ACHIZITIA DE DATE

"Computer dictionary" editat de Microsoft Press defineste notiunea de "achizitie de

date" astfel: "Procesul de obtinere a datelor de la o alta sursa de obicei una exterioara a sistemului. Ea
se poate realiza prin detectare electronica - cum ar fi n reglarea proceselor sau n comunicatii, sau prin
introducerea datelor de la terminale cum ar fi prelucrarea "batch" a bazelor de date". La noi "achizitia de
date " se refera mai ales la domeniul tehnic: masurarea unor marimi si prelucrarea rezultatelor acestor
masuratori.
Achizitia de date este ntlnita n foarte multe din domeniile de activitate din zilele
noastre: n industrie -n cadrul calculatoarelor de proces care supravegheza si regleaza instalatii
tehnologice n cercetarea stintifica -pentru masurarea si prelucrarea unui spectru extrem de vast de
marimi electrice si neelectrice, n comunicatii -pentru supravegherea si masurarea linilor de
comunicatie, ba chiar si n viata de toate zilele n calculatoare de bord ce echipeaza multe din
automobilele moderne.

Structura unui sistem de

achizitii de date
n sensul cel mai restrns, un sistem de achizitie de date trebuie sa poata executa trei functii
fundamentale:
-convertirea fenomenului fizic ntr-un semnal care poate fi masurat;
-masurarea semnalelor generate de senzori sau traductori n scopul extragerii
informatiei;
-analizarea datelor si prezentarea lor ntr-o forma utilizabila;
Cele mai multe dintre sistemele moderne de achizitie de date utilizeaza un calculator
personal pe post de controler. Deci tinnd cont si de cele enuntate mai sus, structura tipica a
unui sistem de achizitie de date ce are la baza un PC este urmatoarea:
-senzorii au traductori care convertesc fenomenul fizic ntr-un semnal electric ce poate
fi masurat;
-circuite de adaptare a semnalului pentru izolarea, convertirea si/sau amplificarea
semnalului provenit de la traductor;
-un subsistem de achizitie de date (care poate include multiplexoare si convertoare
analog - digitale);
-un sistem de calcul;

-soft pentru achizitia de date.

Sistemul de calcul
Ca regula generala se poate spune ca nu este necesar ca sistemul de calcul pentru
achizitia de date sa fie extrem de puternic. Totusi daca aplicatia implica o combinare a achizitiei
de date cu analiza datelor si reprezentarea lor grafica, este posibil ca investitia ntr-o platforma
puternica sa fie justificata. Cele mai uzuale sisteme pentru achizitia de date sunt PC-urile 486 si cu
magistrala ISA (care permite transferuri pe 16 biti cu viteze pna la 500 kbytes/sec; utiliznd
memorie FIFO, o logica specializata si o interfata IEEE-488.2 se pot realiza viteze de transport
de pna la 1.5 Mbytes/sec ) sau cu magistrala de EISA (care extinde liniile de date si adrese pna
la 32 byte si adauga semnale suplimentare de control permitnd realizarea unor viteze mai mari de
transfer). De asemenea multe produse sunt realizate pentru magistrala Apple Macintoch II NuBus
care ofera multe caracteristici ce le lipsesc PC-urilor, ca pe 32 byte pentru date si adrese , viteze de
transport mari, arbitrarea
magistralei si stabilirea automata a configuratiei sistemului.
n ultima vreme, un numar din ce n ce mai mare de utilizatori ai sistemelor de
achizitie de date ridica problema portabilitatii. Pna nu de mult, printr-un asemenea sistem
portabil se ntelegea un calculator laptop cu stocuri pentru expandare n care se conecteaza
interfete pentru achizitie.
Dar dimensiunile si consumul lor de energie electrica ridicau probleme n numeroase
aplicatii. Astazi tot mai multi specialisti sunt de parere ca solutia o constituie calculatorul
notebook. Aceste calculatoare nu dispun de achizitia de date trebuie sa fie cutii externe ce folosesc
porturile seriale sau paralele ale computerului. Noteboocurile din ziua de azi (ale caror preturi
scad ) se apropie tot mai mult de PC-urile desktop n ceea ce priveste puterea de comunicatie, acoperind
circa 90% din necesitatiile celor care fac achizitie de date "portabila".

Restul l pot face cutiile externe .

Traductoare si circuite de adaptare a

semnalului
Pentru a putea detecta si masura marimile fizice variabile (cum ar fi temperatura,
presiunea, deplasarea, debitul, etc), se folosesc traductoare care convertesc marimea fizica ntr-un
semnal electric pe care l transmit fie unui circuit de adaptare, fie direct placii de achizitie de
date. Din nefericire, marea majoritate a semnalelor electrice provenite de la traductoare nu au
caracteristicile necesare pentru a fi conectate direct la convertoarele analogdigitale. Dispozitivele de
adaptare a semnalului amplifica si filtreaza semnalul provenit de la traductoare astfel nct el sa poata
fi utilizat de placa de achizitie. Pentru a se obtine cele mai bune rezultate, este necesar ca intervalul n
care poate sa varieze amplitudinea senmalului de intrare sa fie identic cu intervalul de intrare al placii de
achizitie.
Multe tipuri de traductoare au nevoie de circuite speciale de adaptare. De exemplu,
termocuplele cer compensarea jonctiunii reci, iar marcile tensometrice au nevoie de surse speciale
de excitatie. Toate aceste conditii trebuie sa fie satisfacute de sistemul de achizitie de date.
O alta forma de adaptare a semnalului, care ofera importante avanteje fiind ntlnita n
foarte multe aplicatii, este izolarea intrarii. n primul rnd se asigura protejarea calculatorului fata de
efectele devastatoare ale tensiunilor ridicate ce ar putea aparea accidental pe intrarile de masura. Apoi
se realizeaza protejarea obiectului masurat de eventualele tensiuni periculoase, ce ar putea fi
produse de catre defectarea computerului sau a sistemului de achizitie. n al treilea rnd, izolarea
intrarilor este o metoda foarte buna de eliminare a
buclelor de masa.
O alta functiie foarte importanta a circuitelor de adaptare este filtrarea. Scopul unui
filtru este acela de a ndrepta semnalele nedorite (zgomotul) din semnalul pe care dorim sa-l
masuram.

Convertoare analogdigitale
Placa de conversie analog-digitala (A/D) are functia de a transforma semnalul primit
de la traductor - via-circuitul de adaptare ntr-o forma numerica ce poate fi procesata de PC-ul nostru. O
interfata analog digitala trebuie sa poata sa ofere utilizatorului cteva functii
importante pentru aplicatiile de achizitii de date:
- transferarea datelor spre PC pe canal DMA cu viteza mare;
- buffer de memorie FIFO;

- filtrarea zgomotelor;
- amplificator cu cstig programabil;
- electronica pentru deplasare hard si soft;
Un semnal analogic este o functie continua n timp. Acest semnal este convertit ntrun semnal discret astfel nct sa poata fi prelucrat de catre un calculator. Conversia analogdigitala este o operatie de comparare, n care semnalul este comparat cu o valoare de referinta si este
convertit ntr-o fractie, care apoi reprezentata sub forma unui numar codificat digital. Pentru a
optimiza acuratetea masuratorilor exista un numar minim si un numar maxim de
esantionare care trebuie achizitionate.
Pentru a putea proiecta (sau analiza) un sistem de achizitie de date, trebuie sa acordam
putina atentie ctorva aspecte legate de conversia analog numerica.
Vom detaila putin pe cele mai importante:

1.
Rezolutia
Rezolutia de intrare defineste cea mai mica variatie a semnalului de intrare ce poate fi
detectata de catre sistem. Rezolutia poate fi exprimata sub forma de procente, dar cel mai adesea ea
se exprima n biti. Adica un sistem pe 8 biti are 28 de stari posibile la iesire, deci poate sa deceleze o
parte din 256. De exemplu daca vrem sa masuram un semnal 0 10V si avem o interfata A/D pe 8 biti,
rezolutia cu care putem masura semnalul de intrare este de 10/256 0.039V. n general
convertoarele analog - digitale cu rezolutii ridicate sunt mai scumpe si mai lente dect cele
corespunzatoare dar cu rezolutie mai mica.

2. Rata de esantionare
Rata (viteza ) de esantionare reprezinta o masura a vitezei cu care placa A/D poate sa
scaneze canalul de intrare si sa identifice valoarea discreta a semnalului fata de valoarea de referinta.
Rata de esantionare se exprima uzual n esantioane /secunda (mai rar n Hz ) si ea este unul din
parametri cei mai importanti ai unei interfete analog - digitale. Conform teoriei, un sistem de achizitie
de date trebuie sa esantioneze cu o viteza cel putin de doua ori mai mare dect cea mai mare
frecventa ce poate exista n semnalul de intrare, dar specialistii cu
experienta n proiectare recomanda un raport egal cu trei.
Daca viteza de esantionare este prea mica, din datele achizitionate se va obtine o
forma de unda complet diferita si de frecventa mai mica. Acest efect este denumit aliasing. Daca
semnalul masurat contine componente cu frecventa mai mare dect jumatate din rata de

esantionare, se recomanda utilizarea unui filtru anti-aliasing.

Multe interfete analog-digitale cu mai multe canele folosesc un convertor A/D si un
multiplexor de intrari. Multiplexorul actioneaza ca un comutator care permite esantionare
independenta a fiecarui canal. De aceea rata maxima de esantionare a convertorului A/D este mpartita
la numarul de canale de esantionat. Adesea, rata de esantionare este data considernd ca toate
canalele au acelasi cstig. Modificarea cstigului de la un canal la altul
poate sa reduca rata globala de esantionare.
Vitezele mari de esantionare ocupa rapid memoria calculatorului. Aceasta nseamna
ca timpul ct poate sa esantioneze sistemul de date este la fel de important ca si viteza lui de
esantionare.
Pentru a asigura suficient timp de esantionare poate aparea necesitatea de a instala
memorie RAM suplimentara pe calculator ori de a scrie sau cumpara soft de acces foarte
rapid la disc.

3. Modul de
conversie
Unul din cele mai importante aspecte care trebuie avute n vedere la proiectarea si
analiza unui sistem de achizitie de date este tipul convertorului analog-digital folosit. Cele
mai ntlnite tipuri de convertoare A/D sunt :
- conversie tensiune /frecventa si numarare (V/F counting);
- cu integrare (integrating);
- cu aproximari sucesive (succesive aproximation);
- instantanee (flasb);
- etc.

4. Modul de
declansare
Modul de declansare (triggering) a convertorului A/D este si el un factor important. n
aplicatiile de analiza a frecventei, analiza cu FFT (Fast Fourier Transform Transformata Fourier
Rapida) orice abatere n timpul dintre esantionari va produce erori considerabile. De asemenea
"Sarirea" sau pierderea unui esantion poate usor sa faca datele inutilizabile. Conversia A/D trebuie
sa fie initiata direct de ceasul din hard sau de catre un ceas extern. Sistemele care folosesc rutine soft
pentru startarea conversiei sunt pasibile de erori. Portile si declansarile hard permit un control mai bun al
datelor si reduc consumul de memorie.
De asemenea prezinta importanta si nodurile de esantionare. Unele produse pot sa nceapa

achizitia datelor atunci cnd primesc un semnal de declansare sau sa achizitioneze date nainte si
dupa o declansare. Aceste doua si ultime moduri, pre-triger si post-triger sunt utile atunci cnd datele
ce prezinta interes cuprind si starea experimentului nainte sau dupa producerea unui eveniment.

5. Configuratia
intrarilor
Pentru conectarea semnalelor de intrare exista doua configuratii principale: intrari
simple si intrari diferentiale Intrarile simple se utilizeaza atunci cnd masuratorile analogice trebuie
sa fie facute fata de masa comuna externa si nu exista posibilitatea de a aduce la sistemul nostru de
achizitie de date att masa de la distanta ct si masa analogica.
Configuratia diferentiala este indicata n urmatoarele situatii:
- atunci cnd se masoara semnale care au tensiuni de mod comun ridicate (ca n cazul marcilor
tensometrice). Intrarea diferentiala reduce eroarea produsa de tensiune de mod comun cu o valoare
egala cu rejectia de mod comun a amplificatorului de intrare (uzual, 80dB sau mai mare);
- atunci cnd trebuie efectuate masuratori de la mai multe traductoare care nu au o masa
comuna. Prin conectarea tuturor terminalelor LOW ale traductoarelor la un punct comun se pot
produce curenti de masa care pot genera erori offset si zgomote:
Atunci cnd traductorul este amplasat fizic la distanta mare de sistemul de achizitie de
date. Rejectia de mod comun asigurata de o intrare diferentiala ofera o buna protectie fata de
zgomotele induse n cablul de masura sau n linia de transmitere a semnalului.
Desi intrarile diferentiale sunt ceva mai complicat de utilizat si mai scumpe dect
intrarile cu masa comuna, ele asigura - n mod obisnuit o imunitate la zgomot mai buna.

6. Modul de transmitere a
datelor
Cea mai mare parte a interfetelor pentru achizitia de date transfera informatia fie folosind
ntreruperile, fie folosind accesul direct la memorie (DMA Direct Memory Access ). n cazul
transferurilor initiale de ntreruperi, aparitia unei ntreruperi determina oprirea programului ce rula
n acel moment pe sistem si saltul la o rutina de tratare a ntreruperii. n mod obisnuit, aceasta din urma
rutina preia datele de la interfetele de achizitie, le depune n memorie si executa alte eventuale procesari
nainte de a reda controlul programului ntrerupt.
Pe alta parte un transfer DMA preia datele de la interfetele de achizitie si le pune
direct n memoria calculatorului. Dupa transferarea a 66kB de date, este necesara
reprogramarea controlerului DMA. Pentru a se evita pierderea de date se poate folosi un tampon

de memorie FIFO care, fiind amplasat chiar pe placa de achizitie, poate memora datele de citire pe
durata programarii. O alta solutie poate fi si instalarea unui al doilea canal DMA, ceea ce permite ca
un canal sa transfere date n timpul reprogramarii celuilalt. Avnd n vedere faptul ca transferurile
DMA sunt controlate complet prin hard si ca se desfasoara n background, ele sunt extrem de rapide.
Dar pentru aplicatiile mai lente poate fi adecvat transferul initiat de ntreruperi. De asemenea exista
si produse foarte rapide care utilizeaza memorie amplasata direct pe placa de achizitie ceea ce face ca
ele sa nu fie limitate de viteza magistralei calculatorului.

7. Multiplexarea
intrarilor
Pentru a realiza cresterea numarului de intrari pe care le poate masura o interfata
analog numerica, se poate folosi un multiplexor. Multiplexorul este un dispozitiv care dispune
de mai multe canale de intrare, un canal de iesire si de intrari digitale de control. Cu ajutorul intrarilor
de control se poate selecta canalul de intrare ce este conectat la canalul de iesire. n cazul folosirii unui
multiplexor, rata de esantionare globala se obtine mpartind rata de esantionare a convertorului A/D la
numarul de canale de intrare .

8. Circuit de esantionare si
retinere
Circuitele de esantionare si retinere (sample and bold) sunt circuite care esantioneaza marimea
de intrare la un moment de timp si o mentin apoi la iesire
- indiferent de evolutia ulterioara a marimi de intrare - pna cnd sunt comandate sa faca o noua
esantionare. Circuitele sample & hold permit interfetei A/D sa citeasca mai multe canale de intrare n
acelasi moment de timp.

Interfete
numerice
Alaturi de posibilitatea de a citi marimi analogice cele mai multe sisteme de achizitie de date
mai dispun de felurite combinatii de intrari si iesiri numerice, numaratoare, temporizatoare,
controlere pentru motoare si altele. Aceste functii sunt foarte importante mai ales daca sistemul nu numai
ca preia date, ci sa si le controleze o testare sau un proces.
Modulele ntlnite cel mai adesea sunt cele de intrare/iesire (digital I/O). Intrarile digitale
monitorizeaza nchiderea unor contacte, detecteaza stari pornit /oprit si citesc date de la o mare varietate
de echipamente (motoare electrice, ncalzitoare electrice, etc. ), pot sa comande relee sau pot sa
scrie date catre echipamente care dispun de intrare digitala. De asemenea, exista si interfete numerice
pentru comunicatii cu mare viteza.

Convertoare digital
analogice
Convertoarele digital analogice (D/A) utilizeaza, n general, o procedura inversa fata de cea
folosita de convertoarele A/D. Ele se folosesc, n mod uzual, pentru generarea unor tensiuni, pentru
atacul intrarilor unor echipamente electronice, pentru controlul unor ehipamente de reglare cu
reglaj continuu (vane, regulatoare) sau pentru simularea unor iesiri.
Unul din parametri importanti ai unui convertor A/D este timpul de stabilire (settling time ).
Aceasta reprezinta timpul necesar pentru stabilirea valorii de iesire si el trebuie sa aiba o valoare cu att
mai mica cu ct aplicatia este mai rapida.

Un alt parametru important este rata de crestere (slew rate) care caracterizeaza viteza maxima de
reglare a marimii de iesire.
Un exemplu de aplicatie n care este necesar ca acesti parametri sa se ncadreze n limite de
performante maxime este cel al generarii de semnale de audio frecventa. La polul opus al pretentiilor
de viteza pot mentiona controlul tensiunii unei rezistente de ncalzire.

Softul pentru achizitia

de date
Hardul pentru achizitia de date este complet inutil fara soft - iar hardul pentru
achizitie sprijinit de soft slab este cvasi-inutil. De aceea, n ultima vreme s-a produs o
veritabila explozie de produse de soft destinate acestui domeniu. Alaturi de perfectionarea continua
a vitezei si rezolutiei pe care o doresc utilizatorii echipamentelor de masura si testare,
programarea aplicatiilor destinate achizitiei de date a fost mult usurata de aparitia pachetelor de soft
ce ruleaza sub Windows le ofera pe lnga o interfata usor de utilizat - care este familiara multor
ingineri, o posibilitate de standardizare care faciliteaza schimburile de date.
n consecinta softul devine adesea un factor esential (uneori chiar determinant) n
proiectarea unor sisteme de achizitie de date. Moris Samit, presedintele firmei americane DSP
Development Corp spune :"Dati-mi voie sa gasesc softul de care am nevoie fiindca, odata ce l-am
gasit, exista o multime de hard pe piata". Desi producatorii de hard nu agreeaza aceasta mentalitate.
Adevarul este ca trebuie sa alegem mai nti softul. Este o alta chestiune
daca l vom rula pe un PC, pe un HP700 sau pe un DEC cu Alpha.
Desi Windows scade putin viteza de achizitie de date si a analizarii lor, avantajele pe
care le ofera surclaseaza acest aspect. Cererea de aplicatii Windows pentru achizitia de date
este tot mai mare. Evident producatorii au raspuns pozitiv.
Un alt avantaj oferit de Windows este faptul ca permite aplicatiilor sa fie conduse de
evenimente, eliminnd necesitatea de a efectua operatiuni de interogare ciclica (polling). Aceasta
creste eficienta programarii si asigura programatorului mai multa flexibilitate n ceea ce priveste
exploatarea posibilitatilor de multitasking din Windows. Sa presupunem ca ntr- un sistem cu
polling, trebuie sa preluam 1000 de esantioane. Softul ar trebui sa porneasca aparitia si apoi sa
interogheze sistemul dupa fiecare esantionare, ntrebnd daca s-a achizitionat esantionul cu
numarul 1000. Un sistem condus de evenimente porneste operatiunea, numara esantioanele si
trimite un mesaj dupa achizitionarea ultimului esantion. n sistemele cu polling, operatia este
controlata de aplicatie, ntr-un sistem condus de
evenimente controlul este pastrat de sistemul de operare.
Echipamentele hard pentru achizitia de date tind sa devina din ce n ce mai mult un fel
de bunuri de larg consum. Aceasta tendinta determina transformarea softului major de

diferentiere a sistemelor de achizitie de date. n destul de multe cazuri softul poate fi cea mai
scumpa componenta a unui asemenea sistem.

Driverele
Marea majoritate a aplicatiilor pentru achizitia de date utilizeaza driver-e soft. Acestea
constituie nivelul soft care programeaza direct registri hardului de achizitie, i administreaza
functionarea si i asigura integrarea cu resursele calculatorului (ntreruperi DMA si memorie). Driverele soft ascund detaliile complicate ale programarii hardului, asigurnd utilizatorului o interfata usor
de nteles. Compatibilitatea soft si conversia datelor n vederea schimbului de informatie cad n
sarcina producatorului de hard care furnizeaza driver-ele.
Cresterea continua n complexitate a hardului de achizitie a calculatoarelor si a
softului accentueaza importanta si valoarea unor drivere soft bune. Un driver ales corect poate sa
asigure o combinatie optima ntre flexibilitate si viteza permitnd n acelasi timp
reducerea substantiala a timpului necesar dezvoltarii unui sistem de achizitie de date.
Atunci cnd evaluam un astfel de soft trebuie sa tinem cont de anumiti factori printre
care unii au mare importanta n usurarea muncii proiectantului.

1.Functii
oferite
Functiile pentru controlarea hardului de achizitie pot fi grupate n functii pentru
intrare/iesire analogica, functii pentru intrare/iesire numerica si functii pentru intrare/iesire
temporizare. Desi majoritatea drivere-lor dispun de functii de baza, este bine sa verificam daca
driver-ul n discutie poate face ceva mai mult dect sa preia sau sa trimita date. Ele ar
trebui sa poata sa asigure:
- achizitionarea datelor cu rate de esantionare specificate de utilizator;
- achizitionarea datelor n background si procesarea lor n foreground;
- transferarea datelor la momente de timp specificate, prin ntreruperi sau prin DMA;
- executarea mai multor functii simultan;
- integrarea completa cu echipamentele de adaptare a semnalului;

2.Sistemele de operare cu care se

poate lucra
Driverul trebuie sa fie compatibil cu sistemul de operare pe care l folosim dar si cu

cel pe care intentionam sa le folosim n viitor. De asemenea, el trebuie sa fie proiectat astfel nct sa
beneficieze ct mai eficient de facilitatile oferite de sistemul de operare. De exemplu chiar daca este
posibil ca driver-ele scrise pentru Windows 3.X sa functioneze si sub Windows 95 (cod pe 32
de biti) pot sa profite de viteza si stabilitatea pe care le ofera Windows 95. Driver-ele pentru
Windows 95 ar trebui sa poata folosi si facilitatile Plug and Plag pentru a permite configurarea mai
usoara a sistemului de asemenea poate fi extrem de interesanta si posibilitatea de portare a codului ntre
diferitele platforme.

3. Limbaje de programare cu care

poate fi folosit
Driverul trebuie sa poata fi apelat de limbajul de programare preferat si trebuie sa
functioneze n cadrul acelui mediu de dezvoltare.

4. Posibilitatea de a avea acces din

soft lafunctiile hard
Adeseori atunci cnd hardul si softul pentru achizitii de date provin de la firme
diferite poate sa apara un mic necaz: unele functii ale hardului nu pot fi exploatate de catre driver. De
aceea este indicat sa se acorde atentie sporita acestui aspect pentru a se evita
cautarea unei functii care nu exista.

5. Viteza
n mod evident driverul reprezinta un nivel suplimentar introdus n soft. n anumite situatii el
poate induce limitari n ceea ce priveste viteza primului sistem. n plus sisteme ca Windows 95 pot sa
aiba ntrzieri semnificative la tratarea intemperiilor.
Unii producatori de hard livreaza driver-e pentru Windows sub forma de biblioteci
DLL(Dinamyc Link Libraries). Utilizatorul nu mai are altceva de facut dect sa scrie un
program care apeleaza driverul, iar acesta se va ocupa de comunicatia cu placa de achizitie.
Scrierea programelor de achizitii de date sub Windows a fost simplificata si mai mult
prin introducerea de catre unii producatori, a unor controale diferite de utilizatori(custom controls)

pentru Visual Basic. Utilizatorul nu are de facut ceva mai complicat dect sa instaleze controale
n cutia cu unelte a lui Visual Basic; la activarea unui asemenea control se afiseaza lista de prioritati ale
unei anumite functii. Apoi utilizatorul completeaza informatiile necesare cum ar fi modul de achizitie,
frecventa ceasului si canale care trebuie sa fie scanate. Pentru nceperea achizitiei se pot adauga butoane
sau parametri de control. Controale definite de utilizator l apara pe programator de complexitatea
driverelor, permitndu-i sa-si
concentreze atentia asupra aplicatiei nu asupra amanuntelor de programare.
La polul opus se situeaza pachetele soft integrate ce pot fi utilizate imediat, scurtnd sensibil
timpul necesar punerii n functiune. Aceste pachete de soft sunt foarte apreciate de cei care nu dispun
de de timpul, experienta sau dorinta de a-si scrie propriile programe.
Pachetele integrate acopera aproape toate aspectele unei aplicatii permitnd
utilizatorului sa achizitioneze date, sa controleze instrumente de masura sau placi de
interfatare si sa afiseze sau sa analizeze rezultatele - toate sub un singur mediu. Unele pachete
permit chiar automatizarea unor operatii care se repeta, definirea unor meniuri conform dorintelor
utilizatorului si panouri frontale, virtuale care usureaza mult utilizarea aplicatiei. Totusi trebuie sa
avem n vedere faptul ca cu ct un pachet soft este mai usor de folosit cu att
este mai putin flexibil si adaptabil.
Este evident ca alegerea softului nu este n mod necesar o problema cu solutia de tipul
"ori-ori". n multe cazuri se pot obtine avantaje mari realiznd o combinatie ntre elementele unui pachet
integrat cu un limbaj de programare. Putem sa lasam pe seama softului de firma verificarea reglajelor si
testarea fluxului algoritmilor. Programele scrise de noi pot sa extinda
functiile de prelucrare si analiza datelor, adaptndu-le cerintelor specifice.
Achizitia de date este o activitate care tinde tot mai mult sa treaca din lumea
informaticii n laboratoarele de cercetare si testarea, n introducerea si reglarea proceselor
industriale.