Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Generalitati
Sus
Cuprins articol
Generalitati
Factori de risc
Cauze
Simptome
Mecanism fiziopatologic
Consult de specialitate
Medici specialisti recomandati
Investigatii
Tratament
Profilaxie
Factori de risc
Sus
Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii
Alzheimer sunt:
- istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata, frati)
si a aparut la mai multi membrii ai familiei
- prezenta genei pentru apolipoproteina E-4, in special la persoanele din rasa alba sau asiatici, creste
riscul de a dezvolta boala Alzeimer
- sindromul Down, o boala genetica ce determina retard mental
- diabetul, o boala ce se insoteste de glicemie crescuta
- terapia hormonala de substitutie. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa,
inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste 65 de ani care sunt sub terapie substitutiva
cu estrogeni si progesteron.
Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Aceste
teorii includ urmatorii factori:
- fumatul. Unii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si boala
Alzheimer, dar aceste presupuneri nu au fost confirmate
- lovituri ale regiunii cefalice. Exista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica (la cap) urmata
de pierdera constientei, poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. Sansele de a
dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de
boala Alzheimer.
- nivele crescute in sange de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in
cantitati mici in sange. Nivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala
cardiaca. Unii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s-ar asocia si cu un risc crescut
de boala Alzheimer. Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange
al vitaminei B12 si acidului folic.
Expunerea zilnica la aluminiu provenit din oale, cani de aluminiu, deodoranti cu aluminiu nu s-a
demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Cauze
Sus
Nu se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer, dar ese posibil sa existe mai multe
cauze. Cateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea
de mesageri chimici ai neuronilor (neurotransmitatori) in principal acetilcolina, ce permit neuronilor sa
functioneze normal.
Nu se stie cu siguranta cauza acestor modificari, dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta
cauza. Desi majoritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala, riscul de
a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de
Alzheimer.
Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii, dar acestea nu au
fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii.
Simptome
Sus
Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. Multe persoane in
varsta se ingrijoreaza atunci cand apar pierderile de memorie. Anumite episoade de pierdere a
memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de 60-70 de ani este un lucru obisnuit, dar numai
unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. In cazul in care apar
pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist.
Exemple de pierdere normala de memorie includ uitarea:
- unor parti din anumite experiente
- locului unde este parcata masina
- evenimentelor din trecutul indepartat
- numelui unei persoane, dar care revine in minte mai tarziu
- locului unde s-au pus anumite obiecte, de exemplu cheile de la masina
Exemple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea :
- unei experiente in totalitate
- interpretarii ceasului sau condusul masinii
- evenimentelor recente, de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis
- unei persoane in totalitate
Boala Alzheimer se insoteste de asemenea, de modificari de comportament, de gandire sau tulburari
de personalitate. In fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. Membrii
familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. Semnele de dementa ca dificultatile de
gandire sau amintire a anumitor lucruri sau probleme in activitatile cotidiene, trebuie sa indemne
persoana spre consultul unui specialist.
Simptomele variaza pe masura ce boala progreseaza.
Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 10 semne de avertizare pentru boala Alzheimer.
Acestea sunt:
- pierderi de memorie, ca uitarea informatiilor memorate recent, nume sau numere de telefon
- dificultati in indeplinirea indatoririlor, ca prepararea unei mese
- tulburari de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite
- dezorientare temporo-spatiala, uitarea adresei
- tulburari de judecata, ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva
- probleme cu gandirea abstracta, ca imposibilitatea de interpretare a numerelor
- punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite, de exemplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in
bolul de zahar
- tulburari ale dispozitiei, ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si apoi la furie
aparent fara motiv
- modificari ale personalitatii, de la confuzie, suspiciune, teama la dependenta de un membru al
familiei
- lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea
efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Simptome ce pot fi prezente, dar nu sunt intotdeauna prezente:
- sustinerea cu fermitate a unor credinte false, cum ca cineva fura de la o persoana (deziluzii)
- senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale (halucinatii)
- lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare sau separarea de prieteni si familie
- activitati repetate fara un scop anume, ca inchisul sau deschisul unei posete, impachetatul si
despachetatul hainelor, repetarea unor intrebari
Mecanism fiziopatologic
Sus
Consult de specialitate
Sus
Boala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. In cazul in care simptome precum confuzia sau alte
modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc, in interval de zile sau ore, problema poate fi
delirium tremens, o boala ce necesita tratament de urgenta.
Este indicat consultul de urgenta cand:
- simptomele de genul scurtarea atentiei, tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul
de rapid, in interval de ore sau zile
- la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele se inrautatesc
brusc.
Se indica programarea pentru consult atunci cand:
- simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie, tulburarile de memorie sau deziluziile se
instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni
- pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei
respective sau in cazul in care simptomele pot determina injurii ale persoanei respective.
Medicul
Medicul
Medicul
Medicul
Medicul
de medicina de familie
internist
de geriatrie
neurolog
psihiatru
Investigatii
Sus
Diagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. Medicul specialist va cauta
alte cauze de dementa, inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer.
Este important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc,
deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta.
Simptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive.
Depresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta, dar este destul de greu de recunoscut.
Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.
Boala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si examenului fizic. Aditional se fac
examinari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala. Aceste examinari presupun
actiuni simple pentru verificarea orientarii. De obicei este indicat ca in timpul examinarii sa fie prezent
si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. Membrul familiei poate da detalii
asupra vietii de zi cu zi a pacientului, memoria acestuia si modificarile de personalitate.
Investigatii, ca tomografia computerizata (CT) sau rezonanta magnetica nucleara (RMN) sunt folosite
pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului, ce pot fi legate de memorie si de instalarea
bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice, tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si tomografia
cu emisie de foton (SPECT) sunt utile in anumite cazuri, dar nu sunt efectuate de rutina.
Teste de laborator
La un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. Teste de laborator pot fi
efectuate pentru a exclude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. Simptome
asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral, boli
hepatice, nivele anormale ale hormonilor tiroidieni, probleme de nutritie ca deficitele de folati si
vitamina B12. Tratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental.
Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt:
- hemoleucograma, care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si ajuta la punerea
diagnosticului
- teste functionale hepatice (ALT, AST, fosfataza alcalina, bilirubina) ce diagnosticheaza afectiunile
hepatice
- dozarea acidului folic (folatilor). Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor rosii cat si a
celulelor albe din sange
- concentratia vitaminei B12 in sange. Vitamina B12 este utila in productia celulelor rosii din sange si in
mentinerea sanatatii sistemului nervos
- dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei (sodiu, potasiu, creatinina, glucoza, calciul). Electrolitii sunt
utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale (de
exemplu ritmul cardiac, contractiile musculare si functionarea neuronilor)
- teste functionale tiroidiene. Nivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de
simptome ca pierderea memoriei, confuzie, letargie si alte simptome de dementa la persoanele in
varsta. Terapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei
tiroidiene
- screeningul pentru sifilis. Dementa apare in ultima faza a sifilisului (sifilisul tertiar). In cazul in care
persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator, boala poate
progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. Desi sifilisul este o
boala din ce in ce mai rara, se fac teste pentru determinarea lui, deoarece aceasta este o boala
curabila
- testul de detectare al virusului imunodeficientei umane (HIV). SIDA netratata poate cauza simptome
ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare
Investigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara sunt efectuate
pentru a exclude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur.
Se poate efectua o electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in
cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante.
In unele cazuri se efectueaza autopsia cu examinarea creierului pentru a evidentia modificarile
produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. Desi autopsia este singurul mod de a pune cu
certitudine diagnosticul de boala Alzheimer, in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie extrem
de clare pentru a pune diagnosticul. Autopsia este rar necesara, dar poate fi facuta atunci cand familia
doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer.
Depistare precoce
In acest moment nu exista screening pentru Alzheimer. Este dificil de diagnosticat aceasta boala in
stadiile initiale. Totusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama
imbatranirii. Testele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina E-4 pot deveni utile pe
masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. Aceste teste nu
sunt folosite la nivel larg in acest moment.
Tratament
Sus
Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Alzheimer, exista multe mijloace de a mentine
calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei.
Tratament initial
In prima faza, imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza.
Aceste substante, printre care hidroclorhidrat de donazepil, galantamina si rivastigmina, pot
imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Efectele acestor medicamente nu sunt
spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. Desi inhibitorii de colinesteraza
scad intensitatea simptomelor, ei nu incetinesc progresia bolii. Cu toate acestea expertii recomanda
inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament.
Un alt medicament, numit memantin, poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de
colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei
provocate de boala Alzheimer. Memantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza, dar nici
acest produs nu incetineste progresia bolii.
Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale
asociate bolii Alzheimer. De exemplu, depresia apare la aproximativ 50% din pacientii cu Alzheimer, in
special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul
prost. Depistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si
maximiza abilitatile restante ale pacientului.
- bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal (psihoza). Psihoza cauzeaza credinte false
(deziluzii) sau halucinatii.
Tratamentul dementei
Depresia apare la aproximativ 50% dintre bolnavii cu boala Alzheimer.
Este in general comuna in fazele initiale ale bolii. Antidepresivele diminua simptomele depresiei si
imbunatatesc calitatea vietii, dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer.
Tratamentul altor cauze de dementa
Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale (ce determina dementa vasculara), afectiunilor
tiroidiene sau boala Parkinson, contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. Unele dintre
aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos.
Inhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer.
Memantin, un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer, pentru tratarea pierderilor de
memorie si confuziei moderate sau severe.
Tranchilizante pentru tratarea anxietatii, agitatiei sau comportamentului ostil, tulburarilor de somn,
deziluziilor, paranoiei si halucinatiilor.
Selegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire.
Tratament chirurgical
Nu exista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer.
Terapii alternative
Tratamentul cu anumite plante, de genul ginkgo-biloba sunt considerate experimetale.
Alte terapii de genul terapiei cu lumina, aromoterapia si exercitii fizice, pot ajuta la diminuarea
tulburarilor comportamentale de genul agitatiei, dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere.
Aromoterapia. Un studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta terapie,
atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale, poate fi utila in reducerea agitatiei
la persoanele cu dementa severa. Totusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe
studii.
Terapia cu lumina. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. Poate fi util in
tratarea depresiei, agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. Persoanele sunt expuse fie la
lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru
diminuarea depresiei.
Exercitiile fizice usoare de genul, mersul pe jos sau innotatul pot de asemenea diminua simptomele de
depresie cauzate de boala Alzheimer.
O alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici relaxante in timpul mesei sau a
baii.
De retinut!
Terapiile alternative pentru boala Alzheimer, de exemplu administrarea de ginkgo biloba necesita
cercetari suplimentare. Eficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in
totalitate. Este necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie.
Profilaxie
Sus
Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mijloace de prevenire a ei.
Medicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de
amiloid si a formatiunilor neurofibrilare, pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer.
Se fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.