoria specificl Gecrei stiri este bine organiza 3 coapuleard toate pte, ate! inet persoana, in clipa cand se af nt-ona din stn, is aminteste ansamblul evenimentelor care tin de aeasth sae. 'Ne vor opri mai mul timp supa cazuliFéida, desis de dom ‘Azam (de Ia Bordeavx). Observatia a fost ndelungats, foarte minutons, ‘a nceput in 1858 gine dureazS, se Tntinde desi pe o prioad mai mare e teizeci de ani. O vom reproduce aproape in exten eld -anscu in 1843, 1a Bordeaux, dn pitt sini, Dezvolarea saa fost normal, Spre virsa de tesprezece ani, pin dup pubwtate, ea 2 ineeput si preziniesimpome cave arity o steric incipient accdemte nervoase variate, dren vagi,bemoragi pulmonare care nase explicau pin stares organelorrespiraton Hamicd gi cu o inelgents dezvoltats, e2 Iuera eu zua la o eroitore, Spre vista de paruzec de ani jumiate, fied veo cauz8 cunoseut, luncort stip de emai, lida simjeao durere in imple si eideaft-o morte profundi, asemenea somnului. Aceasté stare dura aproape zece minute. Dpi acest imp, spontan, ea deschidea ceil pitind cf se wezeste $i intra in a dous stare, cae convengional a fost numits starea secund Aceasta dura 0 orf sau dous, pe urm’ amorfcala si somnol reaptreay, it Félia revenea la stare obisnuit ‘Acesteaccewe se repeta la fecare ein sau gaze ile, sau ma a; pint fi persoanele din anturajul su, constatind schimbirle de aitudine din Limpul cel fel de via secund si vitae ei la trezire,o credeau nebund Curindaccesele de iste propru-zisi av apraval Féida ea convulsi, iar fenomenele petnse sale nebunil deveneau tot mai nelnititoare. omnul Azam a fost chemats- ingrieas’ in unie 1858; ith ce con stata el fn octombrie, acelasi an eld este brunet, de talie mijlocie,destul de robust si de propor ‘obignuite; este subietul a freevenl hemoptizi, probabil suplimentare; foarte 2 DEDUBLAREA PERSONALITATH $1 INCONSTTENTUL intigentt 9 desl de insti perry area sil, ea ae infbsre de om int chiar morocines; vores pin, cu senor, are 9 omnt de esr fear rare adore pend mune. Sentiment afetve par putin deze Se pine tt tinpl Ia staat mala, ae Insp precipi serote 9 sufrs de dre i im mas mite pi le corp dar mai lesa a: simp dena cater low hie) est la ea eure devia, Te fapeaz in mod dosh art i sbr ipsa dri dea vrs rsp Tein at Dac o examin cu aie din punt de vedere ince, sim acti, ile sensei sot pret reams Aptope in cere irk ro carl cone, sa sub stiprea ani emi exe pin de ces ceca mest cia”; fap 0 in ce de oun sae asd, ton objet de cst n mink det fir ca ceva $0 pos preven 3 pao dre fa ple ma lent dei de bie, cal i cae pe pep mie in nese tens ineme dea fngol cou; doa sau pare cl doume, dar ¢ un smn Spel, clinic an aor it exe, npr sa picts © foo se veeas, ma mull aces el de son spare able has. El dear do sa ts mite: exe mt aL Dap acest timp Fi se eye, dat mu met fn aces stare inlets fn cares sean moma admin. Tot pre diet. nal cop gi deschin och, sat sri ersanelecte once, a cum ssa tm a ost elo ions, tt Seu mal Ina mined raiard vee, vot este sud edb, contin cust pe cri nce in ses posed ke, mers Fese ag sma se ma pine de dele care, teva minute ma nant, 6 fcuser 8 sufere: pes gle ebisouite ale meng, se, fin ras ae vite, auepine um rs crear, a intia i veslin st acces le ue tines fe rime pte gi cov extrornrn l 6% def, Dar carter i exe complet shims in it, devine ves $i vrais si atings turbulent: imap ete mai exaladn o "na ens mai wed ats a cue: Je nee pened tone devine snsibil,excesv de sensi Te seas sae eas amine pete tot ce. atm fn snp . Asta seamnt cd nu suntin somnambulism Thieligena, deja mai sus decit una obisauits, dobindese in timpul eizi fo dezvltareremarcabili; memoria devine extacariner, si domnigoara RL poate si povesteaset cele mai nelnsemnate evenimente cunoscule int-un timp oareeare, fie cH fatele $a petrcut in stare normal sau in timpul acceselor de somnambulism. Da, dinre acest aint, cele care se refer Ta perioada somnambulismului se esiompeazt complet din clipa in care crizaincetes7, i mi nkplatadesea de ai provoca domniyoaei RL. rmirare pind la stupefate amintind-i fapte complet uitae ale fete proate, ‘dup expresia 5, pe care sommambula mi le-2 confess. Diferenla dinte ‘ele dou fer de afi este cit Se poate de marcatS. Domnigoara RL. $2 fost debarasat de personaiaea ei anormal fa perioada menopaucein ‘Se vede cd domnigoara RL. are dou personaliti; ea este consents de acest dualism, cei vorbeste de cela la persoana a tia, 5 ignor® in Drima sa sare ceca ce a facut cea de-a doua in slarea secunds. Resto fescrieri au mai prezin interes, clci este © repetie prin urmare, 0 confiemare a cazului Félida u ‘A fost adesea vorba, in acest uitimi ani, de Louis V., brat isteri, ‘area prezentat curios suecesiuni de personalitat, Am extras informatie ‘urmitcare din ucrarea domnilor Bouru si Burt 8ALFRED BINET eee eee eee eee sora i Lui V.,spuned et deja cuoseu nin: Doral Camus” areata cel din, iar dupa cl, dommol Ribot, domnul Legrand du Saule, domnul Richer: domnul J.Voisin® a fSeut dowd importante comunicist ‘espre acest bolnav. Nascut la Paris, stada Jean-Bat nr. 6, in za de 12 februarie 1863, din mam strc i tat aecunoscut, sia petecut 0 pare din copilri Ia Luysan, in apropiere de Chartres; mama sail malta, iar fl ajuns vagabond. Se pare fi avut inc din anit copii erze de steric insole de hemoptiz ide paalizi weedtoae.Inziuade 23 octombrie 1871, este condamnat, periru furt la domi, la detefie fro cas de cores, pin la vista de opsprezece ani. Ese timis tn colonia Dousies, pe umd indreplat spre colonia agricolé din Sain-Urbain (Haute-Mare), Unde imine din 27 septembrie 1873 pin’ la 23 marie 1880. Ocupat mai lan mune ple, prime In asa tim eds sol Primare, de care a profitat din pin, e3ci este asculitr gi inteligent. Ino i, in inp ce se ocupa int-o vie eu stngerea curmeielor, o viper i se Fncolicesie fn jorulbratlut sting, fel sf musle. A avut un for eum pli i sera, reveni n colonic, ip pierdu cunostina gi avu ez. Atacuile Sau repetat; a avut apoi o paralizie a membrelor infeioa, intligenta rmnnd ntact, fn mazte 1880 a fost ansferat a azul din Bonneval (Eure-ct-Loit). Aci, se costa c3 bolnavul ae o fizionomie deschst si simpatic, un eaacter blind 41% se ara recunosetor penta ingrijiea care i se aordt. Povestesle istria vie sale cu detalii amnuntt, chiar hotile pe care e detest de cae este ruin; le pune pe seama abandon, 2 prietenior care -au fapins fa rele. Regretd mull acest wecut si afr 8 viilorl ui va fi onest. Sie 8 citeasc i serie destul de bine. Se ia hota s fe roparizat ao treaba compat cu paraplegia, cu infinitaea sa, Este dus f fccare dimineatS la atelier de croitore este instalat la © ‘asi, unde, frst, ia posta clasicd a member infericae parlizate si contacto, Dupt dou luni, V. se coast foarte bine; Iueeaz cu zl, fh sont moltumiti de progresele sale. Intro ri, este apucat de o crizi car a

S-ar putea să vă placă și

• Mintea Unui Barbat Divortat

  

  Document168 pagini

  Mintea Unui Barbat Divortat

  Anca Corduneanu

  Încă nu există evaluări
• Mintea Unui Barbat Divortat

  

  Document168 pagini

  Mintea Unui Barbat Divortat

  Anca Corduneanu

  Încă nu există evaluări
• Mintea Unui Barbat Divortat

  

  Document168 pagini

  Mintea Unui Barbat Divortat

  Anca Corduneanu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Mintea Unui Barbat Divortat

  

  Document168 pagini

  Mintea Unui Barbat Divortat

  Anca Corduneanu

  Încă nu există evaluări