Formarea constiintei istorice

Definirea problemei:Incepand cu secolul al XVII-lea,

destinul culturii romanesti nu mai tine exclusiv de viata
religioasa si de activitatea mitropolitilor,a preotilor sau a
calugarilor. Atat in Moldova, cat si in Muntenia, actul de
cultura inceteaza a mai fi concentrat exclusiv in jurul
manastirilor si bisericilor. Prin influenta ideilor umaniste, boieri
luminati incearca sa recupereze trecutul istoric, pentru a nu fi
inecat in uitare. In operele lor istoriografice,ei vor
demonstra, pentru prima data, ideea unitatii de neam si de
limba a romanilor.
Temele fundamentale abordate de cronicari:
Temele fundamentale abordate de cronicari care au contribuit
la formarea constiintei noastre istorice sunt:originea
latina comuna a tuturor romanilor, latinitatea limbii romane,
formarea continuitatii poporului roman n acest spatiu
geografic. Cronicarii moldoveni scriu Letopisetul Tarii
Moldovei, continuand scrierea de unde a parasit-o
predecesorul. Motivul pentru care consemneaza evenimentele
este cunoasterea istoriei. Liniile de cercetare abordate de
cronicari au dat un impuls formarii constiintei identitare i au
contribuit la impunerea limbii nationale ca limba de cultura.
Formarea cazului:Cazul pune in relatie fenomenul de
formare a constiinei istorice a romanilor cu cel de dezvolare a
formelor de exprimare, respectiv a literaturii romane.
Viata oricarei comunitati este organizata in jurul unor
constelatii mitice. Fiecare natiune isi are propria mitologie
istorica. Nimic nu lamureste mai bine prezentul si caile alese
spre viitor decat modul cum o societate intelege sa-si asume
trecutul (Lucian Boia, Istorie si mit in constiinta romaneasca)
Dimensiunea glorioasa a istoriei:Formarea constiintei
istorice a romanilor incepe sa se contureze odata cu

consemnarea prezentului si a trecutului, mai ales a acelor

evenimente de cumpara prin care trece comunitatea.
Cuvantul istorie are doua semnificatii distincte, pe care publicul
larg, dar si multi profesionisti tind foarte adesea a le confunda.
Istoria defineste, in acelasi timp, ceea ce s-a petrecut cu
adevarat si reconstituirea a ceea ce s-a petrecut, cu alte
cuvinte, trecutul in desfasurarea sa obiectiva si discursul despre
trecut.[]Ceea ce numim indeobste istorie este discursul nostru
despre istorie, este imaginea, inevitabil incompleta, simplificata
si deformata a trecutului, pe care prezentul o recompune fara
incetare(Lucian Boia,Istorie si mit in constiinta romaneasca)
Descrierea si analiza cazului:In veacul al XVII-lea si-a
facut aparitia in tarile romane un nou tip de
carturar,instruit,iubitor de cultura, cunoscator al mai multor
limbi, calatorit prin tari straine, nu rareori investit cu functii
importante in stat. Cei care i-au dat expresie ai fost cornicarii
moldoveni si munteni.
In epoca feudala, cronicarii romani, in cazul cand nu erau
clerici,deprindeau inca din copilarie, odata cu manuirea penei de
scris, si folosirea spadei, a arcului si a buzduganului; orele de
studiu alternau cu cele de calarie si exercitii militare.
Intelectualul roman din trecut, curtean si el ca atatia dintre marii
scriitori si artisti ai Occidentului, nu cunostea deliciile vietii
tihnite, iar rangurile ce i se acordau erau intotdeauna insotite de
reale si grave raspunderi(George Ivascu, Istoria literaturii
romane)
Primele noastre letopisete au fost redactate in limba slavona. Ele
consemneaza istoria Moldovei de la intemeiere pana la inceputul
secolului al XV-lea. Cele mai cunoscute si valoroase, din punct
de vedere artistic, sunt letopisetele cronicarilor moldoveni
Grigore Ureche,Miron Costin si Ion Neculce, scrise in limba
romana.In Muntenia, letopisetele au fost realizate, in general,
din indemnul unor mari familii boieresti, aflate intr-o continua
disputa pentru dobandirea si pastrarea puterii.Istoriografia

romaneasca inceputa prin opera lui Grigore Ureche a fost

continuata de Miron Costin, carturar cu o vasta cultura si fin
diplomat. Miron Costin prezinta in Letopisetul Tarii Moldovei de
la Aron Voda incoace evenimente petrecute dupa 1595, anul in
care se oprise cronica lui Ureche si pana in 1661.
Concluzii:Cronicarii moldoveni si munteni au pus bazele
procesului de constituire a istoriografiei romanesti, care va
face posibila aparitia in epoca pasoptista a primilor istorici
romani in acceptia moderna a termenului: Mihail Kogalniceanu
si Nicolae Balcescu.
Opera cronicarilor este stiintifica prin continut, dar literara prin
forma. Importanta cronicarilor consta pe de-o parte in ideile pe
care le-au pus in circulatie, pe de alta parte in realizarea artistica
a scriitorilor chiar daca unele idei s-au dovedit ulterior exagerari,
liniile de cercetare abordate de cronicari au condus la
dezvoltarea istoriografiei romanesti, au dat un impuls formarii
constiintei istorice si au contribuit la impunerea limbii nationale
ca limba de cultura.