Influentele limbii romane

Limba romana la fel ca si italiana, franceza, spaniola etc. este o continuare a limbii latine,pe care romanii au dus-o, pri
n cuceriri militare de-a lungul catorva secole, in diversele saleprovincii ale vastului lor imperiu.
Limba latina, la fel ca limba tuturor popoarelor ajunse la un anumit grad
de dezvoltarespirituala, avea doua variante principale : una culta, aceea pe care
o cunoastem din opereleliterare si stiintifice si alta populara(vulgara) vorbita de oamenii total neinstruiti. Varianta
populara a limbii latine difera de cea culta si prin unele particularitati absente cu totul sau foarte rare. Este vorba de
influenta unor dialecte (caci variantele limbii latine nu erau numai de ordin social ci si teritorial) si de influenta
altor limbi. Cuvintele latinesti mostenite au suferit de-a lungul timpului multe si importante modificari.

Latina populara este destul de bine cunoscuta datorita faptului ca ea apare in

inscriptii, in documente particulare si in unele texte care dateaza dintr-o epoca in
care cunosterea latinei clasice lasa mult de dorit. Toate compartimentele latinei
populare sunt, in comparatie cu ale celei clasice, mult mai simple si aceasta fiind
insasi gandirea oamenilor care o foloseau ca mijloc de intelegere intre ei. In
domeniul foneticii in loc de a lung si a scurt, e lung si e scurt avem a,e inchis
si e deschis. Diftongii ae si oe se monoftongheaza devenind e inchis
respectiv edeschis. Diftongul au se preface in unele regiuni o deschis, iar in altele se
pastreaza. S-au produs si alte modificari fonetice in latina populara. Cea mai
importanta caracteristica, pentru Italia si Dacia este disparitia consoanelor
finale : servus > rom. serb(u), facit> rom. face etc.In domeniul morfologiei cele cinci
declinari ale latinei se reduc la trei. 737h75h ;: casa>casa (pl. casae>case),
frater>fraet. Spre deosebire de alte limbi romanice, romana a pastrat doua forme
cazuale : una este vacativul masculin in e (domine>doamne), cealalta este
genitiv-dativul feminin (casae>case).
In momentul in care au inceput sa patrunda elemente slave in limba romana, aceasta era deja formata. Legile fonetice
care individualizeaza limba romana, detasand-o de latina tarzie si de celelalte limbi romanice, nu au actionat asupra
imprumuturilor din slava. Astfel, prefacerea lui a accentuat in pozitia nazala in a sau i : lat. Lana>lana, campus>camp, nu
a afectat imprumuturile slave : hrana, blana, rana< sl. hrana, blana,rana. Etc

Influenta slava asupra limbii romane sa exercitat pe doua cai :

1.
pe cale orala, ca urmare a contactului direct dintre romani si slavi, a
convietuirii indelungate a celor doua popoare. Aceasta influenta slava de natura
populara.
2.
pe cale carturareasca sau culta, datorita utilizarii, timp de cateva veacuri, a
limbii slave in administratie, in diplomatia tarilor romanesti si in biserica
romaneasca, precum si datorita legaturilor cultural-politice dintre romani si slavii
invecinati. Primele noastre texte oficiale si bisericesti sunt scrise in slava.
Cele mai multe imprmuturi slave in limba romana prezinta caracteristicile limbii
bulgare din grupul de sud-est. Au intrat din slava in romana cuvinte ca : clopot,
coasa, gol, invarli, lopata, mila, nevasta, plati, rana, slab, trup, deal, crap, toiag,
colac, sabie, plug, sita, cosi, drag, glas, slab, plocon, profa, pacoste, veste, vorba,
claie, morcov, dobitoc, otet, ulei, citi, gleznas.a. care se gasesc in toate cele patru
dialecte romanesti.
Imprumuturile care au patruns in epoca veche a influentei slave in limba romana se
repartizeaza in toate compartimentele lexicului.
Influenta ruseasca a avut la dispozitie si alte cai spre tarile noastre in primul rand sp
re Moldova. In diverse lucrari alea lui N. Iorga gasim informatii pretioase cu privire la
aceasta problema. In Istoria literaturii romanesti este vorba de o traducere din
ruseste. Alta opera istorica si aceasta tradusa din ruseste este : istoria slovenilor,
a neamului Rosii . in a doua jumatate a secolului XVIII-lea a circulat traducerea din
limba rusa a unei geografii. In 1789 a aparut tiparita Gramatica romano-rusa .

Aceste fapte explica suficient existenta in limba noastra a unui numar mare de
cuvinte rusesti inca din sec al XVIII-lea. Cuvinte precum : tractat, carantina, interes,
rang, parade, excelena, dama, cristal,palat, gazeta, imperatrita, bilet, canal
etc ; numele tarilor : Anglia, Austria, Bulgaria, Belgia, Italia, Norvegia, Prusia,
Germania, Suedia(Svetia).
nfluenta italiana a inceput inaintea influentei franceze. La fel insa ca si aceasta, ea
s-a exercitat, nu direct, ci prin intermediul altei limbi, mai apropiata geografic si
politic de noi.
Identificarea italienismelor in textele secolelor al XVII-les si al XVIII- lea este
ingreunata din cauza ca destul de multe au venit prin intermediul altei limbi
(greaca, de cele mai multe ori).
Influenta italiana este relativ slaba asupra limbii romane : barbiiar-barbier,
belacoasa-tesatura pretioasa din matase, campi-a se aseza cu tabara, duca-duce,
fortalitii-fortarete, furcate-vase pentru transportul ostilor, lastra-stofa de lana, lazurvopsea albastra, malcotenr - nemultumit, comisar, decada, direct, gratie, mod,
orga, poet, prezidiu, rebel, rezident,suma. Etc
Curentul italian nu s-a bucurat de succesul pe care il sconta, initiatoul lui.
INFLUENA FRANCEZ.
Influena francez a avut un rol decisiv la desvrirea caracterului modern al limbii
romne
literare, cel puin din dou motive. Primul are n vedere contiina originii romane
comune a celor
dou popoare i a nrudirii lor lingvistice. Cel de-al doilea motiv formulat de tefan
Munteanu[3],
valorifica prestigiul cultural al Franei la nceputul secolului al XIX-lea i relaiile de
ordin politic i
economic existente ntre Frana i Romnia. Majoritatea termenilor noi sunt
mprumutai n secolul
al XVIII-lea i mai cu seam, la nceputul secolului al XIX-lea. Inseria de termeni
neologici s-a realizat la nivelul conceptelor, pe variate arii ale activitii
tiinifice, politice i culturale. Aa, de pild, etimonul francez fundamenteaz n
bun parte,
limbajul filozofic romnesc. n 1846, A. T. Laurian traduce manualul de filozofie al lui
A.
Delavigne. n absena unui limbaj filozofic, traductorul introduce un numr
apreciabil de
neologisme pentru a defini raporturile dintre noiuni i realitile reprezentate de
acestea. Laurian
recurge la o vorb nou pentru fiecare idee nou, cu scopul mrturisit de a forma
o limb
filozofic pentru cugetarea filozofic. Termenii supravieuiesc i astzi prin valorile
semantice

novatoare: analogie, eroare, filozofie, form, idee, imagina, logic, sensibilitate.

Neologismele de origine francez se modeleaz, de regul, sistemului fonetic i
morfologic al
limbii romne. Dificultile ntmpinate se datoreaz deosebirilor majore existente
la nivel fonetic,
ntre cele dou limbi. n limba romn nu exist vocalele i i nici consoana .
Un substantiv ca
franuzescul bureau (pronunat br) a devenit birou suferind transformarea lui n
i. Vocala o
apare n majoritatea cuvintelor franceze cu sufixul nominal eur (chaufleur,
professeure), sau cu cel
adjectival eux (capricieux). n limba romn, vocala din aceste sufixe va deveni
e: ofer, omer,
dup modelul cuvintelor cu er, existente n limba romn (dulgher) sau a celor cu
or (cltor).
Adjectivele s-au adaptat dup modelul derivatelor romneti cu vechiul sufix os (<
lat. osus):
luminos.
Neologismele franceze mai vechi, terminate n o, (bureau, stylo) au dezvoltat n
limba
romn elementul labial al vocalei o, devenit semivocala u: birou, stilou.
mprumuturile mai
recente conserv vocala o; modificrile se produc la nivelul accentului (rdio) i al
flexiunii, n
sensul articulrii greoaie a substantivului: radiul, radilului. tefan Munteanu a
reinut tendina
existent n limba romn actual, de a nlocui substantivul cu o locuiune: aparatul
de radio, pentru
radioul. n cazul substantivelor neologice terminate n n limba francez
(pardessu) se
diftongheaz (pardesiu) dup modelul vechilor substantive romneti iu: vizitiu.
Influenta engleza. influena limbii engleze, primul fapt demn de menionat
este c vorbim de un
fenomen internaional (nu numai european, ci i mondial). mprumutul
masiv de termeni angloamericani
s-a manifestat dup al doilea rzboi mondial n majoritatea limbilor
europene i nu numai.
Vorbim de un fenomen explicabil mai ales prin progresul anumitor domenii
ale tehnicii.
1.1.1. n domeniul sportului, avem exemple precum:

fotbal (fotbalist), baschet (baschetbalist), rugby (rugbist), schi, meci, volei, karate,
cros, skateboard
etc.
Acesta din urm este o trunchiere a compusului din limba englez skateboarding
(sportul practicat cu
ajutorul unei plane pe role); similar este termenul snowboard.
1.1.2. n domeniul economic, tehnic:
lap-top, site, walkman, pager, sponsor, hard, soft (din nou trunchieri din englez:
hardware, software)
etc.
Un termen precum airbag este folosit n romn cu sensul din francez: pern
gonflabil destinat s
pprotejeze, n caz de ciocnire, pasagerii de pe locurile din fa ale unui automobil.
Apar aici i verbe
precum a scana, o form adaptat la realitatea lingvistic romneasc din
englezescul to scan (a
examina ceva n detaliu, cu ajutorul unui fascicul de raze X).
1.1.3. n domeniul comunicaiilor i presei:
computer, web, clip (video-clip), e-mail etc.
expus aici, dar intenia nu a fost de a epuiza exemplele, ci de a sublinia diversitatea
acestor domenii. Principalul avantaj al utilizrii acestor termeni este caracterul lor
internaional, care
faciliteaz schimbul de informaii i tehnologii ntre specialiti. Am mai putea
aduga: precizia
sensului, scurtimea i simplitatea structurii (mass-media n comparaie cu mijloace
de comunicare n
mas). Avnd funcie denominativ, aceti termeni sunt lipsii de expresivitate.
Anglicismele conotative sau stilistice sunt cele care dubleaz un cuvnt romnesc
preexistent4,
cu scopul de a dezvolta anumite nuane stilistice.
party pentru petrecere
happy-end pentru sfrit fericit
weekend pentru sfrit de sptmn
penalty pentru lovitur de la 11 metri
live pentru n direct
summit pentru ntlnire la vrf etc.
Tot n aceast categorie intr i anglicismele ntlnite n varianta colocvial: boss,
high-life (folosite

aproape exclusiv peiorativ), speech (cu conotaie peiorativ n varianta spici). Cei
mai folosii termeni
n limbajul familiar din perioada actual sunt OK, full i party (anglicisme utilizate nu
numai de tineri,
ci i de presa actual).
Anglicismele sunt o realitate, iar atitudinea vorbitorilor i a specialitilor trebuie s
fie una
raional n aceast privin, cntrind att avantajele, ct i dezavantajele.
Acestea din urm nu sunt
numeroase, dar exist. Dintre acestea menionm: nesiguran de adaptare,
crearea de forme inculte
(vezi ciung, plovr) sau forme hipercorecte (clovn pronunat ca n limba englez,
dei el s-a adaptat
total), riscul pleonasmelor.
Esena limbii este aceea de a se rennoi n permanen. mprumutul din alte limbi
reprezint un
aspect al creativitii lingvistice prin care limba se schimb, mbogindu-se
nencetat pentru a
corespunde unor realiti n permanen noi.