Sunteți pe pagina 1din 3
A trai ca crestin este cu neputintd: crestineste nu se poate ect muri, dar de 0 moarte in fond piminteasca a existente! noastre. Totusi, nict aceasta nu este niet usoard, nic! simplé; este aceasta .poarta strima’, aceasté .cale Ingusta” care duce fa Viatd, dar putin’ o alld (ht. 7, 13 - 14). Vestea cea bund @ lui Histos depaseste cu mult tot cea ce cunoaste péméntul. Cum 8 vindec! aceasta boalé groaznica prin care vrajmasul ba infectat pe Om fa inceputu! apart: sale in lume (Foc. 3 £+6). Prin ce mijloace se poate face cunoscut oameniior cB acest om neobisnuit in cel mat inalt grad — lisus Hristos al evanghelllor ~ este intradevar Dumnezeu ard inceput, Creatorul a tot ceea ce exist si Care Sa descopent tui Moise numindwSe: EU SUNTL Cine dintre cei care sunt sénétosi la minte poate Mf lovte de -nebunie” pini acolo inait si recunoascd drept Dumnezeu un om care a muri pe 0 cruce intre do! tihhar/? dar ce sa spunem? Cel care nu pot crede dumnezein lui Hristes nu vor atinge prin nici 0 alté cale propria for inatumnezelre. Singuni care sunt capabili sé cread sunt fle copll, care sunt curati cu inima, ie cei care, in ciuda intregi cunostinte amare a cider for si a nimicnictel lor, poarta in et intuitia intudtiai cu Dummezeu, Cred in Hristos cei care cred in propria lor indumnezeire. Credinta sau necredinta depind de conceptia ridicaté sau, Aimpotrivd, deréimatoare care se are despre om. Pentru credincios, moartea tui Hristos pe crice, adicd felu! cum si pentru ce a fost rastignt, este cea mai putemied marturie in favosrea sa. Vedeti reli! cum Pavel a inteles aceasta, ef care, mat Inainte, fusese un prigonitor,Hristos ma trimis.... 88 binevestese Fvanghelia, dar mi cu infelepoiunea cuvintuti, ea sé nu rammnd zadamica cruces tui Hristes, Céci civintul cruch, pentru cei ce bier, este nebunie; /ar pentru... ce/ ce se mintuiesc este puterea ‘ui Dummezeu.” (Cor. 1; 17, 18) © cditura PBLERINUL ‘Str. Gradinari 39 Bloc B2, sc. B, et. 3, ap. 3 lagi, cod 6600 FERICIREA DE A CUNOASTE CALEA Consilier editorial: Preot Nicolae Tanase Apare sub ingrijirea Mandstirii Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil ‘Traducere din francez& dupa: Coll. Labor et Fides - Geneva - 1988 ISBN 973 - 98398 - 2-7 908° ARHIMANDRITUL SOFRONIE FERICIREA DE A CUNOASTE CALEA ‘Tiparita cu binecuvantarea Prea Sfingitului CALINIC Episcopul Argesului Editura Pelerinul Tasi, 1997 Sub titlul Fericirea de a cunoaste calea sunt grupate texte pe care Athimandritul Softonie le-a redactat in perioade Giferte; unele, cu peste 30 de ani inainte,altele, acum 5-6 ani. Redactarea primei parfi a culegerii prezente, Despre Unitatea Bisericii dupa chipul Sfintei Treimi apartine 50. Aceasti versiune a fost reluata, cu unele modific forma, in editia prezenta. Textul rus al partii'a doua, Temelii ale as doxe, a-aparut in ,Mesagerul Exarhatului Patriarhiei ruse in Europa occidentala” (Paris, 1953, nr. 13 si 14). Traducerea francezi a apiirut in aceeasi revista in anul urmator (1954, nt. 17 gi 18). Aceasti versiune, cu unele corectari si modificdri de formé, 0 reludim acum. in ceea ce priveste partea a 3-a, Taine ale cétilor mantu- a grupeazd traducerea franceza inedité a cap. 4-8 a origi- ului tus al lui S&-L vezt pe Dumnezeu asa cum este (Essex, 1985); aceste capitole nu se aflau in versiunea acestei citi publicata in 1984 in col. Labor et Fides si reeditat& in 1988. Ieromonahul Simeon PARTEA INTAI UNITATEA BISERICH DUPA CHIPUL SFINTEL TREIML Ca ei si fie una, precum Nol una suntem (loan 17, 22) I, TAINA SFINTEI TREIMI. S-au scurs nouasprezece secole de cénd Apostolul parcurgind oragul atenienilor si privind locurile lor inare, a aflat un altar pe care era scris; Dumnezeului necunoscut (Fapte 17, 23). Negresit, acest altar a fost ridicat de cei mai buni omenesti, de infelepfi care au atins Aceste limite raman de netrecut, pana Je noastre, pentru infelegerea fireascA 4 omului, cdci nu se poate ajunge la cunoasterea lui Dummezeu prin géndi- rea rational. Este adevarat c& firea creati a omului, ficuti dupa i aseminarea Dumnezeului Creator are nu numai fatea de a primi descoperirea dumnezeiascl, ci si facultatea de a concepe, nezeiasca. Totusi, conce} rata cunoastere a Tainei dumne: Dumnezeu nu cunoaste ni nici ambitie, Duhul lui Dumnezeu insoteste pe om cu sme-