L1 Expresii Fundamentale Vectori Si Matrici PDF

Facultatea de Constructii
An univ. 2013-2014
Informatica Aplicata
Semestrul I
LABORATOR 1
ca
ta
INTRODUCERE N QTOCTAVE
Generalitati
GNU Octave este un limbaj de nivel inalt utilizat pentru calcule numerice;
este considerat o clona gratuita si redusa dpdv al capabilitatilor a lui MATLAB;
sistemul poate fi folosit in mod interactiv sau pentru rularea unor fisiere de comenzi;
ap
li
limbajul este portat pe o multitudine de sisteme de operare;
este utilizat la ora actuala atat in industrie cat si in mediu academic;
limbajul este interpretat si poate fi extins prin adaugarea de module;

codul Octave poate fi apelat din C++ si invers;
are suport intrinsec pentru numere complexe si lucru cu matrice;
are o colectie bogata de functii matematice;
Octave este de cele mai multe ori exemplificat in linie de comanda, dar exista si interfete
at
ic
grafice de lucru cu acesta.
Instalarea Octave
rm
In cele ce urmeaza se presupune ca instalarea se face pe un sistem de operare de tip

Windows. Kitul de instalare se descarca de la http://octave.sourceforge.net/, varianta
Windows installer. La ora scrierii acestui document, varianta disponibila este octave-3.6.4vs2010-setup.exe. Se creaza un director, de exemplu C:\Octave\Octave3.6.4 in care se
dezarhiveaza continutul fisierului descarcat anterior. Se poate lansa executabilul octave.exe
cu calea completa:
c:\octave\Octave3.6.4\bin\octave.exe
In
fo
Interpretorul este incarcat intro fereastra de tip linie de comanda. La prompt se pot scrie
comenzi, de exemplu: 1+1 sau cos(pi): Iesirea se face cu comanda quit sau exit.
1/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
Instalarea mediului grafic de lucru QtOctave
Lansarea in executie a programului QtOctave
ca
ta
Desi se poate lucra din linia de comanda, e poate mai comod sa se foloseasca un mediu grafic
de lucru. Acesta poate fi QtOctave, program gratuit disponibil aici. Se va descarca arhiva zip
si se va dezarhiva intr-un fisier, de exemplu C:\QtOctave.
Pentru a lansa in executie programul QtOctave, se va apela fisierul

C:\QtOctave\bin\qtoctave.exe
ap
li
La pornirea pentru prima oara a programului QtOctave in fereastra va aparea o eroare
In
fo
rm
at
ic
din cauza ca mediul nu stie unde se afla instalat Octave.

Pentru corectare se va proceda astfel: din meniul Config -> General Configuration se alege
Octave
si in casuta de Octave Path se introduce calea completa catre directorul unde se afla fisierul
octave.exe, asa cum a fost precizat mai sus:
c:\octave\Octave3.6.4\bin\
Dupa repornirea lui QtOctave se poate lucra.
2/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
Ferestrele de lucru
at
ic
ap
li
ca
ta
Programul QtOCTAVE lucreaz cu cinci tipuri de ferestre: o fereastra pentru afisarea

variabilelor locale si a functiilor disponibile, o fereastra tip navigator, o fereastra tip editor, o
fereastra de comenzi (terminal) si o fereastra pentru afisarea comenzilor lansate in terminal, si
a rezultatelor acestora. Ferestrele pot fi inchise sau deschise din meniul View.
rm
Fig.1 - Interfata implicita QtOCTAVE
In
fo
Fiecare comand din meniul principal furnizeaz un meniu specific, selecia comenzii dorite
fcndu-se prin deplasarea zonei active cu ajutorul sgeilor sau prin selecia direct cu
ajutorul mouse-lui. Aceste submeniuri sunt prezentate n Fig.2.
3/20
Semestrul I
In
fo
rm
at
ic
ap
li
ca
ta
An univ. 2013-2014
Fig. 2. - Submeniurile programului OtOCTAVE
Expresii fundamentale
OCTAVE lucreaz cu expresii matematice ca i celelalte limbaje de programare, dar spre

deosebire de majoritatea acestor limbaje, aceste expresii implic la scar larg lucrul cu
matrici.
Expresiile sunt alctuite cu ajutorul urmtoarelor tipuri:
4/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
Variabile
Constante numerice
Operatori
Funcii
ca
ta
Variabile
OCTAVE nu necesit declararea dimensiunii variabilelor, deoarece la ntlnirea unui nou
nume de variabil genereaz automat variabila respectiv i aloc spaiul necesar de
memorie.
Numele unei variabile este o liter, urmat de un numr orict de mare de litere, cifre sau
simboluri. Din acest numr orict de mare sunt oprite primele 31 de caractere.
OCTAVE este case sensitive - face distincie ntre literele mici i cele mari. Ex: A si a
reprezinta doua variabile distincte
ap
li
Exemplu:
a = 30
creeaz o matrice 1 x 1 cu numele a i stocheaz valoarea acesteia 30 ntr-o singur locaie
corespunztoare singurului element al matricei.
Constante numerice
OCTAVE utilizeaz notaia zecimal, cu punct zecimal opional i cu semn + sau -.
Se utilizeaz i notaia tiinific cu litera e pentru a specifica o putere a lui 10.
Reprezentarea numerelor imaginare este realizat cu litera i sau j ca sufix.
at
ic
Exemple:
3
-99
0.0001
9.6397238
1.60210e-20 6.02252e23
-3.14159j
3e5i
Constante speciale:
3.14159265
rm
pi
unitate imaginar
la fel ca i
eps
precizia relativ n virgul mobil, 2-52
fo
cel mai mic numr n virgul mobil, 2-1022
realmax
cel mai mare numr n virgul mobil, 21023
In
realmin
Inf
infinit
NaN
nu este numr (Not-a-Number)
Numele constantelor speciale nu sunt rezervate i deci este posibil suprascrierea lor.
Exemplu:
5/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
>> eps = 1.e-6

Funcia original este reconstituit prin comanda:
clear eps
Expresiile utilizeaz operatori aritmetici uzuali:

+ Adunare
ca
ta
Operatori
Scdere
Multiplicare
mprire
mprire la stnga
Ridicarea la o putere
'
Transpusa complex conjugat
()
Operatorul de specificare a ordinii de

evaluare
ap
li
rm
at
ic
Funcii
OCTAVE furnizeaz un mare numr de funcii matematice elementare standard (abs,
sqrt, exp, sin ).
Exist i funcii matematice avansate
O parte din funcii (cum ar fi sqrt, sin) sunt de tip built-in, adic sunt o parte a
nucleului OCTAVE, au o mare eficien, dar detaliile constructive nu sunt accesibile
utilizatorului.
Alte funcii sunt implementate ca fiiere OCTAVE (M-files) i pot fi chiar modificate.
In
fo
Cele mai utilizate funcii:

funcii trigonometrice
sin sinus
asin arcsinus
cos cosinus
acos arccosinus
tan tangent
atan arctangent
cot cotangent
acot arccotangent
sec secant
asec arcsecant
csc cosecant
acsc arccosecant
6/20
Semestrul I
funcii putere
exp funcia exponenial
log logaritm natural
log2 logaritm n baza 2
log10 logaritm n baza 10
sqrt funcia radical;
alte funcii
abs valoarea absolut, modul
min minimum
max maximum
Exemplu:
Pentru a calcula expresia
sin
+ cos
Se va scrie comanda:
4
3
5 + ln(7) 1.5 0.17
ap
li
ca
ta
An univ. 2013-2014
at
ic
>> (sin(pi/4)+cos(pi/3))/(sqrt(5+log(7))-1.5^0.17)
ans =
0.7717
>>
In
fo
rm
Observatii:
1. ans este numele unei variabile careia i se asigneaza rezultatul evaluarii expresiei, daca
ceea ce s-a introdus nu este o atribuire.
2. Daca se scrie o expresie (fie ea si de atribuire) si nu se finalizeaza randul cu caracterul
; atunci rezultatul evaluarii acelei expresii este scris in mediul de rulare. Pentru a se
inhiba afisarea rezultatului se pune la sfarsit ;
3. Pentru tergerea tuturor variabilelor curente din memoria de lucru se poate utiliza
comanda clear.
7/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
Vectori si matrice
>> A = [1 2; 3 4; 5 6]
ca
ta
A=
12
34
56
ap
li
In secventa de mai sus s-a definit o matrice cu 3 linii si 2 coloane; trecerea de la o linie la alta
se face cu punct si virgula. Accesarea unui element al matricei se face cu formatul
matrice(linie, coloana), cu indicele de linie si de coloana pornind de la 1:
>> A(1, 2)
ans = 2
Pentru definirea unui vector linie se foloseste:
>> v = [1 2 3]
>> u = [1; 2; 3]
u=
1
2
3
iar pentru un vector coloana:
fo
rm
at
ic
v si u sunt in mod evident matrice de 1x3 si respectiv 3x1:

>> size(v)
ans =
13
>> size(u)
ans =
31
Pentru scrierea unei progresii aritmetice incepand de la vi, cu pasul pas si cu termeni nu mai
mari decat vf se foloseste expresia
vi:pas:vf:
>> [1:0.5:5]
ans =
Columns 1 through 9:
1.0000 1.5000 2.0000 2.5000 3.0000 3.5000 4.0000 4.5000 5.0000
In
>> size([1:0.5:5])
ans =
19
>> [0:0.3:1]
ans =
0.00000 0.30000 0.60000 0.90000
Numerele ntregi de la 10 la 100 din 5 n 5:
8/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
40
45
50
55
60
Numerele de la 1 la 0 din 0.2 n 0.2:
0.6000
0.4000
0.2000
70
75
ap
li
>> 1:-0.2:0
ans =
1.0000 0.8000
65
ca
ta
>> 10:5:100
ans =
Columns 1 through 14
10 15 20 25 30 35
Columns 15 through 19
80 85 90 95 100
Dupa cum se observa, rezultatul este un vector linie. Daca pasul lipseste, se presupune a fi
implicit 1:
>> v = 1:6
v=
123456
at
ic
Pentru generarea unor matrice particulare avem functiile:

ones(nrLnii, nrColoane)
zeros(nrLnii, nrColoane)
eye(nrLnii, nrColoane)
In
fo
rm
>> ones(2, 3)
ans =
111
111
>> zeros(2, 3)
ans =
000
000
>> v = 2 * ones(2, 3)
v=
222
222
Matricea unitate se obtine cu functia eye:
>> I = eye(4)
I=
Diagonal Matrix
1000
0100
0010
0001
Obtinerea unei matrice cu valori aleatoare, uniform distribuite intre 0 si 1 se face cu:
>> w = rand(1,3)
w=
9/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
0.23989 0.18998 0.47958
ca
ta
iar pentru a obtine numere dintr-o distributie normala, centrata in 0 si cu dispersia 1 se

foloseste:
>> w = randn(1,3)
w=
-1.60819 -1.30364 -0.41856
>> randn(3, 3)
ans =
0.14664 -1.41418 -0.57935
-0.39136 -1.15935 0.85834
-1.00617 -0.12719 -0.80026
ap
li
Evident, functiile se pot folosi si pentru generarea de matrice:

>> rand(3, 3)
ans =
0.72054 0.84622 0.20286
0.16965 0.15998 0.73834
0.56582 0.47004 0.67899
at
ic
Se pot combina expresii; unele functii (radical, logaritm) care functioneaza pe scalari pot fi
de asemenea folosite si pentru vectori sau matrice:
>> x = 1:10
x=
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
>> y = sqrt(x)
y=
Columns 1 through 10:
1.0000 1.4142 1.7321 2.0000 2.2361 2.4495 2.6458 2.8284 3.0000 3.1623
fo
rm
Determinarea dimensiunii unei matrice se face cu functia size:

>> A = [1 2; 3 4; 5 6]
A=
12
34
56
11
>> size(A)
ans =
32
In
Rezultatul functiei size este o matrice de 1 linie si 2 coloane, date care se pot accesa
individual:
>> size(A, 1) %numarul de linii
ans = 3
>> size(A, 2) %numarul de coloane
ans = 3
Pentru vectori se poate inca folosi functia size, dar este disponibila si functia length:
10/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
ca
ta
>> v = 1:4
v=
1234
>> length(v)
ans = 4
>> length([1; 2; 3; 4; 5])
ans = 5
ap
li
Referirea elementelor dintr-o matrice se poate face pe baza indicilor; indicii incep de la 1.
Putem sa referim elemente individuale cu forma
numeMatrice(linie, coloana)
sau portiuni intregi din ea:
>> A(3,2) % elemental de pe linia a 3-a si coloana a 2-a
ans = 6
>> A(2,:) % toate elementele de pe linia a 2-a
ans =
34
":" inseamna toate elemente de pe acea linie/coloana
at
ic
>> A(:,2) % toate elementele de pe coloana a 2-a

ans =
2
4
6
>> A([1 3],:) % toate elementele de pe liniile 1 si 3
ans =
12
56
rm
Exemple:
>> A=[1 2 0; 2 5 -1; 4 10 -1]
A=
1 2 0
2 5 -1
4 10 -1
In
fo
o Elementele de pe linia 1, ncepnd cu a doua coloan:

>> A(1,2:end)
ans =
2 0
o Elementele aflate n poziii impare de pe linia 2:
>> A(2,1:2:end)
ans =
2 -1
o
Elementele aflate n poziii pare de pe coloana 1:
>> A(2:2:end,1)
11/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
ans =
2
o
Elementele pozitive:
ap
li
>> A(:)
ans =
1
2
4
2
5
10
0
-1
-1
Toate elementele:
at
ic
ca
ta
>> A(A>0)
ans =
1
2
4
2
5
10
rm
Datele din matrice pot fi si modificate folosind adresarea pe portiuni:

>> A(:,2) = [10; 11; 12] % modifica a 2-a coloana
A=
16
1 10
3 11
5 12
fo
La o matrice se pot adauga linii si coloane:

>>A = [A, [100; 101; 102]]; % adauga o coloana
In
sau se pot concatena chiar doua matrice cu conditia ca operatia sa aiba sens:
>>B = [11 12; 13 14; 15 16] % aceeasi dimensiune cu A
>>[A B]
>>[A; B]
Obs. Concatenarea:
Pentru concatenarea pe orizontal a matricelor A cu B se scrie [A,B] matricele A i B
trebuind s aib acelai numr de linii.
Pentru concatenarea pe vertical se scrie [A;B] de data aceasta matricele A i B
trebuind s aib acelai numr de coloane.
12/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
Efectuarea de calcule
Calculul transpusei matricei A:
Adunarea matricelor:
>> C=A+B
C=
2 4 4
4 10 9
4 9 -2
Adunarea cu matricea identitate:
at
ic
ap
li
>> B = A
B=
1 2 4
2 5 10
0 -1 -1
ca
ta
>> A=[1 2 0; 2 5 -1; 4 10 -1]

A=
1 2 0
2 5 -1
4 10 -1
>> D=A+eye(3)
2 0
6 -1
10 0
rm
D=
2
2
4
nmulirea matricelor:
fo
>> E=A*B
E=
5 12 24
12 30 59
24 59 117
In
Dup cum se tie, nmulirea matricelor nu este comutativ:
>> F=B*A
F=
21 52 -6
52 129 -15
-6 -15 2
13/20
An univ. 2013-2014
nmulirea elementelor corespunztoare a 2 matrice:
>> G=A.*B
G=
1 4 0
4 25 -10
0 -10 1
ca
ta
Semestrul I
Obs. S-a utilizat o aa-numit operaie punctuala (produs Hadamard), cu conditia

ca matricele sa aiba aceleasi dimensiuni:
Ridicarea la o putere a unei matrice:
ap
li
>> A^2
ans =
5 12 -2
8 19 -4
20 48 -9
Numrul elementelor matricei:
>> numel(A)
ans =
9
Elementul maxim de pe fiecare coloan a unei matrice:
rm
at
ic
Ridicarea la o putere a elementelor matricei:

>> A.^2
ans =
1 4 0
4 25 1
16 100 1
fo
>> max(A)
ans =
4 10 0
Elementul minim de pe fiecare coloan a unei matrice:
In
>> min(A)
ans =
1 2 -1
Suma elementelor de pe fiecare coloan:
>> sum(A)
ans =
7 17 -2
14/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
Produsul elementelor de pe fiecare coloan:
Elementele de pe diagonala principal:
Produsul scalar a doi vectori

>>a = [1 2 3]
a=
123
>>b = [1;2;3]
b=
1
2
3
>>prod_scalar = a*b
prod_scalar =
14
Produsul tensor a doi vectori
rm
at
ic
ap
li
>> diag(A)
ans =
1
5
-1
ca
ta
>> prod(A)
ans =
8 100 0
In
fo
>>a = a
a=
1
2
3
>>b = [1;2;3]
b=
1
2
3
>>prod_tensor = a*b
prod_tensor =
14
Produsul vectorial a doi vectori un vector perpendicular pe planul format de cei doi
vectori
15/20
Semestrul I
>> b = [-2 1 2];

>>cp = cross(a,b)
cp =
1 -8 5
ap
li
ca
ta
An univ. 2013-2014
at
ic
Norma euclidiana a unui vector se calculeaza prin functia norm.

>>a = -2:2
a=
-2 -1 0 1 2
>>ne = norm(a)
ne =
3.1623
rm
Pentru un vector sau o matrice, o expresie logica va produce un vector sau matrice de acelasi
fel cu cea initiala in care avem valoarea 1 (adevarat) acolo unde expresia este adevarata si 0
(fals) in rest:
>> a = [1 15 2 0.5]
a=
1.00000 15.00000 2.00000 0.50000
>> a < 3
ans =
1011
In
fo
Pentru a determina care sunt indicii pentru care o expresie este adevarata se poate folosi
functia find:
>> find(a < 3)
ans =
134
Pentru cazul in care se aplica functia find pe o matrice:
>> A = magic(3)
A=
816
357
492
>> [r,c] = find(A>=7)
16/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
ca
ta
r=
1
3
2
c=
1
2
3
Descriere
Rotunjeste la cel mai mic intreg
Rotunjeste la cel mai mare intreg
Rotunjeste la 0
Rotunjeste la cel mai apropiat intreg
fo
rm
>>B = ceil(T)
B=
2 2 -1 0 0
11000
1 2 2 -1 0
1 1 0 -1 1
01110
at
ic
>>A = floor(T)
A=
1 1 -2 -1 -1
0 0 -1 -1 -1
0 1 1 -2 -1
0 0 -1 -2 0
-1 0 0 0 -1
>>T = randn(5)
T=
1.1650 1.6961 -1.4462 -0.3600 -0.0449
0.6268 0.0591 -0.7012 -0.1356 -0.7989
0.0751 1.7971 1.2460 -1.3493 -0.7652
0.3516 0.2641 -0.6390 -1.2704 0.8617
-0.6965 0.8717 0.5774 0.9846 -0.0562
ap
li
Functie
Floor
Ceil
Fix
Round
In
>>C = fix(T)
C=
1 1 -1 0 0
00000
0 1 1 -1 0
0 0 0 -1 0
00000
>>D = round(T)
D=
17/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
1 2 -1 0 0
1 0 -1 0 -1
0 2 1 -1 -1
0 0 -1 -1 1
-1 1 1 1 0
ca
ta
Exerciii:
1. S se calculeze:
1+ 5
=
2
( )
2 10 cos 2
ap
li

3
3
1+ 3
at
ic
2. Pentru x=0.5 i t= 2 s se calculeze expresiile:
(x
) (
+ 1 ln 1 + t + t 2 =
e x +t (1 + x + cos t ) =
rm
cos 2 x + arctgt
x + t + ex
3. S se defineasc vectorii i matricele de mai jos:
fo
v = (1,2,3)
In
w = (4,5,6)
1

u= 0
1

18/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
2

z= 0
1

ca
ta
1 0 0
A = 0 1 0
0 0 1
v1: 2, 4, 6, 8,, 100

v2: 50, 48, 46,, -50
ap
li
2 0 1
B= 1 1 1
1 2 2
4. S se genereze vectorii avnd urmtoarele elemente:
5. Prin concatenarea vectorilor i matricelor de la ex. 1, s se genereze vectorii i

matricele de mai jos:
5 6)
5 0 0
0 5 0
0 0 5
3 3 3
3 3 3
3 3 3
fo
rm
at
ic
r = (1 2 3 4
2

0
1
t =
1

0
1

0 0 0
0 0 0
0 0 0
C =
2 0 1
1 1 1
1 2 2
6. Cu vectorii i matricele de la ex. 1, 2, 3 s se calculeze:
In
vz =
r t =
Au B z =
C 3 + D 3 15 E 3 =
19/20
An univ. 2013-2014
Semestrul I
1 0
0 1
0 0
0 0
0 0 1 2
0
1
0
0
1
2
0
0
1
2
ap
li
0
0 1 0
1
0
0 1
1
2 0
1
1
1
1
1
2 1 2 2
at
ic
0
0
H =
2
1
0 0
0
0
G =
0
0
0
ca
ta
3432 4343 3245
7. Fie matricea A = 4322 2323 3433

4332 2464 3345
a. S se calculeze elementele maxim si minim ale matricei A.

b. Sa se calculeze elementul maxim de pe pozitiile pare de pe linia a doua a
matricei A.
8. Utiliznd matricele A i B s se genereze matricele:
9. S se genereze:
rm
a) Vectorul elementelor impare ale lui r ;

b) Vectorul elementelor pozitive ale lui H;
c) Suma elementelor lui H;
d) Matricea elementelor lui H aflate la intersecia liniilor 1, 2 i 3 cu
coloanele 2, 4 i 6;
e) vectorul ri n care elementele lui r sunt n ordine invers.
In
fo
10. Utiliznd matricea B s se scrie comenzile necesare pentru a obine:

a) un vector format din elementele primei linii a lui B;
b) o matrice format cu ultimele dou linii ale lui B;
c) un vector ale crui elemente sunt sumele elementelor din coloanele lui B;
d) un vector ale crui elemente sunt sumele elementelor din liniile lui B;
e) o matrice format din elementele din colurile lui B.
20/20

L1 Expresii Fundamentale Vectori Si Matrici PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L1 Expresii Fundamentale Vectori Si Matrici PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Constructii

este considerat o clona gratuita si redusa dpdv al capabilitatilor a lui MATLAB;

limbajul este portat pe o multitudine de sisteme de operare;

este utilizat la ora actuala atat in industrie cat si in mediu academic;

limbajul este interpretat si poate fi extins prin adaugarea de module;

are suport intrinsec pentru numere complexe si lucru cu matrice;

are o colectie bogata de functii matematice;

grafice de lucru cu acesta.

In cele ce urmeaza se presupune ca instalarea se face pe un sistem de operare de tip

Instalarea mediului grafic de lucru QtOctave

Lansarea in executie a programului QtOctave

Pentru a lansa in executie programul QtOctave, se va apela fisierul

La pornirea pentru prima oara a programului QtOctave in fereastra va aparea o eroare

din cauza ca mediul nu stie unde se afla instalat Octave.

Programul QtOCTAVE lucreaz cu cinci tipuri de ferestre: o fereastra pentru afisarea

Fig.1 - Interfata implicita QtOCTAVE

Fig. 2. - Submeniurile programului OtOCTAVE

OCTAVE lucreaz cu expresii matematice ca i celelalte limbaje de programare, dar spre

precizia relativ n virgul mobil, 2-52

cel mai mic numr n virgul mobil, 2-1022

cel mai mare numr n virgul mobil, 21023

nu este numr (Not-a-Number)

>> eps = 1.e-6

Expresiile utilizeaz operatori aritmetici uzuali:

Transpusa complex conjugat

Operatorul de specificare a ordinii de

Cele mai utilizate funcii:

iar pentru un vector coloana:

v si u sunt in mod evident matrice de 1x3 si respectiv 3x1:

Numerele de la 1 la 0 din 0.2 n 0.2:

Pentru generarea unor matrice particulare avem functiile:

0.23989 0.18998 0.47958

iar pentru a obtine numere dintr-o distributie normala, centrata in 0 si cu dispersia 1 se

Evident, functiile se pot folosi si pentru generarea de matrice:

Determinarea dimensiunii unei matrice se face cu functia size:

>> A(:,2) % toate elementele de pe coloana a 2-a

o Elementele de pe linia 1, ncepnd cu a doua coloan:

Elementele aflate n poziii pare de pe coloana 1:

Datele din matrice pot fi si modificate folosind adresarea pe portiuni:

La o matrice se pot adauga linii si coloane:

Calculul transpusei matricei A:

Adunarea cu matricea identitate:

>> A=[1 2 0; 2 5 -1; 4 10 -1]

Dup cum se tie, nmulirea matricelor nu este comutativ:

nmulirea elementelor corespunztoare a 2 matrice:

Obs. S-a utilizat o aa-numit operaie punctuala (produs Hadamard), cu conditia

Ridicarea la o putere a unei matrice:

Numrul elementelor matricei:

Elementul maxim de pe fiecare coloan a unei matrice:

Ridicarea la o putere a elementelor matricei:

Elementul minim de pe fiecare coloan a unei matrice:

Suma elementelor de pe fiecare coloan:

Produsul elementelor de pe fiecare coloan:

Elementele de pe diagonala principal:

Produsul scalar a doi vectori

Produsul tensor a doi vectori

>> b = [-2 1 2];

Norma euclidiana a unui vector se calculeaza prin functia norm.

2. Pentru x=0.5 i t= 2 s se calculeze expresiile:

3. S se defineasc vectorii i matricele de mai jos:

v1: 2, 4, 6, 8,, 100

4. S se genereze vectorii avnd urmtoarele elemente:

5. Prin concatenarea vectorilor i matricelor de la ex. 1, s se genereze vectorii i