Jocul Gainii de Ilie Camarasan

Ulei pe panza 100/70 cm

Muzeul Mudetean de Arta Baia Mare
Ilie Cmran (n. 13 iulie 1940, Constanad. 14
ianuarie 1998, Cluj-Napoca) a fost un pictor romn.
Viaa i opera Pictorul Ilie Cmran face parte din curentul trziu
al colii Bimrene de Pictur. S-a nscut la Constana n 13 iulie
1940 unic fiu al unui cuplu de prini ardeleni, care au ales
exilul pentru o situaie economic mai bun. Mama sa, Marie,
moare n timpul bombardamentelor din cursul celui de-al Doilea
Rzboi Mondial. Acesta este momentul n care sugarul pe care l
inea n brae i pierde mna stng n cursul atacului i sufer
mai multe rni provocate de schije. Ilie i tatl su revin n Ardeal
n satul natal al prinilor (Tureni, judeul Alba), de unde
Cmran nu va mai pleca dect pentru studiile liceale. Copilria
i adolescena sa este marcat de handicapul fizic i de lipsa
mamei.
lie Cmran urmeaz liceul de art la Cluj, apoi Institutul de arte
plastice Nicolae Grigorescu din Bucureti, fiind coleg de
generaie cuNicolae Apostol i Horia Flmnd. A nvat cu
profesori mari: Coriolan Munteanu, Gheorghe aru. Dup un
stagiu n zona Halmeu, ajunge la Baia Mare unde, alturi
de Mircea Hric i Mihai Olos, devine unul dintre boemii cei mai
iubii i cunoscui din ora, crai de curte veche ai picturii, cum se
autodefinete. A fost vecin de atelier cu pictorul Iosif Balla.
Lucreaz, pentru o perioad scurt, la teatrul din Baia Mare ca
scenograf, apoi ca profesor la coala de art. Este unul dintre
iniiatorii Taberei naionale de pictur de la Seini, iar o vreme a
condus destinele Filialei Uniunii Artitilor Plastici din Baia Mare.

Opera si biografia lui Ilie Camarasan se inscriu in seria

referintele majore prin care generatia anilor 60 a
contribuit decisiv la relansarea Centrului Artistic Baia Mare
Pictorul abordeaza in acest tablou motivul nuntii traditionale ,
si o face cu multa originalitate si umor.

Tabloul are o compozitie circulara cu mirii situatii in centru si

cu nuntasii in planul second, asezati dupa mediul din care
provin , in costume populare sau de oras .

In prim plan un grup de femei aduc gaina care de fapt este

un cocos , dovada a umorului sanatos de care pictorul face
dovada in acest tablou , cantaretii canta frenetic constienti
de importamta ritualului Femeia care duce gaina se uita
parca in sus spre Creasta Cocosului .
Dansul gainii este un obicei care inca se mai pastreaza
in Muntenia, in special la sat Dup ce se ncheie jocul, se
pun iar mesele i ncepe ospul.
Cnd ospul este n toi, cnd limbile ncep s se
dezlege i cntecele de nunt se revars ca un izvor

nesecat, apare soccia, cu poalele prinse-n bru, aducnd

pe o tava tradiionala gina de nunt, pregtit cu zgard
din pancove, verdea, cipce colorate i glare-n gur.
Ginile, dei sunt dar pentru nnai din partea gazdelor,
sunt predate contra cost.
n timp ce se aduc ginile, socciele strig hori
specifice, numite i horile ginii sau strigturi la
gina, concepute sub forma unor dialoguri n care nnaii
sau nuntaii hulesc soccia:
Soccia: - Frunz verde de sansiu
Facei-mi loc c-amu ziu,
Da s-mi facei ct de bine
S nu ptic p oricine
Ori s ptice el p mine,
S m fac de ruine.
Ziu cu gina-nstruata
Nnaa de mult o-atept,
Tt ntin i sustin
i-i cu gndu la gin.
Gina-i cu coad scurt
Nnaa la ie s uit,
Da gina-i ciupilit
i cu bani trebe pltit.
Nunta: - Gina care-i de nunt
Trebe mai bine nut,
Tt cu gru din cel ales,
Nu cu pleve de ovs.
Nna nu asculta
Ce zce soccia,
Gina care-i n mn
O gst-o la fntn,
Perit de-o sptmn.
Nnaa: - Eu gina oi lua,
Da m tem c n-oi mnca.

Cnd cu gina-i lucrat

P mnuri nu te-ai splat;
Du-te-n vale, la fntn,
i te spal-o sptmn!
Soccia: - Nu-i bai, nu, nna mare,
C nu-i place dumitale,
C poate c n-ai parale;
Da oi da-o la nna
C mi-a da i aldma.
Dac-i da, nna, parale,
Gina-i a dumitale.

http://www.trilulilu.ro/video-haioase/dansul-gainii-1

acctiunea tabloului se petrece intrun-n cadru natural

infrumusetat cu cergi colorate pe fundal de copaci verzi
dealuri stilizate si Creasta Cocosului ,un pisc bine cunoscut
maramuresenilor . situat pe axul median vertical al
lucrarii. Elementele peisajului sunt aproape decorative ,
aplatizate pendtu a reda o perspectiva scenica care scoate in
evidenta subiectul tabloului.Elementele peisajului sunt
redate succesiv pt redarea perspectivei.Pe un deal din
fundal intalnim un carutas beat cu un cal naravas care se
ridica in doua picioare si se uita in ochii stapanului.

Creasta cocosului este redata stilizat in stilul maestrului

Katsushika Hokusai

In traditia scolii baimarene de pictura Ilie Camarasan reda

elemente din peisajul autohton intr-un stil original , conectat
la cultura universala si insotit de mult umor.
Dar sa revenim la compozitie .
Daca ne uitam la forma tabloului compozitia se citeste pe
verticala

,daca ne uitam la acctiune avem de a face cu o compozitie

simetrica prin dispunerea personajelor pe axa vertical
mediana a tabloului si in acelasi timp asimetrica prin faptul
ca doi meseni din stanga ciocnesc paharele Totul curge
inspre dreapta dar este contrabalansat de un scaun cu
inimioara si un caine satul care alaturi de porumbei si cal
sunt animalele care participa la nunta.

Porumbei participa cu frenezie la nunta ,se observa si un cuib cu oua

simbol al casniciei .Un porumbel (simbolul pacii si al fidelitatii) chiar sta
pe spatarul de la scaunul miresei si parca ii sopteste ceva la ureche,

Miri sunt izolati de restul nuntasilor ,el incearca un gest tandru dar ea e
absenta sau atenta la porumbita.
Din punct de vdere al cromatici nunta este pictata in culori calde
compesate de verdele copacilor si albastrul cerului care trece dinspre
verde albastrui la albastru verzui gradat tot in maniera lui Hokusai
separand planul aerian de cel terestru
Dupa parerea mea Ilie Camarsjan isi arata in acest tablou caracteristica
ludca a personalitatii sale si imbina armonios compozitia culoare si
simbolurile reusind sa induca privitorului veselie si fascinatie.

Silviu Ghetie
Bibliografie :
Wikipedia
http://www.gazetademaramures.ro/a-fost-ilie-camarasan-7046