Sunteți pe pagina 1din 11

UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Lucrarea practică 5
Indicaţii generale:
Un prim scop al lucrării practice este explorarea posibilităţilor de obţinere de
diagrame de tip statistic – de evoluţie şi de comparaţie – cu Excel, inclusiv a celor de tip
Pareto.
Un al doilea scop al lucrării practice este aprofundarea modalităţilor de calcul
aritmetic cu Excel, prin efectuarea de medii ponderate.
Un alt scop al lucrării practice este explorarea posibilităţilor de a efectua operaţiuni
specifice bazelor de date cu Excel, prin intermediul funcţiei VLOOKUP. Evident, nefiind
un soft specific unor asemenea operaţiuni, ele vor fi efectuate ceva mai dificil.
Ca temă suplimentară, veţi crea o ofertă de vânzare a unui calculator personal,
respectând grafia standard. Cu această ocazie veţi identifica părţile principale ale
calculatoarelor, de asemenea componenţa actuală a procesoarelor.

În această lucrare practică:


a) veţi redacta un document prezentând tratamentul fişierelor temporare în
sistemele de operare Windows;
b) veţi crea diagrame de comparaţie de tipul Pareto, de asemenea diagrame de
evoluţie;
c) veţi explora posibilităţile de a calcula medii ponderate;
d) veţi crea tabele şi diagrame în documente.

Teme
22: tratamentul fişierelor temporare
23: diagrame Pareto
24: calculul mediei ponderate
25: funcţia VLOOKUP
26: diagrame de evoluţie şi comparaţie
suplimentară: componenţa unui calculator personal
specială: ierarhizarea cauzelor de deces

Softul ce va fi utilizat în lucrarea practică:


Excel, Word

- 65 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Tema 22: tratamentul fişierelor temporare. Creaţi cu Word, direct în dosarul


LP05 din căminul d-voastră, un document pe care-l denumiţi nume_TEMPORARE.doc.
Introduceţi în conţinutul său textul din paragrafele următoare pe fond gri:
Curăţarea discului
Multe aplicaţii, cum este Word sau Internet Explorer – şi chiar programe mai
simple – creează pe durata execuţiei lor fişiere temporare. (Unele dintre aceste fişiere
pot fi identificate după extensia .tmp sau după primul caracter ‚~’ în nume.) Fişierele
temporare sunt păstrate pe disc, de obicei într-un dosar rezervat, până când se solicită
ştergerea lor. Evident, după încheierea programului care le-a generat, fişierele
temporare neşterse ocupă inutil spaţiu de memorare.
Sistemele de operare Windows dispun de aplicaţia Disk Cleanup ca accesoriu
pentru ştergerea fişierelor temporare devenite inutile.
În timp ce lucraţi, observaţi conţinutul dosarului LP05. Probabil aici se va afla un
fişier ~WRL0001.tmp sau cu nume asemănător. Ce se întâmplă cu acest fişier după ce
încheiaţi activitatea cu Word?
Tema 23: diagrame Pareto. În aprecierile făcute asupra calităţii funcţionării unui
sistem (mecanic, social, biologic …) se studiază cu atenţie cauzele funcţionării
defectuoase. Aceste cauze se sortează apoi, în ordine descrescătoare după frecvenţele
relative. Pentru prezentarea lor vizuală se întocmeşte o diagramă de tip Pareto.
Se ştie că unul dintre motivele întârzierilor în stabilirea diagnosticului unui pacient îl
constituie slaba calitate a dosarului său (fişei medicale). Să luăm, ca exemplu fictiv, o
analiză a calităţii dosarelor medicale întocmite într-un spital în anul 2007. Au fost
descoperite diverse nereguli, conform tabelului următor, în dosarele celor 614 pacienţi care
au fost „trase la sorţi” ca eşantion:
Cauza Număr cazuri
Dosarul medical pierdut 2
Lipsa unei adeverinţe la dosar 79
Existenţa unei hârtii nesemnate la dosar 185
Existenţa unei hârtii fără identificarea pacientului 15
Datele nu permit identificarea tratamentului urmat 22
Introducem în Excel, pe foaia „Datele” din fişierul nume_PARETO.xls, în
domeniul A1:B7, conţinutul tabelului anterior. Pe coloana C calculăm frecvenţele relative.
Anume:
- în celula C1 introducem textul „Frecvenţa relativă”,
- în celula B7 calculăm totalul neregulilor, cu formula
=SUM(B1:B6)
- în celula C2 calculăm (atenţie la fixarea prin caracterul ‚$’)
=B2/$B$7
- extindem prin tragere de mâner conţinutul celulei C2 la domeniul C2:C7
(includem şi celula C7 pentru control),
- selectăm coloana C şi comandăm afişarea procentelor, cu 2 zecimale (Format→
Celule→Număr→Procentaj…)
După ce am calculat frecvenţele relative, vom sorta cauzele în ordine descrescătoare
a frecvenţelor. Astfel, selectăm domeniul A1:C6, apoi comandăm Date→Sortare
→Sortare (descrescătoare) după (Frecvenţa relativă), cu Rând antet.
- 66 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Calculăm acum pe coloana D frecvenţele cumulate:


- introducem în celula D1 textul „Frecvenţe cumulate”,
- introducem în celula D2 formula (atenţie la caracterul ‚$’)
=SUM(C$2:C2)
- extindem formula la domeniul D2:D6.
Încercăm reprezentarea grafică a rezultatelor obţinute, într-o diagramă de tipul
Pareto, cu comanda Inserare→Diagramă→Tipuri particularizate (linie-coloană).
Pentru „Axa valorii” intraţi în meniul de context, alegeţi comanda Formatare axă,
apoi fixaţi Număr zecimale = 0 în tableta Număr şi Maxim = 1 în tableta Scară.
Diagrama, cu titlu şi legendă, salvată într-o foaie separată denumită „Pareto”, ar
trebui să arate ca în figura următoare.
(Notă. Nu trebuie confundate diagramele Pareto cu diagramele în care se prezintă
simultan distribuţia şi distribuţia cumulată a unei variabile aleatoare!)

Repetaţi procedura anterioară, realizând în final o diagramă Pareto, pentru cauzele de


deces în anul 2005 (conform Anuarului Statistic), prezentate în tabelul următor:
Cauze de deces în anul 2005 M F
Boli infecţioase şi parazitare (incl. Tb) 18.3 6.0
Tumori 249.4 168.0
Boli endocrine, de nutriţie şi metabolism (incl. DZ) 9.7 11.1
Tulburări mentale şi de comportament 5.2 1.3
Boli ale sistemului nervos 10.0 8.2
Boli ale aparatului circulator 732.4 774.2
Boli ale aparatului respirator 78.8 45.5
Boli ale aparatului digestiv 86.0 50.9
Boli ale aparatului genito-urinar 12.9 9.1
Sarcină, naştere şi lăuzie 16.6

- 67 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

(continuare)
Unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală 7.2 4.4
Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale 5.2 4.1
Leziuni traumatice, otrăviri şi alte consecinţe ale cauzelor externe 93.1 29.1
Alte cauze 5.1 3.6
Introduceţi acest tabel într-o foaie de calcul nouă din fişierul nume_PARETO.xls, în
domeniul A1:C15. Puteţi prelua datele, prin copiere/lipire, din foaia „Anuar” a fişierului
MG_LP05_1.xls. Completaţi coloana D cu totalurile, apoi folosiţi datele din această
coloană. Recomandăm să creaţi o coloană cu denumiri prescurtate, pe care s-o utilizaţi în
locul coloanei A.

Tema 24: calculul mediei ponderate. Aplicaţia Excel nu dispune de o funcţie


pentru calculul mediilor ponderate. Alte aplicaţii, cum ar fi Statistica sau SPSS, dispun şi
ele de asemenea funcţii, ceea ce permite obţinerea directă a rezultatului. Excel permite
însă, într-un mod indirect, să obţinem medii ponderate.
Costul spitalizării unui pacient, pentru patru tipuri de tratament, precum şi numărul
cazurilor înregistrate anul trecut în spital, sunt trecute în tabelul următor:
Tipul de tratament Costul spitalizării (lei) Numărul de cazuri
Apendicită (KA=) 80 (NA=) 422
Rezecţie Péan (KR=) 200 (NR=) 180
By-pass coronarian (KB=) 1200 (NB=) 41
Fractură femurală (KF=) 100 (NF=) 515
Introduceţi, într-un document Word denumit nume_POND.doc, datele din acest
tabel. Veţi începe prin a cere inserarea unui tabel cu 5 coloane şi 5 rânduri. Pe primul rând,
după ce veţi introduce în prima coloană textul „Tipul de tratament”, veţi comasa celulele
din a doua şi a treia coloană, folosind comanda Îmbinare celule din meniul Tabel. La fel
veţi proceda şi cu celulele din a patra şi a cincea coloană. Pe rândurile următoare veţi
introduce textele şi numerele, având grijă să aliniaţi numerele la dreapta (comanda
Paragraf din meniul Format, opţiuni de aliniere la dreapta, indentare la dreapta 1 cm) iar
indicii (KA, NA etc.) să-i obţineţi prin folosirea opţiunii Indice din comanda Font a
meniului Format. Cât priveşte bordurile diferite, care este calea cea mai rapidă de a le
obţine?
Aspectele formale (tipul de linie folosit în chenare, alinierile) sunt şi ele importante,
dar mai importantă este aprecierea („estimarea”) costului mediu al spitalizării unui pacient.
Costul mediu al spitalizării unui pacient se poate obţine ca medie ponderată a
costurilor, fiecare pondere fiind dată exact de numărul de cazuri. Formula este:
K × NA + KR × NR + KB × NB + KF × NF
K mediu = A .
NA + NR + NB + NF
Nu există posibilitatea de a efectua calculele cu Word. Pentru a calcula costul mediu
veţi folosi aplicaţia Excel. Veţi plasa datele din tabelul de mai sus pe o foaie de calcul – pe
care o veţi redenumi în final „CMP”, iniţialele de la „costul mediu ponderat” – din fişierul
nume_PONDERATE.xls.
Nu este necesar să tastaţi încă odată datele. Puteţi selecta în Word tabelul (comanda
Selectare→Tabel din meniul Tabel), apoi cu tehnica de copiere/lipire îl puteţi „lipi” pe
foaia de calcul.
- 68 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Veţi plasa datele din tabel în domeniul A1:E5. Avem nevoie însă şi de produsele
K×N (ce reprezintă costurile totale de spitalizare corespunzătoare tipurilor de tratament),
care vor fi plasate de exemplu pe coloana F. Mai precis, în celula F2 veţi plasa formula de
calcul
=C2*E2
pe care o veţi extinde – prin tragere de mâner – la celulele domeniului F2:F5. Urmează să
calculaţi cele două sume, cea de la numitorul formulei şi cea de la numărătorul formulei.
Veţi face apel la funcţia SUM(), prin intermediul butonului de pe bara instrumentelor,
atât din celula E6 cât şi din celula F6.
Pentru a încheia calculele cu ultima împărţire, veţi tasta în celula B6 textul „Costul
mediu” iar în celula C6 formula de calcul
=F6/E6
Rezultatul a fost obţinut aşadar în celula C6. Dispunem în Excel şi de alternativa
utilizării funcţiei SUMPRODUCT() de calcul a sumelor de produse. Este o funcţie care
poate fi găsită în lista celor matematice şi trigonometrice. Introduceţi în celula F7 formula
(vezi figura de mai jos):
=SUMPRODUCT(C2:C5;E2:E5)
Ar trebui să constataţi că rezultatul este exact acelaşi cu cel din celula F6.

Tema 25: funcţia VLOOKUP. Funcţiile de căutare au ca scop înlocuirea unor


valori cu altele, conform unor tabele de asociere. Utilitatea lor este necontestată în
situaţiile în care trebuie să introducem, în mod repetat, „expresii” identice. În lucrul la
calculator este clar ce înseamnă „secvenţe de caractere identice”. Nu este vorba deloc
despre felul în care sunt ele afişate pe ecran; prin comparare vizuală am putea fi induşi în
eroare cu destul de multă uşurinţă!

- 69 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Dacă am introduce expresiile prin tastare, ar fi mari şanse ca erori mici să producă
secvenţe de caractere care să nu fie „identice”. De aceea se recomandă ca o „expresie” care
a fost introdusă anterior prin tastare SĂ NU MAI FIE TASTATĂ A DOUA OARĂ;
dimpotrivă, introducerea următoarelor „exemplare” să fie făcută prin copierea primului.
Să considerăm un exemplu simplu, cel al unei liste de persoane, în care numele şi
prenumele fiecărei persoane este însoţit de profesia sa, astfel:
Ionescu Ion medic
Popescu Ioana asistent medical
Teodorescu Petre laborant
Constantinescu Jan asistent medical

Deja a apărut o repetare a profesiei. În cazul în care lista este lungă, tastarea textului
„asistent medical” ar putea fi făcută cu uşoare variaţii. Aceste variaţii, datorate oboselii,
vitezei sau altor cauze, vor provoca probleme serioase atunci când vom selecta din listă
asistenţii medicali, sau atunci când vom ordona alfabetic sublista asistenţilor medicali.
O cale de evitare a posibilelor nereguli o constituie folosirea funcţiei predefinite
VLOOKUP. Ea a fost creată pentru a căuta o anumită secvenţă (valoare) în cadrul unei
coloane a tabelului şi a returna valoarea corespunzătoare (de pe acelaşi rând) din altă
coloană, conform sintaxei
=VLOOKUP(valoare căutată, nume tabelul, deplasare)
Efectul utilizării funcţiei este următorul: atunci când funcţia găseşte secvenţa
(valoarea) căutată într-o celulă din coloana de căutare, se va reţine poziţia rândului, apoi se
efectuează deplasarea indicată pe acel rând, returnând în final conţinutul noii celule.
Pentru un exemplu concret, să creăm un fişier nou nume_LOOKUP.xls, şi să
plasăm în domeniul A1:B3 (de pe prima foaie de calcul) valorile
A B
1 1 asistent medical
2 2 laborant
3 3 medic
iar în domeniul A4:B5 valorile
A B
4 1 feminin
5 2 masculin
Să redenumim cele două domenii (cu comanda Inserare→Nume, evident, după
selectarea fiecăruia) PROFESIA, respectiv SEXUL. Să completăm acum, începând cu
celula D1, următoarele date:
D E F G H
1 Numele şi prenumele Profesia Sexul Profesia Sexul
2 Ionescu Ion 3 2
3 Popescu Ioana 1 1
4 Teodorescu Petre 2 1
Celulele de pe coloanele G şi H vor fi completate automat. De exemplu, în celula G1
se va introduce formula
- 70 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

=VLOOKUP(E2,PROFESIA,2)
iar în H1 formula
=VLOOKUP(F2,SEXUL,2)
Completaţi tabelul cu încă cel puţin patru înregistrări (rânduri) pe coloanele D-F,
după care extindeţi formulele pe coloanele G şi H. (Evident, corectaţi erorile!)
Amestecarea, pe aceeaşi foaie de calcul, a mai multor tabele nu este o idee prea bună
Recomandăm mutarea tabelului cu datele persoanelor pe o altă foaie de calcul, începând cu
celula A1. Aici coloanele G şi H vor deveni coloanele C şi D. Recomandăm şi separarea
celor două domenii care au fost denumite PROFESIA respectiv SEXUL, pe două foi de
calcul separate.
Tema 26: diagrame de evoluţie şi comparaţie. Tabelul următor – plasat pe foaia a
doua de calcul Excel în domeniul A1:E11, conţine date privind rata incidenţei cancerului
pulmonar la bărbaţi, pe categorii de vârstă.
Perioada
Vârsta 1973-76 1980-82 1983-87 1988-92
30-34 4.1 4.3 3.7 3.1
35-39 15.1 9.6 11 7.1
40-44 29.9 29.2 26.4 21.9
45-49 73.4 73.4 69.5 59.7
50-54 143.9 140.4 143.3 146.5
55-59 245.1 257.2 265.4 268.8
60-64 372.4 407.1 410.4 417.7
65-69 448.3 556.8 589.3 611.2
70-74 407.4 621.8 743.5 782.6
Să reprezentăm grafic datele din acest tabel. De la bun început să precizăm faptul că
putem considera seriile de date fie pe coloane, fie pe rânduri.
Dacă rândurile tabelului (anume acelea formate din numere) vor constitui seriile de
date, atunci avem de-a face cu evoluţii ale ratelor de incidenţă, aşadar tipul de diagramă va
fi cel „cu linii”, iar titlul adecvat al diagramei va fi „Evoluţia ratei de incidenţă a
cancerului pulmonar la bărbaţi, pe categorii de vârstă”. Se impune afişarea legendei. (Se
recomandă ca, înainte de a trece la reprezentarea diagramatică, să se selecteze domeniul
extins A2:E11.)
Evolutia ratei de incidenta a cancerului pulmonar la barbati, pe categorii de varsta

1000

100 30-34
35-39
(scara logaritmica)

40-44
45-49
50-54
55-59
60-64
65-69
10 70-74

1
1973-76 1980-82 1983-87 1988-92

- 71 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Discrepanţa mare între valorile de la categoria de vârstă „30-34” şi valorile de la


categoria de vârstă „70-74” face ca să preferăm alegerea unei scale logaritmice (ceea ce ar
trebui indicat în clar, pe axa ordonatelor). Alegerea scalei logaritmice se poate face după
un dublu clic pe axa cotelor, prin „bifarea” opţiunii respective din tableta Scară a casetei
de dialog Formatare axă. Diagrama ar trebui să arate ca în figura de mai sus.
Dacă seriile de date sunt considerate nu pe rânduri, ci pe coloane, atunci accentul
principal se pune pe compararea ratelor de incidenţă pentru diversele categorii de vârstă.
De data aceasta, tipul adecvat de diagramă este „Comparaţie între ratele de incidenţă ale
cancerului pulmonar la bărbaţi, pe categorii de vârstă”. Poate este utilă adoptarea scalei
logaritmice. Diagrama arată că în figura următoare.
Comparatie intre ratele de incidenta a cancerului pulmonar la barbati, pe categorii de varsta

1000

100

10
1988-92
1983-87
1980-82
perioada
1973-76
1
30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74

Ar putea fi ales şi tipul de diagramă cu grupe de coloane, însă în această situaţie


seriile de date vor fi iarăşi considerate pe rânduri, iar legenda devine obligatorie.
Comparatie intre ratele de incidenta a cancerului pulmonar la barbati, pe categorii de varsta

900

800

700

600 30-34
35-39
40-44
500 45-49
50-54
400 55-59
60-64
65-69
300 70-74

200

100

0
1973-76 1980-82 1983-87 1988-92
perioada

- 72 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Înregistraţi cele trei foi-diagramă, alături de foaia de calcul, în fişierul pe care-l veţi
denumi nume_PULMONAR.xls. Veţi folosi ulterior unele dintre cele trei diagrame într-o
prezentare Powerpoint.
Preluaţi din site-ul catedrei fişierul-carte de calcul MG_LP05_2.xls. (Nu lucraţi
direct cu fişierul din site-ul catedrei! Insistăm, preluaţi în căminul d-voastră o copie a sa pe
şi lucraţi cu această copie.)
Fişierul are o singură „foaie de calcul” pe care găsiţi nişte date. Cu aceste date veţi
crea o diagramă. Salvaţi în final – după ce aţi schimbat autorul – fişierul (cu cele două foi)
dându-i numele nume_ECORADIO. (Atenţie la tipul de fişier pe care-l obţineţi!)
Înainte de a salva fişierul, efectuaţi următoarele operaţiuni:
– completaţi coloana D cu diferenţele între valorile „măsurate” la ecograf şi cele
obţinute radiologic. Formula din celula D2 va fi următoarea
=B2-C2
(Se ştie că există o tendinţă de a exagera la ecograf dimensiunile calculilor
renali. Oare această tendinţă se manifestă şi faţă de aprecierile făcute pe
radiografii?)
– calculaţi în celula B107 media datelor de pe coloana B (utilizaţi funcţia statistică
AVERAGE);
– calculaţi analog mediile datelor de pe coloanele C şi D;
(Ar trebui ca media diferenţelor să coincidă cu diferenţa între media valorilor
„măsurate” la ecograf şi media celor obţinute radiologic. Verificaţi că este aşa.)
– cu datele din coloanele B şi C creaţi o diagramă de tipul XY (prin puncte) pe
care adăugaţi linia de tendinţă şi optaţi pentru afişarea „ecuaţiei”. Pe diagramă
afişaţi şi liniile de grilă majore, pentru ambele axe;
– plasaţi-vă datele de identificare. Ca titlu indicaţi „Comparaţie între dimensiunile
calculilor renali, evaluate la ecograf şi radiologic”, iar la comentarii „Creat la
data de … (data curentă)”.
Întrebări
1. Care sunt funcţiile logice implementate în Excel şi cum sunt ele folosite?
2. În categoria funcţiilor statistice implementate în Excel întâlnim mai multe al
căror nume începe cu COUNT. Care sunt deosebirile între ele?
3. Cine a fost Pareto?

Tema suplimentară: componenţa unui calculator personal. În tabelul următor


este prezentată oferta tehnică a unei firme privind vânzarea unui calculator personal.
Reproduceţi tabelul în documentul nume_OFERTA.doc, sub titlul
„Oferta de vânzare”
(atenţie la plasarea semnelor ™, ® şi × care nu se află pe tastatură)
Componente Tip şi parametri
Procesor Intel Core™ 2 Duo 2.4 GHz
Chipset Intel® P35 Express
Intel® DP35
Memorie 2×1 GB, DDRII 800 MHz

- 73 -
MG - Lucrări practice 2009 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Disc fix 2×320 GB, SATAII, 7200 rpm


Interfaţă grafică ATI RADEON HD 2400XT, 256 MB, DDR3-64 bit
Interfaţă audio integrată, Intel® HDA
Network card integrată, 10/100/1000 Mbps
Unitate optică DVD +/- RW intern
Tastatura 105 taste, US, USB
Maus Optic, wireless, USB
Carcasă Middle tower, sursa 450 W, 1×SATA, 2×USB, 4×5.25”,
6×3.5”, dimensiuni H:41/L:47/G:18 cm, greutate 6.5 kg
Porturi 12 USB 2.0, 1 serial, 1 paralel, 1 VGA, RJ-45, Conexiune
wireless compatibilă 802.11g
Monitor 19”TFT, 1280×1024, contrast 1000:1, built-in speakers
1W×2 stereo, inputs 24-pin DVI-D
Sistem de operare Microsoft Windows Vista OEM
Software Microsoft Office Professional 2007
BitDefender – licenţa educaţională
Accesorii Webcam CMOS 640×480 max 30 fps@VGA, 300 K pixels,
360 deg. rotation, snapshot button
Built-in microphone
Garanţie 3 ani
Consultaţi site-urile www.pcwebopedia.com şi www.wikipedia.com pentru a afla ce
înseamnă diversele prescurtări din tabel (chipset, DDR, SATA, network card, wireless
etc). Completaţi documentul cu explicaţiile aflate, ca de exemplu:
chipset = la calculatoarele personale construite cu microprocesoare Intel din clasa
Pentium şi următoarele, termenul se referă la o pereche de cipuri plasate pe
placa de bază: anume northbridge şi southbridge. Dintre acestea, northbridge
leagă procesorul de dispozitivele cu acces rapid, cum sunt memoria şi
procesorul grafic; southbridge face legătura cu dispozitivele periferice mai
lente (vezi figura).
DDR = clasă de circuite integrate folosite ca memorii.
Inseraţi în document,
utilizând câteva instrumente ®
Intel Core™ 2
grafice de pe bara de desenare,
schiţa din dreapta. O puteţi
compune doar din casete text,
segmente şi dreptunghiuri cu Procesor grafic P35 DDRII
colţuri rotunjite. (Atenţie la
formatarea casetei text ce va
conţine textul „2 GB/s”; ea ar 2 GB/s
trebui să aibă atât fondul, cât şi
conturul incolore.) Odată creată USB 2.0 ports HDA
schiţa, recomandăm să grupaţi DP35
componentele, pentru a preveni Network card SATAII
mutarea lor necontrolată
ulterioară (ştiind că fiecare
componentă se „ancorează” de suport BIOS
un paragraf.

- 74 -
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrări practice 2009

Tema specială: ierarhizarea cauzelor de deces. Datele statistice oficiale


înregistrate în Franţa arată următoarea distribuţie a cauzelor majore de deces pentru anul
2004:
Cauze majore de deces Bărbaţi Femei
Tumori 90686 62020
Maladii cardiovasculare 69337 77986
Violenţa 22481 14947
Alte … 80564 91385
Prezentaţi datele din tabelul de contingenţă anterior printro diagramă adecvată. De
asemenea,
a) Prezentaţi diagramatic situaţia cauzelor de deces pentru întreaga populaţie a
Franţei, în 2004 (tipul adecvat poate fi rozeta);
b) Reprezentaţi prin diagrame Pareto datele din tabelul următor:
Cauze detaliate de deces Bărbaţi Femei
Accident de circulaţie 4035 1354
Accident vascular cerebral 13985 19502
Cancer intestinal 8817 7641
Cancer mamar - 11199
Cancer pancreas 4021 3727
Cancer prostată 9138 -
Cancer pulmonar 22773 5619
Diabet 5135 5756
Infarct miocardic 23122 17564
c) Informaţi-vă asupra datelor similare privind România şi efectuaţi comparaţii
diagramatice.

(Notă: folosiţi foile unui fişier nume_CAUZE.xls.)

- 75 -