Sunteți pe pagina 1din 13

Articolul 1.

Legislaia familial i alte acte ce conin


norme ale dreptului familiei
(1) Legislaia familial const din prezentul cod i din alte acte normative adoptate n cazurile i n
limitele prevzute de acesta.
(2) Guvernul este n drept s adopte acte normative n domeniul dreptului familiei n cazurile
prevzute de prezentul cod, de alte legi i de decretele Preedintelui Republicii Moldova.
(3) Dac exist divergene ntre prezentul cod i conveniile i tratatele ce reglementeaz relaiile
familiale, la care Republica Moldova este parte, au prioritate reglementrile internaionale.
Articolul 2. Principiile de baz ale legislaiei familiale
(1) Familia i relaiile familiale n Republica Moldova snt ocrotite de stat.
(2) Numai cstoria ncheiat la organele de stat de stare civil (denumite n continuare organe de
stare civil) genereaz drepturile i obligaiile de soi prevzute de prezentul cod.
(3) Relaiile familiale snt reglementate n conformitate cu urmtoarele principii: monogamie,
cstorie liber consimit ntre brbat i femeie, egalitate n drepturi a soilor n familie, sprijin reciproc
moral i material, fidelitate conjugal, prioritate a educaiei copilului n familie, manifestare a grijii pentru
ntreinerea, educaia i aprarea drepturilor i intereselor membrilor minori i ale celor inapi de munc ai
familiei, soluionare, pe cale amiabil, a tuturor problemelor vieii familiale, inadmisibilitate a
amestecului deliberat n relaiile familiale, liber acces la aprarea, pe cale judectoreasc, a drepturilor i
intereselor legitime ale membrilor familiei.
Articolul 3. Relaiile sociale reglementate de prezentul cod
Prezentul cod stabilete condiiile i modalitatea de ncheiere, ncetare i declarare a nulitii cstoriei,
reglementeaz relaiile personale nepatrimoniale i patrimoniale nscute din cstorie, rudenie i adopie,
precum
i
alte
relaii
sociale
similare
celor
familiale.
[Art.3 modificat prin LP140 din 14.06.13, MO167-172/02.08.13 art.534; n vigoare 01.01.14]
Articolul 4. Aplicarea legislaiei civile
Pentru reglementarea relaiilor personale nepatrimoniale i patrimoniale dintre membrii familiei,
prevzute la art.3, nereglementate de legislaia familial, se aplic legislaia civil n msura n care
aceasta nu contravine esenei relaiilor familiale.
Capitolul 2
REALIZAREA I APRAREA DREPTURILOR FAMILIALE
Articolul 5. Egalitatea n relaiile familiale
(1) Toate persoanele cstorite au drepturi i obligaii egale n relaiile familiale, indiferent de sex,
ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, opinie, apartenen politic, avere i origine social.
(2) Drepturile i obligaiile familiale snt legate de titularii lor i nu pot fi cedate persoanelor tere.
Articolul 6. Realizarea drepturilor i ndeplinirea
obligaiilor familiale
(1) Cetenii i realizeaz de sine stttor drepturile ce le aparin i iau natere din relaiile familiale,
dac prezentul cod nu prevede altfel.
(2) Realizarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor familiale nu trebuie s lezeze drepturile,
obligaiile, libertile i interesele legitime ale altor membri ai familiei i ale altor ceteni.
Articolul 7. Ocrotirea drepturilor familiale
(1) Drepturile familiale snt ocrotite de lege, cu excepia cazurilor cnd acestea snt realizate contrar
destinaiei sau contrar prevederilor legale.
(2) Drepturile familiale snt ocrotite de autoritile abilitate ale administraiei publice, iar n anumite
cazuri i de instanele judectoreti.
(3) Mijloacele de ocrotire a drepturilor familiale snt stabilite de prezentul cod, de alte legi i acte
normative.
Articolul 8. Aplicarea prescripiei
(1) Cerinele ce in de relaiile familiale snt imprescriptibile, cu excepia cazurilor cnd termenele
pentru aprarea dreptului lezat snt prevzute n mod expres de prezentul cod.
(2) La examinarea cerinelor ce in de relaiile familiale, instana judectoreasc aplic normele care
reglementeaz prescripia n conformitate cu prevederile articolelor respective ale Codului civil.
TITLUL II
CSTORIA
Capitolul 3

CONDIIILE I MODALITATEA DE NCHEIERE


A CSTORIEI
Articolul 9. ncheierea cstoriei
(1) ncheierea cstoriei are loc la organele de stare civil.
(2) Drepturile i obligaiile juridice ale soilor iau natere din ziua nregistrrii cstoriei la organele
de stare civil.
Articolul 10. Declaraia de cstorie
(1) Declaraia de cstorie se depune personal de cetenii care doresc s se cstoreasc la organul de
stare civil n a crui raz teritorial se afl domiciliul unuia dintre ei sau al prinilor unuia dintre ei.
(2) n declaraia de cstorie, viitorii soi trebuie s indice c nu exist nici un impediment legal la
cstorie.
(3) Depunerea declaraiei de cstorie i nregistrarea cstoriei au loc n modul stabilit pentru
nregistrarea de stat a actelor de stare civil.
Articolul 11. Condiiile de ncheiere a cstoriei
(1) Pentru ncheierea cstoriei este necesar consimmntul reciproc, neviciat, exprimat personal i
necondiionat, al brbatului i femeii care se cstoresc, precum i atingerea de ctre ei a vrstei
matrimoniale.
(2) Persoanele care doresc s se cstoreasc snt obligate s se

Componenta infractiunii
1.

Notiunea componentei infractiunii si importanta ei

2.

Elementele si semnele componentei infractiunii

3. Infractiunea si componenta infractiunii, corelatia dintre ele


4. Modalitatile sau tipurile componentei infractiunii

1. Raspunderea penala conform dr.penal poate fi aplicata numai atunci cind exista
temeiurile aratate in continutul al.2 al art.51 ce stabileste raspunderii penale este supusa
numai persoana vinovata de comiterea unei infractiuni.
P.u tragerea la raspundere penala este necesar de stabilit in savirsirea unei fapte
prejudiciabile, semnele concrete ale unei infractiuni. Orice persoana raspunde penal nu
datorita faptului ca este considerata de catre ofiterul de urmarire penala, procuror sau
judecator - periculoasa, ci p.u faptul ca a savirsit o actiune sau inactiune care contine toti
indicii unei infractiuni stabilite de norma penala.
In stiinta dreptului penal se stabileste ca temeiul legal de tragere a raspunderii penale a
persoane este componenta infractiunii care reprezinta de fapt primul temei, si al doilea
temei eeste insasi infractiunea. Rezulta ca savirsirea de catre o persoana a unei infractiuni
care contine indicii sau elementele unei componente de infractiune descrisa in partea
speciala a codului penal, constituie temeiul juridic si de fapt de tragere la raspundere
penala a faptuitorului. In CP se contine o enumerare exhaustiva a tuturor componentelor
de infractiune.
Componenta de infractiune defapt reprezinta o notiune juridica despre fapta
prejudiciabila savirsita in realitatea obiectiva care se regaseste in dispozitiile normelor
partii speciale a CP.
Fapta social periculoasa este ceea ce se petrece in realitate. Raspunderea penala apare
numai pe baza faptei persoanei. Fapta ce contine semnele componentei de infractiune, deci
nu componenta de infractiune ca o abstractie stiintifica constituie temeiul tragerii la

raspundere penala, dar actiunea sau inactiunea persoanei in care se contin semnele unei
componente concrete de infractiune. Depilda in continutul dispozitiilor alin.1 art.151 se
contin atit semnele obiective cit si subiective ale vatamarii intentionate grave a integritatii
corporale sau a sanatatii.
In conformitate cu disp.alin.1 art.52 se considera componenta a infractiunii totalitatea
semnelor(si elementelor) obiective si subiective stabilite de legea penala ce califica o fapta
prejudiciabila drept o infractiune concreta.
Particularitatea acestor elemente si semne consta in faptul ca ele sunt stabilite numai de
lege, sunt obligatorii p.u calificare si nu pot fi completate sau omise la initiativa
ofiteruluide urmarire penala sau a judecatorului. Daca semnele faptei prejudiciabile si ale
componentei infractiunii coincid, atunci trebuie sa recunoastem faptul ca calificarea a fost
facuta corect. De calificarea corecta, justa a faptei conform literei alin. Art.respectiv
depinde in primul rind stabilirea de catre judecata a tipului si termenului pedepsei penale
p.u infractiunea comisa. O mica abatere de la principiul dat atrage dupa sine incalcarea
legislatiei a drepturilor si libertatilor cetateanului.

Importanta componentei infractiunii consta :


1.

Constituie temeiul juridic al raspunderii penale

2.

Reprezinta o conditie p.u justa incadrare juridica a faptei

3.

Este temeiul stabilirii de catre instanta de judecata a tipului si termenului pedepsei


penale

4.

Constituie o garantie a respectarii drepturilor si libertatilor cetateanului si contribuie


la respectarea ordinii de drept in societate

2. Orice fapta prejudiciabila prezinta o totalitate de semne obiective si subiective a


comportamentului uman, semne ce sunt aratate in legea penala intro componenta de
infractiune concreta.

Stiinta DP alcatuind modelul teoretic al oricarei componente de infractiune in scopul


inlasnirii procesului de studiu a componentelor concrete de infractiune distinge
notiunea de element si semn al componentei infractiunii.
Elementele componentei infractiunii reprezinta parti componente ale unui sistem integral
al infractiunii, astfel in orice fapta infractionala deosebim 4 parti componente care poarta
denumirea de elemente a componentei infractiunii, acestea sunt :
1. Obiectul infractiunii
2. Latura obiectiva
3. Subiectul infractiunii
4. Latura subiectiva

Semnele componentei infractiunii sunt trasaturile concrete specifice, caracteristica


acestor elemente. Rezulta ca celor patru elemente ale componentei infractiunei le
corespund patru grupuri de semne ce le caracterizeaza :
1. Grupul de semne ce caracterizeaza obiectul infractiunii
2. Grupul de semne ce caracterizeaza latura obiectiva a infractiunii
3. Grupul de semne ce caract.
4. Ce caract. Latura sub.a infractiunii
In teoria DP, primele doua semne poarta denumirea de semne obiective ale comp.infr, ai
ultimile doua poarta denumirea de semne subiective ale comp.infr.
Componentele de infractiune intotdeauna sunt identice conform elementelor lor, spre
deosebire de semne acestora care in fiecare componenta de infractiune sunt individuale,
specifice(art.186,187).
Prin obiect a componentei infractiunii sunt relatiile speciale ocrotite de LP de atentate
criminale. Cele mai importante obiecte aparate de LP sunt aratate in continutul alin.1 al
art.2.
Stiinta DP cunoaste :
1. obiectul general

2. O.generic(de specie sau de de grup)


3. O.special
4. O.material

Latura obiectiva reprezinta aspectul exterior al atentatului criminal asupra obiectului


aparat de LP. Aceasta contine nr.cel mai mare de semne ce il caracterizeaza :
1. Fapta prejudiciabila(actiunea au in.prej)
2. Urmarea prejudiciabila
3. Legatura cauzala sau raportul cauzal dintre fapte si urmare
4. Timpul,locul,metoda,mijlocul,instrumentul si imprejurarea comiterii infractiunii

Subiectul infractiunii este p.fiz.responsabila care a implinit virsta ceruta de lege(16,14


ani) sau p.jur.cu exceptia autoritatii publice care se fac vinovate de comiterea unor anumite
infractiuni.
Semnele ce le caract.:
1. Caracterul fizic
2. Virsta ceruta de lege(16,14 ani)
3. Responsabilitatea
4. Subiectul special
5. Persoana juridica cu exceptia autoritatilor publice

Latura subiectiva - este atitudinea psihica a faptuitorului fata de fapta savirsita, motivul si
scopul infractiunii.
Semnele :
1. Vinovatia
2. Motivul
3. Scopul
Dintre toate semnele ce caracterizeaza elementele componentei infractiunii exista o unitate
Indisolubila, daca in fapta persoanei este absent macar unul dintre semnele componentei
concrete de infractiune, faptuitorul nu va putea raspunde penal. Prin urmare gradul

prejudiciabil al infractiunii este conditionat absolut de toate semnele componentei


infractiunii, adica acestea reprezinta o calitate a celor comise ca un tot unitar, ca ceva
integru.
Teoria DP distinge doua grupuri de semne ale componentei infractiunii :
1. Semne principale - sunt acele semne care se regasesc in continutul oricarei
componentei de infractiune, adica obiectul special, fapta prejudiciabila, caracterul
fizic,virsta,responsabilitatea si vinovatia. In componentele de infractiune materiale
in calitate de semne principale apare urmarea prejudiciabila si legatura dintre fapta
si urmare.
2. Semne facultative sau secundare - sunt semnele pe care legiuitorul le indica
suplimentar in procesul descrierii unor componente concrete de infractiune, adica
obiectul material, timpul locul, metoda, instrumentul , subiectul special, motivul si
scopul
Atunci cind ele sunt indicate de legiutor in mod special, acestea devin obligatorii sau
principale. Lipsa acestora avind drept urmare absenta temeiului de tragere a raspunderii
penale a faptuitorului, de ex.vinatul ilegal sau indelitinicrea ilegala cu pescuitul sau vinatul
sau alte altor exploatari in ape 233,234.
Daca semnele facultative nu sunt indicate in calitate de semne principale obligatorii ale
componentei infractiunii, ele vor avea rolul de circumstante atenuante sau agravante ale
cauzei(76,77)

Corelatia dintre componenta infractiunii si infractiunea reprezinta una dintre


problemele dificile ale teoriei si practicii DP .
Infractiunea este definita in art.14 in calitatea de fapta prejudiciabila. Componenta
infractiunii mai intii a fost elaborata de stiinta DP dupa care a fost legiferata in continutul
alin.1 art.52, aceste doua notiuni sunt strins legate intre ele intrucit exprima esenta unuia si
aceluiasi fenomen care este infractiunea. Aceste doua notiuni se aseamana insa ele nu sunt
identice. Infractiunea reprezinta o fapta concreta prejudiciabila savirsita intrun loc
determinat la ora fixa care se mai caracterizeaza si cu unele particularitati personale

proprii subiectului infractiunii. Componenta de infractiune este o notiune juridica data de


dispozitia normei concrete din partea speciala a CP care se refera nu la infractiune
concreta ci la o infractiune de un anumit tip, gen prin intermediul descrierii semnelor
esentiale sau semnelor de baza a acesteia. Notiunea generala a infractiunii este cuprinsa in
continutul alin.1 art.14 iar art.17,18,61 stabilesc alte semne obligatorii caracteristice
acesteia si anume vinovatia si pasibilitatea de pedeapsa. Deci notiunea generala a
infractiunii descrie continutul social politic al infractiunii prin intermediul inscrierii sau
indicarii semnului principal al acesteia gradul prejudiciabil al faptei. Acesta la rindul sau
se determina conform importantei obiectului adica a relatiilor sociale carora lea fost
provocata o dauna sau care sunt puse in pericolul provocarii unui prejudiciu. Cu alte
cuvinte, notiunea infractiunii indica asupra caracteristii social politice a acesteia constatind
semnele ei, fapt ce ne permite sa constatam de ce anume o astfel de fapta este
prejudiciabila p.u societate, adica infractionala, si dupa care se poate delimita infractiunea
de alte incalcari de lege.
Componenta de infractiune reprezinta o totalitate de elemente si semne obiective si
subiective ce caracterizeaza o fapta prejudiciabila concreta drept o infractiune. Fiecare
componenta de infractiune concreta descrie semnele ce sunt caracteristice infractiunii de
un anumit tip, gen. Notiunea generala a componentei de infractiune include semnele
principale si facultative ce caracterizeaza orice tip de componenta de infractiune.
Componenta de infractiune nu reprezinta o fapta comisa de infractor, ci o notiune abstracta
prevazuta de stiinta DP in calitate de categorie abstracta. Componenta de infractiune exista
chiar daca in realitate nu se comite nici o infractiune prevazuta de aceasta componenta,
anume de aceea este periculoasa infractiunea ca fapta concreta si nu componenta de
infractiune ca o categorie juridica, ca metoda legislativa de descriere in legea penala a
tuturor infractiunilor. Componenta de infractiune este de neconceput fara de legea penala,
dar ea nu exista nici in afara faptei reale prejudiciabile. Fara un atentat real exista doar
descrierea de catre legiutor a componentei de infractiune.

Tipurile componentei de infractiune.


Teoria DP deosebeste mai multe tipuri ale componentelor de infractiune concrete.
La baza clasificarii avem mai multe criterii :

1.

Dupa gradul prejudiciabil :

1. Componentse de baza (este mereu primul aliniat)


2. Comp.cu circumstante agravante
3. Comp.cu circumstante atenuante
4. Comp.cu circumstante deosebit de grave
2. Dupa modul de descriere :
3.
1.

Comp.simple - (alin.1 art.145 - cuprinde descrierea doar a unei fapte infractionale.


In astfel de componente toate semnele se manifesta o singura data adica are loc o fapta,
o urmare, este prezenta o si gura forma de vinovatie. Majoritatea componentelor de
infractiune conform acestui criteriu sunt componente simple).

2.

Comp.complexe - sunt acele componente ce includ doua sau mai multe fapte
infractionale care de fapt sunt pedepsite penal separat, doua sau mai multe urmari
prejudiciabile, doua forme de vinovatie. (alin.4 art.151, art.188 etc.).

3.

Comp.alternative - reprezinta o modalita a componentelor complexe, atunci cind


legiutorul prevede in calitate de infractiune savirsirea uneia dintre faptele prevazute in
cadrul dispozitiei normei penale, de ex.art.290,292,293.
4.

1.

Dupa specificul structurii :


Comp.formale - sunt acele componente in procesul descrierii carora legiutorul

considera ca ele se considera consumate in momentul comiterii faptei deoarece in


continutul dispozitiei nu se face nici o referire la urmarea prejudiciabila, de
ex.huliganismul, dezertarea etc.
2.

Comp.materiale - sunt componentele in care legiutorul descrie latura obiectiva a


componentei nu numai cu ajutorul descrieirii faptei prejudiciabile, dar si apelind la
semnele ce caracterizeaza urmarea prejudiciabila a faptei date. Cu alte cuvinte in

continutul dispozitiei normei penale, legiutorul indica prezenta urmarii prejudiciabile,


de ex.omorul, vatamarea corporala, furtul etc.
3.

Comp.formal reduse - reprezinta o modalitate a componentei formale, in cadrul


careia caracteristica legislativa a laturii obiective are loc prin descrierea nu numai a
semnelor actiunii sau inactiunii, dar si a pericolului real de survenire a urmarilor
prejudiciabile concrete. Aceste urmari insa nereprezentind semnul de baza principal al
acestor componente de infractiune. Art.188
Avind in vedere pericolul social diferit al faptelor prejudiciabile concrete, legiutorul

caracterizeaza componentele lor in articole diferite sau alinia diferite ale unuia si aceluiasi
al CP,nutilizind diferite semne ce demonstreaza gradul marit sau scazut al
prejudiciabilitatii. P.u aceasta se utilizeaza caracteristici calitative si cantitative, de
ex.daune in proportii mari, fapta comisa de un grup criminal organizat sau de o asociatie
criminala.

CUPRINS:

Notiunea componentei infractiunii si importanta ei

Elementele si semnele componentei infractiunii


Infractiunea si componenta infractiunii, corelatia dintre
ele
Modalitatile sau tipurile componentei infractiunii

Bibliografia:
[1] Drept penal. Partea general, tiina, Chiinu, 1994, Carpov T., p.59.
[2] Carpov T., op.cit., p.63.
[3] . , , 1996, .78.
[4] ibed, p.79.
[5] Bunoar, A.. Iakupov ( . ,
, 1973, p.6976) afirm, corect, c noinunea general a componenei de infraciune cupr
inde n sine semnele de baz, obiective i subiective, proprii fiecreicompon
ene de infraciune. Apoi,
ns, spune:n limitele noiunii generale a componenei de infraciune toate
semnele ce caracterizeaz elementele componenei se mpart n dou grupe:
a) necesare, sau obligatorii, i b) facultative. Ca n cele din urm s indice
c necesare sunt acele semne, care sunt proprii
tuturor componenelor infraciunilor(trad. i subl. noastr). Deci avem o
coinciden total (dup volum i coninut) ntre aceste concepte; i atunci
ce facem cu semnele facultative (locul, timpul etc.) care nu sunt proprii
tuturor componenelor?

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL


REPUBLICII MOLDOVA
ACADEMIA TEFAN CEL MARE
Anul universitar: 2014-2015

Tematica lucrarii de domiciuliu SEMNELE


ESENTIALE (CONSTITUTIVE)SI SEMNELE
ACCIDENTATE(CIRCUMSTANTIALE)ALE
COMPONENTEI DE INFRACTIUNE
La disciplina: TEHNICA INCADRARII JURIDICE ALE
INFRACTUNILOR
Catedra: STIINTE PENALE

Efectuat de:
Postolachi Doina
Grupa academica 532

Chisinau-2015

S-ar putea să vă placă și