Muzica

Wolfgang Amadeus Mozart

Trecutul Austriei de putere european i mediul su cultural au generat o mare
contribuie la diverse forme de art, n principal muzic. Austria este locul unde sau nscut celebri compozitori ca Joseph Haydn, Michael Haydn, Franz Liszt, Franz
Schubert, Anton Bruckner, Johann Strauss (tatl) i Johann Strauss (fiul) precum i
membrii celei de a doua coli vieneze, ntre care s-au numrat Arnold Schoenberg,
Anton Webern i Alban Berg. Wolfgang Amadeus Mozart s-a nscut la Salzburg,
pe atunci principat ecleziastic independent aparinnd Sfntului Imperiu Roman,
dei legat strns de Austria, iar mare parte din cariera lui Mozart s-a desf urat la
Viena.
Viena a fost mult vreme un important centru de inovaie muzical.
Compozitorii secolelor al XVIII-lea i al XIX-lea au fost atrai de orat datorit
patronajului Habsburgilor, i au transformat Viena n capitala european a muzicii
clasice. n perioada baroc, muzica popular slav i maghiar a influen at muzica
austriac.
Statutul Vienei de centru cultural a nceput s apar la nceputul secolului al
XVI-lea, i s-a concentrat la nceput pe instrumente precum luta. Ludwig van
Beethoven i-a petrecut mare parte din via la Viena. Imnul naional al Austriei,
atribuit lui Mozart, a fost ales dup al Doilea Rzboi Mondial i a nlocuit imnul
austriac tradiional compus de Joseph Haydn.

Bucate traditionale
Buctria Austriei deriv din cea a Imperiului Austro-Ungar i este cunoscut
pentru specialitile sale echilibrate de carne de vit i porc i pentru gama variat
de mncruri cu legume. Brutria "Mehlspeisen" a creat delicatese cum ar fi
Sachertorte, Krapfen, gogoi umplute cu gem sau crem, i plcintele Strudel
umplute cu mr (Apfelstrudel), cu brnz (Topfenstrudel) i cu crem de lapte
(Millirahmstrudel).
Pe lng tradiiile culinare regionale, buctria austriac afost influenat i de
cele maghiar, ceh boem, evreiasc, italian, balcanic i francez, din care s-au
mprumutat att feluri de mncare, ct i metode de preparare a alimentelor.
Buctria austriac este deci una dintre cele mai multiculturale i transculturale din
Europa.

Snitel vienez
Printre felurile de mncare tradiionale austriece se numr nielul
vienez, Schweinsbraten,Kaiserschmarren, Kndel, Sachertorte i Tafelspitz. Exist
i Krntner Kasnudeln, buci de aluat umplute cu brnz Topfen, cartofi, ierburi i
ment, fierte i servite cu sos de unt. Kasnudeln se servesc de obicei cu salat.
Bomboanele Pez au fost inventate n Austria.
n Austria Superioar, Austria Inferioar, Stiria i Carintia, se produce Most,
un fel de cidru de mere sau de pere.
Se bea Schnapps, cu coninut de pn la 60% alcool, precum i rachiuri de
fructe, obinute de regul din fructe diverse, cum ar fi caisele sau sorbul. Produsele
micilor distilerii private de schnapps, n numr de circa 20.000 n Austria, este
cunoscut sub numele de Selberbrennter sau Hausbrand. Un schnapps puternic
alcoolizat se numete "Umblachter" i are pn la 85% alcool.

Obiceiuri

Dirndl
Dei este o ar modern, Austria a pstrat multe din obiceiurile strvechi. n
zonele rurale mai au loc i acum diverse festivaluri, in care participanii vin cu
costume specifice. De exemplu, barbaii poart pantaloni scuri de piele, cu bretele
(Lederhosen), cmi, osete albe si un fel de ghete. Femeile sunt mbracate cu aa
numitele Dirndl, un fel de camaute albe si crete, peste care se poarta o rochie cu
bretele si corset, si un sort lung alb.
La inceputul anului, mai precis pe cinci ianuarie, exista obiceiul ca tinerii sa
mearga din usa in usa si sa danseze pentru a trezi pamantul la viata si spiritul
naturii. Vestimentatia este si ea speciala. Tinerii se imbraca in alb (Glckler), la
cingatori au atarnate clopote, iar pe cap poarta decoratii luminate pe dinauntru. La
fel de interesant este sezonul balurilor, care se desfasoara in luna februarie. Dintre
toate, cel mai cunoscut este Balul Operei din Viena, la care participa oficialitati
politice, vedete, dar si vizitatorii care doresc sa patrunda in aceste cercuri. Tot in
februarie se organizeaza si carnavalul - momentul culminant al acestei perioade.
Pastele este sarbatorit de austrieci cu oua inrosite si buchetele din sapte tipuri
de plante, fiecare planta cu simbol specific.
Noaptea Sfantului Filip (patronul ordinii) este noaptea de dinainte de 1 Mai si
are o semnficatie aparte pentru austrieci. In numele acestui sfant, grupuri de tineri

se plimba pe strazi si aduna tot ceea ce este in dezordine si le strang langa o

biserica. Pentru recuperarea lucrurilor confiscate trebuie facuta o donatie. Ca si in
alte tari, pe 1 Mai se sarbatoreste ziua muncii.

Austria

Capitala: Viena
Suprafaa: 83 879 km
Populaia: 8 408 121 (2012)
Populaia ca procent din totalul populaiei UE: 1,7 % (2012)
PIB: 307 miliarde EUR (2012)
Limba oficial n UE: german
Sistem politic: republic parlamentar federal
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1995
Locuri n Parlamentul European: 18
Teritoriul Austriei cuprinde extremitatea estic a lanului alpin. Mun ii Alpi
domin vestul i sudul Austriei, n timp ce provinciile mai joase din estul rii se
afl n bazinul Dunrii.

n 2012, cele mai importante sectoare ale economiei Austriei erau: comerul cu
ridicata i cu amnuntul, transporturile i serviciile de cazare i alimenta ie public
(22,3 %); industria (21,8 %) i administraia public, aprarea, educaia, sntatea
i asistena social (17,7 %).
Principalii parteneri de export ai Austriei sunt Germania, Italia i SUA, iar cei
de import sunt Germania, Italia i Elveia.