Sunteți pe pagina 1din 13

Extinderea spatiului

Schengen costuri si
beneficii

Ce este Schengen?
Pe lung, povestea sun aa: n urm cu 25 de
ani, n oraul luxemburghez Schengen, 5
state membre ale Comunitii Economice
Europene semnau un tratat, care avea s
conduc mai trziu la crearea spaiului
european fr frontiere, aa numit zona
Schengen.

n prezent, avem 25 de state membre ale zonei Schengen(nu toate


membre ale Uniunii Europene). Romnia i Bulgaria mai ateapt.

Din zona Schengen fac parte trei state


non membre ale UE: Norvegia,
Islanda, Elveia i nu fac parte 5 state
membre ale UE: Marea Britanie,
Irlanda, Bulgaria, Romania si Cipru.
Marea Britanei i Irlanda pentru c
au vrut, Cipru pentru c are
clarificat probleme teritoriale,
Romania si Bulgaria pentru ca nu
vrut.

nu
de
iar
au

Marea Britanie a vrut sa i pstreze


graniele iar Irlanda pentru c a
preferat s menin acordul de liber
circulaie a persoanelor cu Marea
Britanie dect s adere la spaiul

Spaiul Schengen s-a extins treptat, incluznd aproape toate statele


membre. Italia a semnat acordurile n 27noiembrie 1990, Spania i
Portugalia s-au alturat n 25iunie 1991, Grecia le-a urmat n
6noiembrie 1992, Austria, n 28aprilie 1995, iar apoi s-au alturat
Danemarca, Finlanda i Suedia, n 19decembrie 1996.

Republica Ceh, Estonia, Letonia,


Lituania, Ungaria, Malta, Polonia,
Slovenia i Slovacia s-au alturat
n
21decembrie
2007,
iar
Eleveia,
ar
asociat,
n
12decembrie 2008. Bulgaria,
Cipru i Romnia nu sunt nc
membri
deplini
ai
spaiului
Schengen;
controalele
la
frontierele acestor state cu
spaiul Schengen se vor menine
pn cnd Consiliul UE va decide
c au fost ntrunite condiiile
pentru eliminarea controalelor la
frontierele interne.

Crearea spaiului Schengen este una dintre cele mai tangibile,


populare i de succes realizri ale UE o realizare pe care ar trebui s
o preuim, s o protejm i, dac este posibil, s o mbuntim.

Pe scurt, zona Schengen


nseamn posibilitatea de a cltori
pe teritoriul a 25 de state
europene, fr paapoarte.
Posibilitate care n acest moment
este amnat pentru romni i
bulgari. Votul mpotriv al unui
singur stat este suficient pentru ca
o naiune s nu fie primit n
spaiul Schengen, pentru c este
nevoie de unanimitate. Romnia a
fost rejectat de cei mai puternici
actori ai Uniunii: Frana i
Germania.

Beneficii aduse de aderare


Aderarea la spatiul Schengen are ca efectridicarea controalelor intre frontierele interne ale
statelor membre Schengen, ,fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se
desfasoara conform unui set de reguli clarein materie de vize, migratie, azil, precum si masuri
referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.
Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor membre
care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate valabil. Trecerea
frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii.Odata cu eliminarea controalelor la
frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest
moment, se lasa "cale libera" infractorilor.

Astfel,
se
impune
o
cooperarea
transfrontaliera, in special prin infiintarea
serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei
de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor,
Punctelor comune de contact) pentru toate
statele contractante care sa aiba ca scop
protectia propriilor cetateni.
De asemenea, Sistemul Informatic Schengen,
asistenta operativa reciproca si schimbul direct
de informatii intre fortele de politie precum si
supravegherea si urmarirea transfrontaliera a
infractorilor reprezinta mijloace de lupta
impotriva terorismului, crimei organizate,
traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale.
In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli
uniform care sa asigure cetatenilor statelor
membre protectia datelor cu caracter personal
impotriva oricarei incalcari a drepturilor
fundamentale.

cum ai cltori oriunde n propria


ar.
n plus, spaiul schengen le ofer
cetenilor din statele
membrelibertatea i prioritatea de a
obine un loc de muncn raport cu
statele tere. Cele mai mari avantaje
sunt pentrutransportatorii auto, care nu
trebuie s-i mai piard vremea cu tot
felul de controale.
La frontierele externe,exist controale
cu reguli clare n materie de vize,
migraiune, azil, precum i msuri
referitoare lacooperare poliieneasc,
judiciar sau vamal.
De aceea,condiia pentru romnia, de
exemplu, a fostsecurizarea granielor
cu ucraina i republica moldova, dar
imodernizarea i dotarea cu aparatur
speciala a aeroporturilor internaionale.

O pregatire tehnic pe care ara noastr a


ncheiat-o cu brio. Comisia european a
recunoscut acest fapt.
Pn cnd s-a pus problema aderrii Romniei i
Bulgariei,nicio arinclus n Schengennu a
fost supus unor condiionri de alt
natur, dect tehnice.
Suntem constienti ca efortul Romaniei de aderare
la spatiul Schengen a avut si costuri. Si nu ma
refer aici la cele legate de securizarea
frontierelor. Ma refer la oportunitatile economice
pierdute generate de conditionalitatile accesului
in spatiul romanesc si de aici desigur in cel
european al investitorilor turci sau din alte zone
ale Orientului. Si cand vorbim de investitori nu ne
referim la un mic magazin de produse specifice.
Aceste costuri, atat economice cat si politice
incep sa devina prea mari.