Statul

Definitia formulata de L.Duguit care sustine ca statul este ,, o grupare omeneasca, fixate pe un
teritoriu determinat, unde cei mai tari impun vointa celor mai slabi.
Cuvantul stat provine din latinescul ,,status care inseamna ,,a sta in picioare.In literature de
specialitate, conceptual de stat apare cu mai multe intelesuri:
In sens larg, statul reprezinta un fenomen localizat geografic, adica armature sau invelisul
unei colectivitatii numita, in general, natiune sau tara.In acest sens, statul apare ca o structura
politica ce acopera societatea civila. In sens restrans statul este un sistem organizational,
reglementat juridic care realizeaza in mod suveran conducerea unei societati date, detinand in
acest scop monopolul crearii, cat si monopolul aplicarii dreptului.In sensul aratat, notiunea de
stat desemneaza puterea publica, autoritatea politica ce se exercita asupra unei populatii aflata pe
un anumit teritoriu. Exista si un al treilea sens al notiunii de stat (restrictive,concret)-cel cotidian,
care se foloseste pentru a desemna doar organelle inzestrate cu autoritatea statala, a coror
competenta este realizata de guvernanti.

Elementele statului

Privit din perspectiva sociologica dar si juridical , statul apare ca o ,, forma de organizare
politica a societatii prin care forta sociala conducatoare isi impune o vointa asupra unei populatii
stabilite, pe un teritoriu, cu ajutorul unor reguli de conduit obligatorii stabilite de catre stat si
sanctionate prin constrangerea exercitata, la nevoie, de catre aceasta. Din definitia formulate ,
rezulta ca organizarea statala presupune intrunirea cumulative a catorva ,, elemente sau
dimensiuni istorice si politice.Ele conditioneaza atat aparitia statului, cat si disparitia sau
resurectia acestuia: populatia , teritoriul , autoritatea politica exclusiva ( aparatul statal alcatuit
dintru-un sistem de organe inzestrate cu mijloacele necesare puterii, in principal cu forta de
constrangere),
Populatia, este una dintre componentele inerente statului intrucat, in esenta sa, statul este o
forma specifica de organizare a unei colectivitatii umane de regula , o natiune Nu poate fi
conceput un stat avand un teritoriu fara populatie.Este adevarat ca numarul celor care populeaza
un teritoriu, nu este decisive pentru constituirea unui stat, dar nici nu poate fi neglijat.Important
este ca teritoriul sa include in limitele sale o populatie m care se structureaza pe baza unor
legaturi de natura politica, juridical, spirituala (limba comuna, facture psihica comuna, legaturi
politice determinate de idealuri comune).Prin aceste legaturi indestructibile si specific , prin
fizionomia proprie, colectivitatea dobandeste omogenitatea, distinctibilitatea, fata de alte

colectivitatii. Astfel spus, se constituie o natiune.Sub acest aspect, in literature de specialitate s-a
atras atentia asupra posibilei confuzii intre notiunea de populatie si natiune. Populatia (sau
poporul) desemneaza masa indivizilor indifferent de nationalitate , ce constituie suportul
demographic al statului. Ea poate fi fluctuanta datorita imigrarilor. Ceea ce asigura insa
permanenta, identitatea, coeziunea statului, este natiunea- ,,cartea de identitate a unui popor si
stat.
Teritoriul , reprezinta dimensiunea materiala a statului, acea component denumita adesea ,,
forma geografica a vietii sociale. El este indispensabil oricarui stat intrucat, fata de vechea
organizare gentilica a societatii, caracterizata prin inexistenta unei autoritati publice, statul se
particularizeaza prin impartirea populatiei dupa teritoriu si nu dupa criteria de rudenie.Statul
reprezinta organizarea politica a colectivitatii teritoriale. Fara acest element, o multime de
oameni, oricat de numeroasa, n ar putea constitui un stat pentru ca ar avea intodeauna
caracterele unei grupari trecatoare. De aceea, triburile nomade se pot constitui, cel mult ca nuclee
de stat nu ca state adevarate..
Deci, fara cadrul natural in care statul isi exercita puterea reala si suverana , el poate exista
numai ca o fictiune juridic.Poate exista, de exemplu, un govern in emigratie, dar din punct de
vedere juridic, el poate sa-si mentina trasaturile unui govern numai daca exista posibilitatea unei
intoarceri in propriul teritoriu. Analizat in sens juridic, teritoriul statului include pe langa
intinderile de uscat , de apa si spatiul aerian si subsolul.Principalul element al teritoriului, este
solul aflat sub suveranitatea statului, indifferent de locul unde este situat din punct de vedere
geografic. De asemenea ,subsolul intra in component teritoriului , fara nici un fel de ingradire
juridical international.Tot astfel , spatiul acvatic alacatuit din apele interioare si marea teritoriala ,
este valorificat pe deplin si exclusive de autoritatea statala. Cat priveste spatiul aerian, acesta
reprezinta coloana de aer de deasupra spatiului terestru si acvatic.Delimitarea teritoriului se face
prin frontiere ,adica prin linii reale sau imaginare, trasate intre diferite puncte de pe globul
pamantesc.Ele pot fi terestre , fluviale, maritime, aeriene.
Suveranitatea (puterea publica) acel element de forma si caracter propriu statului. Toti
indivizii unui stat detin o serie de drepturi si obligatii correlative, determinate de o putere
suprema, unitara, care este tocmai subiectul ordinii juridice.Statul ordona comportamentul
indivizilor, confera sau limiteaza libertatile acestora, oblige si sanctioneaza pe toti cei ce nu se
conformeaza. Un stat nu poate fi suveran daca este dependent de un alt stat, daca nu poate
actiona liber in interesul general al poporului pe care-l reprezinta.Suveranitatea implica doua
trasaturi esentiale: suprematia si independent. Puterea de stat este suverana , unitara si
exclusive.Ea emana de la popor, apartine acestuia, statul fiind in fapt forma de manifestare a
puterii poporului.

Tip de stat-forma de stat.

Fiecare formatiune sociala , avand anumite relatii proprii dintre oameni, genereaza un anumit
tip de stat. Tipul de stat exprima continutul acestuia, care este definit de forta sociala care
exercita dominatia in societate. Fiecarei oranduiri ii corespunde, deci , un anumit tip de stat:
sclavagist, feudal, capitalist, socialist.
Continutul statal , se exteriorizeaza in anumite forme.Unul si acelasi tip de stat poate
imbraca anumite forme , in functie de imprejurarile istorice, de raporturile de forta dintre
gruparile sociale, de traditii.
Forma de stat , este o notiune complexa ce desemneaza modul de organizare a statului , de
realizare a puterii acestuia, in raport cu teritoriul si ne indica structura sau component acestuia,
dintr-un stat sau din mai multe state.Ea se defineste prin : forma de guvernamant, structura
interna de stat si regimul politic.
A) Forma de guvernamant, concretizeaza modul de organizare a puterii de stat pe plan central
(astfel spus, daca la conducerea statului se afla o persoana , un numar restrains de persoane sau
majoritatea cetatenilor).In epoca moderna, Montesquieu a clasificat formele de guvernamant in
monarhii si republici.In cazul monarhiei , puterea suprema este detinuta de o persoana (imparat,
rege, domnitor sau cu alta denumire) , desemnata ( de regula) pe cale ereditara, elective sau
electiv-ereditara. In raport cu puteril monarhului ,monarhiile se impart in: monarhii absolute si
monarhii parlamentare.In cazul monarhiilor absolute, monarhul exercita in mod neingradit si in
toata plenitudinea lor prerogativele puterii, iar in cazul monarhiilor parlamentare, puterea
monarhului este limitata, alaturi de el existand parlamentul si guvernul m care detin largi atributii
si au un rol insemnat in viata politica a statului.
B) Forma de structura priveste organizarea interna, teritoriala , a puterii, caracterul relatiilor
reciproce dintre stat, in intregul sau si partile sale componente, precum si relatiile reciproce
dintre partile component. Sub aspectul structurii, putem distinge doua categorii de state: state
simple (unitare) si state compuse (federative)
Statul simplu (unitar) , este cel care exista o singura entitate statala , cu o singura constitutie,
un singur rand de organe supreme care-si exercita competentele pe intreg teritoriul statului si cu
privire la intreaga populatie.Aceasta entitate statala , apare ca subiect de drept international, in
sfera relatiilor internationale.
Statul compus (federative) , este constituit din mai multe entitati statale prezente pe acelasi
teritoriu reunite intr-un stat superior.In limitele si conditiile stabilite in constitutia federatiei,
statele federative transfera o parte dintre atributele lor suverane statului compus, luand astfel
nastere un nou stat, distinct de statele ce-l alcatuiesc.Statele component isi pastreaza restul
atributelor suverane , precum si identitatea proprie.

Federatia de state , se caracterizeaza prin aceea ca statele associate , isi pastreaza suveranitatea si
calitatea de subiecte ale dreptului international, dar convin sa-si unifice legislatia in anumite
domenii.
Uniunea personala , reprezinta asocierea a doua sau mai multe state , prin existent unui monarh
sau sef de stat comun, statele membre pastrandu-si suveranitatea in plenitudinea atributelor ei.
Uniunea reala , presupune asocierea a doua sau mai multe state , nu doar prin existent unui
monarh sau sef de stat comun, dar mai ales prin crearea unuia sau mai multor organe comune
C) Regimul politic, defineste formele si metodele de infaptuire a puterii de stat.El viseaza in
principal raporturile dintre autoritatile de stat si cetateni, drepturile si obligatiile acestora,
posibilitatile participarii la conducerea statului. Regimul politic, poate imbraca forma
democratiei sau a dictaturii.
D) Regimurile dictatoriale (autoritare sau totalitare) sunt cele in care masele populare sunt lipsite
de drepturi si libertati, puterea de stat fiind exercitata in interesul unei minoritati, de catre o
persoana sau un grup de persoane prin metode violente, brutale , dictatoriale.In regimurile
amintite statul intervine in toate domeniile vietii sociale, ca un organ dominator, dictand totul. De
asemenea , nu este recunoscut pluralismul politic, dreptul la opozitie , principiul separatiei
puterilor. Si dictaturile au imbracat forme istorice diferite, cum sunt: despotismul antic,
absolutismul feudal , dictaturile fasciste, comuniste.
Functiile statului
A .Functia legislativa se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect stabilirea de reguli de
conduita sociala generale si impersonale , cu caracter obligatoriu si susceptibile de a fi
sanctionate , daca ar fi inculcate , prin forta de constrangere a statului.Se spune ca aceste reguli
sunt generale si impersonale in sensul ca , desi chemate sa se aplice unor persoane , ele sunt
formulate in abstract , adica in vederea fie pe toti indivizii unei colectivitati, fie o categories au
mai multe categorii de persoane definite prin anumite trasaturi commune.
Functia legislative se deosebeste de celelalte functii ale statului si prin faptul ca are un caracter
originar.Cu alte cuvinte, regulile cu caracter general adoptate pe cale de lege sunt expresia
vointei organului reprezentativ constituit pe plan national si , ca atare , beneficiaza de o forta
juridical superioara oricaror alte norme juridice, astfel incat functia legislative apare ca o
manifestare directa a suveranitatii poporului.De aceea legiuitorul, atunci cand elaboreaza o
regula de drept, nu este marginit in libertatea sa de actiune prin reguli prestabilite.
B.Functia executiva , sau cum mai este Renumita de unii, administrative are ca obiect
organizarea aplicarii si aplicarea in concret a legilor, asigurarea bunei functionari a serviciilor
publice instituite in acest scop, precum si emiterea de acte normative si individuale sau

efectuarea de operatii material , prin care, pe baza legii, se intervine in viata particularilor pentru
a le dirija activitatea sau a le face anumite prestatii.
Functia executive infatiseaza astfel o prima deosebire fata de functia legislativa , caci daca
ultima nu se infaptuieste decat prin acte juridice cu caracter general si impersonal , in cadrul
celei dintai se procedeaza atat pe cale de acte generale si impersonale , cat si prin acte
individuale , fapte materiale juridice si operatiile materiale tehnice individuale si concrete.
C.Functia jurisdictionara
Aceasta functie are ca obiect solutionarea conflictelor juridice, care se pot naste in societate , pe
cand interventia administrative in viata indivizilor nu presupune existent unor asemenea conflicte
juridice.Pe de alta parte, actele prin care se solutioneaza aceste conflicte juridice in cadrul
functiei jurisdictionale au anumite caractere specific , care lipsesc actelor administrative.Pe de
alta parte, pentru indeplinirea activitatii jurisdictionale , forme organizatorice si proceduale
special sunt instituite, chemate sa asigure o deplina obiectivitate in solutionarea litigiilor, cum
sunt: independent instantelor judecatoresti, principiul contradictorialitatii si oralitatii dezbaterilor
judiciare.

Studiu de caz :Acordarea concediilor fara plata pentru formarea profesionala si domeniul de
desfasurare a formarii profesionale:

Legea stabileste ca orice salariat are dreptul de a beneficia de formarea profesionala .Astfel,
atunci cand aceasta procedura este platita de angajator, se doreste ca angajatul sa contribuie la
cresterea productivitatii sau imbunatatirii activitatii desfasurate in companie.La ce anume se
refera insa prevederile din Codul muncii care mentioneaza ca salariatul beneficiaza de concediu
fara plata pentru formarea profesionala? Face aceasta dispozitie trimiteri la un alt domeniu fata
de domeniul in care isi desfasoara activitatea conform contractului individual de munca?
Separat de formarea profesionala pe care angajatorul are obligatia de a o efectua la nivelul
propriilor salariati, fiecare persoana are dreptul de a urma o forma de pregatire profesionala ,
drept ce nu este conditionat de specificul activitatii desfasurate la nivelul angajatorului.
Art. 154-158 din Codul muncii, republicat, reglementeaza concediile pentru formarea
profesionala.
Concediile pentru formarea profesionala reprezinta un drept al salariatiilor, acestia avand dreptul
sa benefiicieze, la cerere , de concedii pentru formarea profesionala in temeiul art.154 alin (1)
din Codul muncii, republicat.
Concediile pentru formarea profesionala se pot acorda cu sau fara plata potrivit alin. (2) din
acelasi articol.In ceea ce priveste concediile fara plata pentru formarea profesionala , acestea se
acorda la solicitarea salariatului , pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza
din initiative sa , iar angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai daca absenta
salariatului ar prejudicial grav desfasurarea activitatii , in conformitate cu art.155 din cod.
Asadar, singurul motiv pentru care poate respinge cererea de concediu fara plata pentru formarea
profesionala este aceea ca absenta salariatului ar prejudicial grav desfasurarea activitatii.
Totodata, art.156 alin (1) din Codul muncii, republicat, prevede ca cererea de concediu fara
plata pentru formarea profesionala trebuie sa fie inaintea angajatorului cu cel putin o luna inainte
de efectuarea acestuia si trebuie sa precizezedata de incepere a stagiului de formare profesionala
, domeniul si durata acestuia , precum si denumirea institutiei de formarea profesionala.
In cadrul notiunii de formare profesionala legiuitorul cuprinde si cea realizat prin sistemul de
invatamant , salariatii avand dreptul in acest caz de a beneficia de concedii fara plata.Astfel,
potrivit art .156 alin. (2) din Codul muncii, republicat , efectuarea concediului fara plata pentru
formarea profesionala se poate realiza si fractionat in cursul unui an calendaristic, pentru
sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de invatamant sau pentru sustinerea examenelor

de promovare in anul urmator in cadrul institutiilor de invatamant superior, cu respectarea

conditiilor stabilite la alin.(1).
Legea nu stabileste ca si conditia de acordare a concediului fara plata pentru formarea
profesionala obligativitatea ca acesta sa se realizeze in domeniul in care salariatul isi desfasoara
activitatea conform contractului individual de munca incheiat cu angajatorul.
Prin urmare, apreciem ca salariatul va putea urma una din formele de pregatire profesionala in alt
domeniu decat cel in care este angajat , putand beneficia de concediu fara plata la angajatorul la
care isi desfasoara activitatea.
Concluzii
Statul poate fi definit ca principal institutie prin care se exercita puterea politica in societate, in
limitele unui anumit teritoriu, de catre un grup organizat de oameni care isi impun vointa
membrilor societatii privind modul de organizare si conducerea a acesteia.
Statul , ca principal institutie politica, a aparut pe o anumita treapta a evolutiei istorice,
raspunzand nevoilor de dezvoltate si progres ale societatii. In general , aparitia statului este
situate in perioada de trecere de la organizarea gentilica a societatii spre oranduirea
slavagista.Necesitatea aparitiei statului este legala de nevoia comunitatii umane evaluate de a-si
asigura functionalitatea printr-o organizare politica.