Sunteți pe pagina 1din 4

Memoria definete dimensiunea temporal a organizrii noastre psihice, integrarea

ei pe cele trei segmente ale orizontului temporal trecut, prezent, viitor. Aceasta se
ntmpla intr-un context social in care omul se afla. Societatea i pune amprenta
att asupra fizicului cat si psihicului, lucru care il face pe om sa se adapteze la
mediul in care traieste.
In urmtoarele rnduri voi prezenta felul in care memoria sociala a fost abordata
inca de la nceputuri, de ctre Maurice Halbwachs si Frederick C. Bartlett si voi
face referire la teoriile acestora in legtura cu apariia si dezvoltarea memoriei
sociale. Deasmenea, se va lua in vedere organizarea si reorganizarea memoriei
sociale, din punct de vedere al culturii romaneti dar si al altor culturi.
Introducere
Studiul tiinific al memoriei a debutat cu cercetrile experimentale realizate de
psihologul german Hermann Ebbinghaus in anul 1885. Savantul german cerea
subiecilor de experiment sa memoreze liste de silabe fara semnificaie, pe care le
citea rapid si le repeta pana cnd acetia reueau sa le reproduc fr greeala. Prin
repetarea listei, acesta obinea un proces de memorare si prin aceasta el a pus in
evidenta existenta unei relaii liniare directe intre volumul informaiilor
achiziionate si timpul consacrat memorrii. Acesta a identificat si procedee de
optimizare a memorrii precum distribuirea temporara a repetiiilor.
Dup mai mult de un secol de investigare tiinifica, memorarea nc mai
constituie o enigma.
Este nsa acceptat de ctre specialiti faptul ca memoria reprezint un sistem de
stocare si recuperare a informaiilor, ce consista din trei etape strns legate intre ele
: codificarea, stocarea si regsirea informaiilor. La om funcioneaz o memorie
implicita dar si una explicita. (cf. L.L. Jabob, M. Dallas, 1981). Oamenii pot
achiziiona informaii fara sa memoreze si fara experiena pe care se bazeaz
invatarea (memorie implicita), dar pot de asemenea, sa invete pstrnd n memorie
evenimentele legate de respectivul proces de nvare (memorie explicita).
MEMORIA SOCIALA
Raportata mecanic, memoria sociala este memoria individuala : aa cum toi
posedam memorie, prin care suntem noi insine, tot astfel si societile au memorie,
si anume memoria sociala. Nu se cunoate ndeajuns de bine cum se face trecerea
de la memoria individuala la cea sociala.
Teoria cadrelor sociale ale memoriei

Maurice Halbwachs (Reims, 1877 Buchenwald, 1945) a ajuns la nelegerea ca


memoria constituie cunoaterea actuala a trecutului, care nu reprezint conservarea
imaginilor, ci reconstruirea lor. In accepiunea acestuia, societatea este cea care ne
furnizeaz mijloace de gndire, limba : Oamenii trind in societate utilizeaz
cuvinte ale cror sens l neleg : aceasta este condiia gndirii colective. Fiecare
cuvnt este acompaniat de amintiri si nu exista amintiri crora sa nu le corespunda
cuvinte
Aceasta este de fapt prima accepiune a termenului de memorie sociala
ca memorie a societii care ofer indivizilor limba si categoriile gndirii.
Societatea ne ajuta sa fixam semnificaia lucrurilor pe care ni le amintim.
Inexistenta unui cuvnt corespunztor obiectelor sau calitilor face dificila
memorarea. Un lucru este mai uor readus n memorie daca pentru el exista un
termen lingvistic corespunztor.
Semnificaia faptelor si sensul evenimentelor depind totdeauna de grupurile
umane, nu au un caracter universal. Reconstruim trecutul cu ajutorul semnificaiei
elementelor din trecut. Dar aceasta reconstrucie implica plasarea elementelor ntro serie temporala. Pentru fixarea elementelor, ne folosim de anumite repere, care
sunt legate de anumite circumstane sociale: absolvirea scolii, efectuarea
serviciului militar, ncadrarea n munca etc.
Pe de alta parte, termenul de memorie sociala mai are si o a doua accepiune,
reieita tot din lucrrile lui M. Halbwachs, si anume cea de memorie colectiva, de
amintire a unor grupuri umane pentru care evenimentele din trecut au semnificaie
speciala.
O ilustrare cu caracter anecdotic a faptului ca apartenenta de grup influeneaz
memoria ne este oferita de istorisirea despre vizita la Londra a unui grup din tribul
swazi din Africa de Sud. La ntoarcerea pe pmntul african, membrii tribului ii
aminteau cel mai viu de modul n care poliitii britanici regularizau traficul,
dirijnd circulaia prin ridicarea braului. Acest gest avea semnificaie pentru sudafricani, n tribul lor nsemnnd un gest de salut.
Memoria implica limbajul care este un produs social, iar reamintirea presupune
plasarea individului intr-un context concret (grup, clasa, colectivitate) adic un
cadru social. Chiar si memoria individuala este sociala pentru ca orcarei aduceri
aminte ii corespund anumite cuvinte, iar aducerea aminte tcuta implica tot
funciunea limbajului intr-o oarecare msura.
Mmmmmmmmmmmmmmmmmmm

Teoria structurrii memoriei de ctre cultura si interese


Aproape n acelai timp cu M. Halbwachs, in Marea Britanie, Frederick C. Bartlett
o alta teorie pe care o putem numi : structurarea memoriei de ctre cultura si
interese. In concepia lui Bartlett, cultura contribuie la fixarea semnificaiilor si,
prin aceasta, la structurarea memoriei. Reamintirea trecutului este justificata nu
pentru trecut, ci pentru prezent. Amintirile se reorganizeaz in funcie de interesele
actuale ale grupurilor si colectivitilor. Prezentul ii pune amprenta asupra
trecutului in aceeai msura in care trecutul marcheaz prezentul.
Organizarea si reorganizarea sociala a memoriei
Continund orientarea cercetrilor lui Halbwachs si Bartlett, psihosociologii ataai
ideii construcionalismului social abordeaz memoria nu ca pe un proces de codare
si stocare a informaiei, ci ca pe o activitate sociala care depinde de vorbire si care
se construiete in relaie cu ali indivizi. Memoria este tratata pur individual,
codarea, stocarea si reapelul fiind considerate procese psihice interne.
Constructionismul social respinge presupoziia ca memoria se afla n creierul
indivizilor izolai, ca i modelul tratrii nedifereniate a memoriei umane, animale
si artificiale. Ei atrag atenia ca numai omul ii poate aminti ceva ce nu este legat
de experiena trecuta, de exemplu: un rzboi antic, o nedreptate sociala la care nu a
participat etc. Aceste amintiri se transmit din generaie n generaie si societatea
ofer prilejul aducerii lor aminte (srbtorile naionale, paradele militare, muzeele
memoriale, statuile, denumirea strzilor, a instituiilor etc.) O societate nu poate
funciona cu o memorie colectiva discordanta in raport cu prezentul si in
discrepanta cu proiectul istoric, cel puin daca ne referim la istoria pe termen lung.
Prin memoria sociala trecutul se ncapaneaz sa supravieuiasc. Interferenta
retroactive face dificila obinerea unei imagini corecte asupra prezentului. Din
aceasta cauza, factorii de putere sunt interesai nu numai sa rescrie istoria, dar si sa
reorganizeze memoria sociala. Prima operaie pare a fi mai simpla. Dup
instaurarea comunismului in Romania, s-a impus intr-o anumita msura istoria
falsa, contrara memoriei colective. Cea de-a doua strategie a fost mai laborioasa si
a influenat mai profund memoria sociala in Romania. Numele strzilor s-au
schimbat, oraele sau prti din aglomeraiile urbane purtau numele genialilor
conductori. (ex. Braov devenise oraul I.V Stalin, oraul Oneti primise numele
de Gh. Gheorghiu-Dej)

Dup evenimentele din 1989, toate denumirile de piee, bulevarde si strzi au fost
schimbate in denumirile iniiale.
Important este i mecanismul prin care grupurile, de la familie la naiune i chiar
omenirea in ntregul ei, evenimentele care le-au marcat trecutul. Tot la fel de
important este c studiul memoriei sociale trebuie realizat cu instrumente
(concepte, teorii) moderne, puse la dispoziie de cercetri actuale, fapt ce face ca
memoria s nu fie considerat ca un fapt singular, fcnd abstracie de
interaciunile individ-individ, individ-societate, neglijndu-se dimensiunea
psihosociologic a fenomenului.