MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

DIRECTIA RECICLAREA MATERIALELOR

DESEURILE DE ECHIPAMENTE
ELECTRICE SI ELECTRONICE
O PROBLEMA DE MARE
ACTUALITATE, DAR SI DE
MARE VIITOR

DESEURI DE ECHIPAMENTE
ELECTRICE SI ELECTRONICE
(DEEE)
In Romania, legislatia care reglementeaza regimul deseurilor de
echipamente electrice si electronice cuprinde urmatoarele acte normative:
HG nr. 448/2005 transpune Directiva Europeana nr. 2002/96,
modificata prin Directiva Europeana nr. 2003/ 108 privind deseurile de
echipamente electrice si electronice;
HG nr. 992/2005 - transpune Directiva Europeana nr. 2002/95 - privind
restrictionarea anumitor substante periculoase care intra in componenta
echipamentelor electrice si electronice;
Ordin comun MMGA/MEC nr. 1225/721/2005 pentru aprobarea
Procedurii si criteriilor de evaluare si autorizare a organizatiilor colective in
vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale de
colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a DEEE, modificat de OM
nr. 1269/820/2006;

 Ordin comun MMGA/MEC nr. 901/2005 privind aprobarea masurilor

specifice pentru colectarea DEEE care prezinta riscuri prin contaminare
pentru securitatea si sanatatea personalului din punctele de colectare;
Ordinul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor privind
constituirea Comisiei de evaluare si autorizare a organizatiilor colective
in vederea preluarii responsabilitatii privind realizarea obiectivelor anuale
de colectare, reutilizare, reciclare si valorificare a deseurilor de
echipamente electrice si electronice nr. 66/2006 modificat de OM nr.
3/04.01.2007;
Ordin comun MMGA/MEC/ANPM nr. 556/435/191 privind marcajul
specific aplicat echipamentelor electrice si electronice introduse pe piata
dupa data de 31 decembrie 2006.

Categoriile de echipamente
electrice si electronice care intra
sub incidenta HG nr. 448/2005

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

(Anexa 1A):
Aparate de uz casnic de mari dimensiuni
Aparate de uz casnic de mici dimensiuni
Echipamente informatice si de telecomunicatii
Echipamente de larg consum
Echipamente de iluminat
Unelte electrice si electronice
Jucarii, echipamente sportive si de agrement
Dispozitive medicale
Instrumente de supraveghere si control
Distribuitoare automate

Structura materialelor si
componentelor rezultate din DEEE
1. Fonta si otel
48%
2. Aluminiu
5%
3. Cupru
7%
4. Material plastic inflamabil
15%
5. Material plastic neinflamabil 5%
6. Sticla
5%
7. Cauciuc
1%
8. Circuite imprimate (PCB)
3%
9. Ceramice si sinterizate
2%
10. Lemn si placaj
3%
11. Alte metale (neferoase)
1%
12. Altele
5%

Tipurile si structura materialelor

plastice care intra in componenta EEE
1. Polipropilena (PP)
18%
2. Stiren Butadiena Acrilonitril (ABS)
3. Stiren acrilic (ASA)
33%
4. Acrilonitril stiren (SAN)
5. Polistiren (PS)
19%
6. Polistiren rezistent la soc (HPS)
7. Poliuretan (PU)
8%
8. Rasini epoxidice (EP)
4%
9. Policlorura de vinil (PVC)
4%
10. Policarbonat (PC)
4%
11. Poliamida (PA)
3%
12. Polioximetilen (POM)
2%
13. Polietilen tereftalat (PET)
1%
14. Polibutilen tereftalat (PBT)
15. Poliesteri nesaturati (UP)
3%
16.Polietilena (PE)
1%

Metale care intra in componenta PCB

:
1. Aluminiu
2. Cupru
3. Fier
4. Nichel
5. Plumb
6. Cositor
7. Zinc
8. Argint
9. Aur
10. Beriliu
11. Cadmiu
12. Crom
13. Paladiu
14. Antimoniu
15. Mercur
16. Bromuri
TOTAL

5,8%
9,7%
9,2%
0,69%
2,24%
2,15%
1,16%
0,06%
0,023%
0,003%
0,014%
0,052%
0,010%
0,35%
0,0009%
2,03%
33,8%

SISTEME DE GESTIONARE A
DEEE
Exista 2 categorii generice de organizatii pentru gestionarea DEEE:
Sistemul colectiv
Sistemul competitiv, bazat pe ,,casa de clearing
Sistemul colectiv
- Este un sistem, organizat la nivel national, responsabil pentru
colectarea, reciclarea si finantarea DEEE de pe teritoriul tarii respective;
- Sunt organizatii nonguvernamentale, nonprofit, infiintate de una sau
mai multe asociatii de profil, care sunt si actionarii acestora;
- In unele cazuri, chiar daca aceste organizatii exista, mari distribuitori si
supermarket-uri aleg sa ramana in afara sistemului si sa-si desfasoare
propriile scheme de gestionare, ceea ce creeaza concurenta si face ca
organizatia colectiva sa ramana eficienta;

- Aceste sisteme au avantajul economiilor de scara si se aplica in

special in tarile mici unde volumul DEEE nu este destul de mare pentru
a permite existenta mai multor sisteme;
- Organizatiile colective, bine conduse, reprezinta cea mai simpla
varianta de a indeplini cerintele prevazute in Directiva DEEE;
- Aceste scheme nationale sunt organizate pe categorii de produse, in
scopul atingerii unei eficiente maxime in ceea ce priveste procesarea,
reciclarea si identificarea pietelor pentru materiile prime si materialele
obtinute prin reciclare;
- Modelele colective sunt considerate utile pentru gestionarea
deseurilor istorice, unde un sistem competitiv ar avea foarte putine
avantaje;

 Sistemul competitiv
- Aceasta abordare consta in crearea unui cadru national, in care actori
multiplii (producatori, reciclatori, organizatii de salubritate) pot furniza
servicii;
- Acest sistem a fost preferat de tarile care nu au avut o legislatie
anterioara aparitiei Directivei DEEE;
- Autoritatile asigura existenta unui sistem de inregistrare a
producatorilor si defineste mecanismele de alocare, raportare si
monitorizare;
- In unele tari (Marea Britanie, Franta, Ungaria, Cehia) opereaza deja
cinci-sase companii in domeniul gestionarii DEEE si piata ramane
deschisa, desi pot interveni avantaje ale economiei de scara pentru
operatorii existenti;

- Tarile cu o astfel de abordare au ca scopuri principale evitarea monopolului

si mentinerea costurilor scazute de operare;
- Spre deosebire de sistemele colective, unde exista o singura abordare
pentru colectarea, depozitarea si transportul tuturor categoriilor de produse,
sistemele competitive asigura o mai buna eficienta a costurilor si solutii
adaptate diverselor categorii de produse;
- Sistemele competitive asigura indeplinirea minimala a tintelor de colectare
si reciclare si nu ofera stimulente pentru depasirea acestora.
Pentru compararea eficientei sistemelor de gestionare a DEEE se
utilizeaza urmatorii indicatori:
- Rata de colectare (kg/locuitor);
- Procentul de recuperare si reciclare pentru fiecare categorie de produse;
- Costurile de recuperare si reciclare;
- Valoarea totala a rezervelor in cadrul sistemului;
- Cantitatile de deseuri eliminate sau incinerate.

CANALE DE COLECTARE
Exista 3 canale primare de colectare:
Punctele de colectare municipale;
Sistemul takeback la distribuitori;
Sistemul takeback la producatori.
Majoritatea sistemelor utilizeaza drept sursa principala de colectare
punctele de colectare municipale.
Alte sisteme (Belgia, Olanda, Norvegia) incurajeaza participarea
distribuitorilor, dar cantitatea colectata nu depaseste 30% din volumul total.
In tari non-EU, de exemplu Elvetia, sistemul SWICO a realizat, prin lantul
de distributie, o rata de colectare de 55% din volumul total al DEEE.
Consumatorii si firmele pot preda DEEE la puncte special create; acestea
pot fi centre specializate de sortare, gestionate de organizatia colectiva
sau de terte parti care sunt remunerate pentru spatiul pus la dispozitie si
munca prestata.

FACTORI CARE INFLUENTEAZA

TIPUL SISTEMULUI DE
GESTIONARE A DEEE
Directiva DEEE lasa la latitudinea statelor membre modul de
organizare a sistemului de gestionare a DEEE; aceasta este valabil
mai ales in ceea ce priveste impartirea responsabilitatilor in cadrul
organizatiilor si modul de finantare a sistemului;
Factorii care influenteaza tipul de sistem pe care o tara il alege pentru
gestionarea DEEE sunt:
Existenta unei legislatii anterioare in domeniu;
Gradul de implicare al autoritatilor in infiintarea si functionarea
sistemului;
Marimea si densitatea populatiei;

 Distantele si geografia tarii respective;

Costul muncii;
Tipurile de DEEE colectate; Durata de operare a sistemului;
Existenta standardelor pentru tratare si reciclare;
Calitatea si standardizarea sistemului de raportare;
Comportamentul consumatorului;
Modul de functionare al sistemului ,,business to business:

STRUCTURA DEEE
COLECTATE
Un studiu ICER (Industry Council for Electronic Equipment Recycling)
a aratat ca in Marea Britanie rezulta anual, din gospodariile particulare,
DEEE in greutate totala de peste 1 milion de tone, respectiv peste 90
de milioane bucati.
Din punct de vedere cantitativ, peste 90% din DEEE colectate provin
de la trei categorii:
Aparate de uz casnic de mari dimensiuni (Cat. 1, Anexa 1A), cum
ar fi masini de spalat, aragazuri, frigidere, constituie 70% din
greutatea totala a DEEE colectate;
Echipamentele de larg consum (Cat. 4, Anexa 1A), cum ar fi
televizoare, aparatura video si audio, reprezinta 13% din greutatea
totala a DEEE colectate;

 Aparate de uz casnic de mici dimensiuni (Cat.2, Anexa 1A)

reprezinta 8% din greutatea totala a DEEE colectate, dar 30% din
numarul total de articole;
Restul de 10% din DEEE colectate de la gospodariile particulare
este compus din echipament ITC, scule, jucarii, echipamente de
iluminat, instrumente de supraveghere si control.
Un alt stadiu al cercetarii a aratat ca, din punct de vedere cantitativ,
nivelul DEEE provenite din mediul de afaceri si institutional tinde sa-l
depaseasca pe cel din gospodariile particulare;
DEEE provenite din mediul de afaceri si institutional au o structura
diferita de cele provenite din gospodariile particulare, echipamentele
ITC avand o pondere mult mai mare

 Cercetarea ICER a evidentiat trei factori care influenteaza

nivelul deseurilor care ajung la procesatorii de DEEE:
Marimea echipamentelor peste 45 de milioane de articole
dintre cele colectate de la gospodariile particulare au
greutatea de maximum 2 kg; din acest motiv, ele pot fi
aruncate impreuna cu deseurile menajere. ICER estimeaza
ca numai 50% dintre aceste articole vor fi colectate separat.
De asemenea, numai 20% dintre echipamentele de iluminat
provenite de la gospodariile particulare vor ajunge la
amplasamentele desemnate;
Numarul si locatia amplasamentele de colectare;
Destinatia echipamentelor multe dintre echipamentele care
ajung la punctele de colectare vor fi refolosite.

CONCLUZIE peste 90% din DEEE colectate este compusa din articole cu
o greutate mai mare de 10 kg; este probabil ca acestea sa fie colectate
separat, deoarece sunt dificil de eliminat.
Cercetarea ICER a mai aratat ca este improbabil ca punctele de
colectare a DEEE sa aiba suficient spatiu pentru amplasarea de
containere diferite pentru toate cele 10 categorii de echipamente din
Anexa 1A.
ICER recomanda utilizarea a cinci grupe:
Echipamente frigorifice sunt special tratate pentru a indeplini cerintele
referitoare la saracirea stratului de ozon;
Alte aparate de uz casnic de mari dimensiuni sunt articole cu
continut mare de metal si pot fi introduse in shredder;
Echipamente care contin CRT-uri trebuie sa ramana intacte si pot fi
reciclate;
Echipamente de iluminat nu trebuie sa contamineze alte deseuri si
pot fi reciclate;
Toate celelalte DEEE din punct de vedere tehnologic, pot fi procesate
impreuna.

Bariere in calea cresterii

nivelului de reciclare a
materialelor rezultate din DEEE

Cerere limitata pentru materialele rezultate;

Cantitatea disponibila pentru reciclare;

Pretul scazut al materialelor virgine;

Variatii in compozitia materialelor rezultate;

Lipsa standardelor de calitate pentru materialele rezultate;

Procese de dezasamblare costisitoare;

Indepartarea agentilor de contaminare;

Valoare mica a componentelor rezultate.

Ciclul de viata al EEE

Uzura

Reutilizare
Service

Refabricare

Reparare/
Intretinere
Reparare
componente

Recuperare
material

Reciclare
Extractie

Sfarsit de
viata

Beneficiul economic

Colectare

Productie

Eficienta materiala

Distributie

Eliminare

Cadru managerial

JAPONIA

Cadru legal
Generator deseuri

Taxe pentru colectare,

transport si reciclare

Gospodarii

Take back
obligatoriu

Comert

Proces/ruta nespecificata
legal

Fluxuri nespecificate

Colectori
Comerciant
second hand

Distribuitori

Municipaliati

Contractori

Destinatii deseuri
Export

Reparare

Reciclare

Reutilizare produs

Eliminare

Demontare

Reutilizare componente

Recuperare mat./energie
Recuperare/distrugere
substante periculoase

Reutilizare
Piata
second hand

Producator

Cadru managerial

S.U.A.

Initiativa legislativa
Programe pilot
Generator deseuri

Fara taxe,
participare voluntara

Gospodarii

Colectare
combinata

Comert

Proces/ruta nespecificata
legal

Fluxuri nespecificate

Colectori
Comerciant
second hand

Distribuitori

Municipalitati

Contractori

Destinatii deseuri
Export

Reparare

Reciclare

Reutilizare produs

Eliminare

Demontare

Reutilizare componente

Recuperare materiale
Recuperare/distrugere
substante periculoase

Reutilizare
Piata
second hand

Producator

Uniunea
Europeana

Cadru managerial
Cadru legal
Generator deseuri

Costurile sunt incluse in

pretul produselor noi

Gospodarii

Colectare
combinata

Comert

Proces/ruta nespecificata
legal

Fluxuri nespecificate

Colectori
Comerciant
second hand

Distribuitori

Municipalitati

Contractori

Destinatii deseuri

Colectate impreuna
cu MSW

Sortare, (pre)tratare
Export

Reparare

Reciclare

Reutilizare produs

Colectate separat
de MSW

Eliminare

Demontare

Reutilizare componente

Recuperare mat./energie
Recuperare/distrugere
substante periculoase

Reutilizare
Piata
second hand

Producator

Analiza comparativa a strategiilor

Aspect
logistic

Colectare

Destinatii

Costuri

Sistemul
de
reciclare

Japonia

Statele Unite ale Americii

Uniunea Europeana

Variabile

DHARL

EPR 2 Pilot

Massachusetts

WEEED

UK

Nr produse/categorii

4/1

10/5

2/2

61/10

6/5

Sistem

Take-back
obligatoriu

Colectare
combinata
voluntara

Colectare
combinata
voluntara

Colectare
combinata
reglementata

Colectare
combinata
reglementata

Cantitate (t/an)

648000

291

460

1500000

419240

Reparare

Nespecificata

5 - 10%

5-10%

4 - 45%

4 - 45%

Reutilizare

Nespecificata

25 - 80%

25 - 40%

80%

0 - 63%

Reciclare

50 - 80%

Peste 75%

60 - 75%

80%

1 - 63%

Eliminare

40 - 50%

5 - 10%

5-10%

20%

20%

Colectare ( / t)

435 875

300

180

170 - 340

95 165

Reciclare ( / t)

420 - 805

280

9 - 425

55

Finantare

Consumatorii

Autoritati locale

Autoritati locale

Producatori

Producatori

Tinte

50 - 60%

50 - 80%

50 - 76%

Metode

Cu / fara
dezasamblare

Cu
dezasamblare

Cu
dezasamblare

Cu
dezasamblare

Cu
dezasamblare

Recuperare /
distrugere

Recuperare /
distrugere sau
export

Recuperare /
distrugere sau
export

Recuperare /
distrugere

Recuperare /
distrugere

Favorabil
exporturilor

Favorabil
exporturilor

Favorabil
exporturilor

Intern

Intern

Managementul
substantelor
periculoase
Limite

Conditii specifice in Romania

privind implementarea sistemului
de gestionare a DEEE

Infrastructura insuficienta pentru asigurarea unei colectari eficiente

(numarul si distributia punctelor de colectare in teritoriu, logistica,
containere pentru colectarea separata);

Lipsa de educatie a populatiei in domeniul colectarii separate a

deseurilor;

Ca si alte tari ale Europei de sud-est, procedeul nou pentru vechi nu

este un procedeu uzual si nu este agreat nici de consumatori, nici de
distribuitori;

Durata medie de viata a produselor (indeosebi a celor din categoriile 1

si 4, Anexa 1A, care constituie cea mai mare parte a DEEE colectate,
este de aprox. 2,5 ori mai mare decat in tarile UE);

Lipsa unei legislatii anterioare in domeniu.

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR

Directia Reciclarea Materialelor

DATE DE IDENTIFICARE:

Calea Victoriei nr.152, sector 1, Bucuresti

tel: 021/315.10.85
021/317.87.75
fax:021/317.87.76
Site MEC: www. minind.ro/mediu/reciclarea materialelor

e-mail: cnrm@minind.ro