Sunteți pe pagina 1din 8

Extinderea spatiului Schengen costuri si beneficii ( titlul)

Ce este Schengen?
Pe lung, povestea sun aa: n urm cu 25 de ani, n oraul luxemburghez Schengen, 5
state membre ale Comunitii Economice Europene semnau un tratat, care avea s
conduc mai trziu la crearea spaiului european fr frontiere, aa numit zona
Schengen. n prezent, avem 25 de state membre ale zonei Schengen(nu toate membre
ale Uniunii Europene). Romnia i Bulgaria mai ateapt. Din zona Schengen fac parte
trei state non membre ale UE: Norvegia, Islanda, Elveia i nu fac parte 5 state membre
ale UE: Marea Britanie, Irlanda, Bulgaria, Romania si Cipru. Marea Britanei i Irlanda
pentru c nu au vrut, Cipru pentru c are de clarificat probleme teritoriale, iar Romania si
Bulgaria pentru ca nu au vrut. Marea Britanie a vrut sa i pstreze graniele iar Irlanda
pentru c a preferat s menin acordul de liber circulaie a persoanelor cu Marea
Britanie dect s adere la spaiul Schengen.
Spaiul Schengen s-a extins treptat, incluznd aproape toate statele membre. Italia a semnat
acordurile n 27 noiembrie 1990, Spania i Portugalia s-au alturat n 25 iunie 1991, Grecia lea urmat n 6 noiembrie 1992, Austria, n 28 aprilie 1995, iar apoi s-au alturat Danemarca,
Finlanda i Suedia, n 19 decembrie 1996. Republica Ceh, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria,
Malta, Polonia, Slovenia i Slovacia s-au alturat n 21 decembrie 2007, iar Eleveia, ar

asociat, n 12 decembrie 2008. Bulgaria, Cipru i Romnia nu sunt nc membri deplini ai


spaiului Schengen; controalele la frontierele acestor state cu spaiul Schengen se vor
menine pn cnd Consiliul UE va decide c au fost ntrunite condiiile pentru eliminarea

Crearea spaiului Schengen este una dintre cele mai


tangibile, populare i de succes realizri ale UE o realizare pe care ar trebui s o preuim, s
o protejm i, dac este posibil, s o mbuntim.
controalelor la frontierele interne.

Pe scurt, zona Schengen nseamn posibilitatea de a cltori pe teritoriul a 25 de state


europene, fr paapoarte. Posibilitate care n acest moment este amnat pentru
romni i bulgari. Votul mpotriv al unui singur stat este suficient pentru ca o naiune s
nu fie primit n spaiul Schengen, pentru c este nevoie de unanimitate. Romnia a fost
rejectat de cei mai puternici actori ai Uniunii: Frana i Germania.
eneficii aduse de
aderare
Beneficii aduse de aderare
Aderarea la spatiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor intre frontierele interne ale
statelor membre Schengen, , fiind creata o singura frontiera externa unde controalele se
desfasoara conform unui set de reguli clare in materie de vize, migratie, azil, precum si masuri
referitoare la cooperarea politieneasca, judiciara sau vamala.
Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor
membre care calatoresc in spatiul Schengen trebuie sa aiba asupra lor, un document de identitate
valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii. Odata cu
eliminarea controalelor la frontiere ar putea creste pericolele pentru securitatea interna a tarilor
implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa "cale libera" infractorilor. Astfel, se impune o
cooperarea transfrontaliera, in special prin infiintarea serviciilor comune ale politiei, vamii si politiei
de frontiera (in cadrul Centrelor, Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele
contractante care sa aiba ca scop protectia propriilor cetateni. De asemenea, Sistemul Informatic
Schengen, asistenta operativa reciproca si schimbul direct de informatii intre fortele de politie
precum si supravegherea si urmarirea transfrontaliera a infractorilor reprezinta mijloace de lupta
impotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiinte umane si a imigratiei ilegale. In acelasi
timp, a fost adoptat un set de reguli uniform care sa asigure cetatenilor statelor membre protectia
datelor cu caracter personal impotriva oricarei incalcari a drepturilor fundamentale.

Dac trieti n Schengen, e ca i cum ai cltori oriunde n propria ar.


. n plus, spaiul Schengen le ofer cetenilor din statele membre libertatea i prioritatea de a obine un
loc de munc n raport cu statele tere. Cele mai mari avantaje sunt pentru transportatorii auto, care nu
trebuie s-i mai piard vremea cu tot felul de controale.
La frontierele externe, exist controale cu reguli clare n materie de vize, migraiune, azil, precum i
msuri referitoare la cooperare poliieneasc, judiciar sau vamal.
De aceea, condiia pentru Romnia, de exemplu, a fost securizarea granielor cu Ucraina i Republica
Moldova, dar i modernizarea i dotarea cu aparatur speciala a aeroporturilor internaionale. O

pregatire tehnic pe care ara noastr a ncheiat-o cu brio. Comisia European a recunoscut acest fapt.
Pn cnd s-a pus problema aderrii Romniei i Bulgariei, nicio ar inclus n Schengen nu a fost
supus unor condiionri de alt natur, dect tehnice.

Suntem constienti ca efortul Romaniei de aderare la spatiul Schengen a avut si costuri. Si nu ma


refer aici la cele legate de securizarea frontierelor. Ma refer la oportunitatile economice pierdute
generate de conditionalitatile accesului in spatiul romanesc si de aici desigur in cel european
al investitorilor turci sau din alte zone ale Orientului. Si cand vorbim de investitori nu ne referim la
un mic magazin de produse specifice.
Aceste costuri, atat economice cat si politice incep sa devina prea mari.