1 Definitia Bugetului de stat

Bugetul public
este instrumentul de programare, de executare i de control asu
p r a rezultatelor execuiei resurselor bneti ale societii i a modului de repartizare i
utilizare a acestora prin cheltuieli publice

n sens larg bugetul public reprezint ansamblul documentelor din sectorul

public, carempreun formeaz
sistemul de bugete.
Acesta este un sistem unitar de bugete format din:

bugetul de stat;

bugetul asigurrilor sociale de stat;

bugetele locale;

bugetele fondurilor speciale;

bugetul trezoreriei statului;

bugetele instituiilor publice autonome;

bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat,
bugetulasigurrilor sociale de stat, bugetele locale i bugetele fondurilor speciale, dup caz;

bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i a
cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice;

bugetul fondurilor externe nerambursabile.

2
Principiile procedurii bugetare in statele cu economie de piata definesc: modul de
reflectare a veniturilor si cheltuielilor publice in bugetul de stat, adica sfera de cuprindere a
acestuia; durata de timp pentru care parlamentul autorizeaza guvernul sa realizeze exercitiul
bugetar; relatia care trebuie sa existe intre veniturile si cheltuielile bugetare; informarea
opiniei publice despre sursele veniturilor si destinatia acestora..
Universalitatea bugetara. Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile statului trebuie
sa figureze in buget cu sumele lor totale. Respectarea principiului universalitatii permite
cunoasterea si controlul sumelor exacte a veniturilor si cheltuielilor publice. Bugetul intocmit
cu respectarea principiului universalitatii poarta denumirea de buget brut si presupune ca
veniturile sa fie inscrise in buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile cu cifra lor totala, iar nu

cu soldul dintre acestea. la unele pozitii figureaza cifre totale, iar la altele numai soldul dintre
venituri si cheltuieli.
Practicarea unui sistem bugetar mixt este determinata de actiunea unor factori ce vizeaza
evolutia rolului si functiilor statului.
Echilibrarea bugetului este principiul bugetar considerat a fi cheia de bolta a finantelor
publice si care presupune nu numai intocmirea unui buget ale carui cheltuieli sa fie acoperite
integral din veniturile bugetare, ci si respectarea acestui echilibru pe parcursul intregului
exercitiu bugetar. In prezent, statele dezvoltate ale lumii solutioneaza problema deficitului
bugetar recurgand la imprumuturi sau emisiuni monetare, la bonuri de tezaur sau operatiuni
de stat sau la vanzari de aur din rezerve de stat.
Realitatea bugetara (specialitatea) este principiul bugetar potrivit caruia, veniturile
bugetare trebuie sa fie aprobate de catre parlament pe surse de provenienta, iar cheltuielile
bugetare pe categorii de destinatii si obiective. In scopul realizarii acestei cerinte si pentru a
se oferi parlamentului o imagine cat mai clara asupra bugetului de stat, veniturile si
cheltuielile au fost grupate dupa o anumita schema, luand astfel nastere clasificatia
bugetara.veniturile si cheltuielile care se inscriu in bugetul administratiei centrale de stat se
grupeaza in: venituri si cheltuieli ordinare si extraordinare, cheltuieli curente si de capital, cu
specificitatea naturii veniturilor si cheltuielilor si detalierea acestora pe baza clasificatiei
bugetare.
Calsificatia bugetara este un document tehnic, conceput si realizat de Ministerul Finantelor
Publice
Unitatea bugetara, principiu corelat cu principiul universalitatii bugetare, presupune ca toate
veniturile si cheltuielile bugetare sa fie inscrise intr-un singur document, formula in masura sa
ofere o imagine clara si cuprinzatoare a situatiei financiare a statului.
De la principiul unitatii, in Romania, legea finantelor publice prevede unele derogari, prin
reglementarea bugetelor anexe (art.19, alin. 2, Legea nr. 72/1996), precum si a altor bugete
constituite prin lege (art.19, alin. 1). Bugetele anexe se constituie in afara bugetului
administratiei centrale de stat, ca fonduri speciale pentru cazurile autorizate de lege si se
aproba de parlament o data cu bugetul public national
.
Neafectarea veniturilor bugetare este principiul bugetar potrivit caruia, veniturile publice
incasate trebuie sa se depersonalizeze pentru a servi la acoperirea cheltuielilor bugetare,
privite in ansamblul lor. Altfel spus, nu se admite ca un anumit venit bugetar sa fie afectat
pentru finantarea unor anumite cheltuieli. Aceasta, deoarece nu exista un raport
corespunzator intre randamentul unui venit si necesarul de fonduri pentru finantarea unei
cheltuieli publice.
Principiul neafectarii veniturilor nu se aplica cu strictete in practica financiara, abaterile de la
principiul unitatii bugetare constituind tot atatea forme de derogare de la principiul neafectarii
veniturilor.

Anualitatea bugetara este principiul bugetar potrivit caruia perioada de timp pentru care se
intocmeste si in care se executa bugetul de stat este de un an.
.
Publicitatea bugetului este principiul potrivit caruia bugetul de stat este adus la cunostinta
opiniei publice, in scopul informarii cu privire la resursele preconizate de guvern si la
destinatia data banilor publici. Asrfel cu prilejul dezbaterilor parlamentare, cifrele proiectului
de buget sunt comentate nu numai in salile de sedinte ale organelor legislative, ci si in presa,
la radio si televiziune.
Dupa adoptarea legii cu privire la bugetul de stat, aceasta este data publicitatii, aparand atat
in publicatii oficiale (Monitor Oficial, Buletin etc.), cat si in culegeri de acte normative

4
Elaborarea proiectului bugetului de stat este asigurat de Ministerul Finanlelor
Publice, pe baza proiectelor ministerelor i celorlalte organe de stat, precum i al
proiectelor bugetelor locale. Ministerele i celelalte organe centrale de stat sunt obligate
ca, pn Ia data de l5 iulie a fiecrui an, s comunice Ministerului Finanlelor publice
orice propuneri de cheltuieli suplimentare sau diminuri de venituri pentru bugetul anului
viitor, fa! de anul n curs, precum i estimrile pentru urmtorii 3 ani.
Proiectele bugetare ale ministerelor, celorlalte organe centrale, precum i proiectele
bugetelor locale se depun la Ministerul Finanlelor Publice cel mai trziu pnj la data de t
august a fiecrui an.
Ministerul Finanlelor Publice examineaz proiectele de bugete i, n termen de l0 zile de
la primirea acestora, solicit modificrile necesare pentru stabilirea echilibrului bugetar.
Divergenlele dintre Ministerul Finanfelor Publice i ceilali parteneri se solufion eaz de
ctre Guvern.
Proiectele de buget astfel modificate, asupra crora s-a czut de accord, se depun
la Ministerul Finanlelor Publice nsofite de documentalii i expuneri de motive temeinice,

att la venituri, ct i pentru cheltuieli. Pe baza acestor proicte de buget i a bugetului

su propriu, Ministerul Finanlelor Publice ntocmete proiectele legilor ugetare anuale i
proiectele celorlalte bugete ale sistemului bugetar, pe care le depune la Guvern pn ia
data de 30 septembrie a fiecrui an. Dup nsuirea proiectelor lgilor bugetare de ctre
Guvern, acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai tiu pani ta data de l5
octombrie a fiecrui an. Proiectul bugetului de stat este nsolit de un raport privind
situalia macroeconomic alriipentru anul bugetar pentru care se elaboreazproiectul de
buget i proiecfia acesteia n urmtorii 3 ani..
Aprobarea bugetului presupune dezbaterea si votarea, de catre parlament, a legii de
aprobare a bugetului public national. Institutia publica imputernicita prin Constitutie sa aprobe
proiectul de buget este parlamentul.
Caracterul democratic si de larg impact economico- social al deciziilor de politica financiara
relectate in proiectul de buget conduce in mod obiectiv la solutia aprobarii prevederilor
bugetare de catre forul legislativ, organ reprezentativ al intereselor tuturor cetatenilor.
Cu prilejul dezbaterii proiectului de buget, in unele state, parlamentul are dreptul sa propuna
amendamente, de pilda majorarea sau reducerea veniturilor si cheltuielilor propuse de
guvern, iar in alte state, dezbaterile parlamentului au loc nu numai in plenul lui, dar si in
comisii sale sau in culise.
5

Atributiile si raspunderile ordonatorilor de credite

Ordonatori de credite
Ordonatorii de credite sunt conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic care au
ostransa legatura cu executia bugetului consolidat, respectiv cu activitatea de ncasare
aveniturilor bugetare i de efectuare a plii cheltuielilor aprobate prin buget. Unordonator de
credite, indiferent de rang: principal, secundar sau/i teriar poartrspunderea direct,
ntreag, unipersonal n ce privete execuia bugetului asupra cruiai exercit aceast
autoritate. . Toate deciziile ordonatorului de credite poartrspunderea unipersonal a
acestuia, fr acoperiri, influene, determinri obiectiveetc.
Categorii de ordonatori de credite:
Conform Legii 500 / 2002, n funcie de rolul pe care l au pe linia finnarii
bugetare,ordonatorii de credite sunt:

1.Ordonatori principali
conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic(BS,BASS,B fondurilor speciale),
crora li se aprob finanarea pentru bugeteleaprobate n condiiile legii.Pentru bugetul de
stat, bugetul asigurarilor sociale de stat i bugetele fondurilor speciale ordonatorii principali
sunt minitrii,conductorii celorlalte organede specialitate ale administraiei publice
centrale,conducatorii altor autoritati publice siconducatorii institutiilor publice autonome.
Pentru bugetele locale, ordonatorii principali sunt preedinii consiliilor judeene, primarul
general al Municipiului Bucureti i primariicelorlalte unitai administrativ teritoriale.
2.Ordonatorii secundari de credite
- sunt conductorii institutiilor publice aflate nsubordinea altor institutii (conduse de
ordonatori principali de credite)( Directiile de sanatate publica judetene, Inspectoratele
scolare judetene, Consiliul de cultura judetean s.a..) si care pot avea la rndul lor institutii n
subordine (conduse de ordonatorii tertiari de credite).
3.Ordonatorii tertiari de credite
- sunt conductorii institutiilor publice aflate n subordineaunor institutii publice (conduse de
ordonatorii de credite secundari): unitati militare, instante judecatoresti, unitati ale
jandarmeriei.
Rolul ordonatorilor de credite :

ordonatorii principali de credite

repartizeaz creditele bugetare aprobate prin BS,BASSsi B fondurilor special pe unitati
ierarhic inferioare in raport cu sarcinile acestora cuprinsein bugetele respective si aproba
efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii inconformitate cu prevederile legale. Ordonatorii
principali repartizeaz creditele bugetaredup reinerea a 10% din prevederile aprobate
acestora, pentru asigurarea unei execuii bugetare prudente,cu excepia cheltuielilor de
personal i a celor care decurd din obligaiiinternaional, care sunt repartizate integral.
Repartizarea sumelor reinute n proporie de10% se face semestrul al doilea, dup
examinarea de ctre Guvern a execuiei bugetare pe primul semestru

ordonatorii secundari de credite

repartizeaz creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu i pentru bugetele instituiilor
publice subordonate, ai cror conductorisunt ordonatori teriari de credite, n raport cu
sarcinile acestora;

ordonatorii teriari de credite

utilizeaz creditele bugetare care le-au fost repartizatenumai pentru realizarea sarcinilor
instituiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate i n condiiile
stabilite prin dispoziiile legale

Raspunderi si atributii specifice la nivelul bugetului de statOrdonatorii principali de credit ai

bugetului de stat
au urmatoarele raspunderi siatributii:

Pana la data de 1 mai a fiecarui an, trebuie sa comunice Ministerului Economiei siFinantelor
propunerile de modificare a veniturilor si cheltuielilor pentru bugetul de statsi bugetul
fondurilor speciale pe anul viitor, fata de anul in curs.

Ordonatorilor principali de credite, le revine sarcina de a asigura, totodata, utilizarearationala

si eficienta a acestor fonduri, realizarea obiectivelor de investitii in termeneleaprobate. De
asemenea, legat de proiectele de investitii, ei actualizeaza si aprobavaloarea fiecarui obiectiv
de investitii nou sau in continuare, in functie de evolutia preturilor.

Pana cel mai tarziu la data de 1 iunie a fiecarui an, vor depune la MinisterulEconomiei si
Finantelor propunerile pentru proiectul bugetului de stat si bugetelefondurilor speciale pentru
anul urmator, potrivit metodologiei stabilita de MinisterulEconomiei si Finantelor.

Repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat si bugetele fondurilor

speciale, pe unitatile ierarhice inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse, potrivit
legii, in bugetele respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu.

Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza trimestrial necesitateamentinerii

unor credite bugetare pentru care, in baza unor dispozitii legale sau a altor cauze, sarcinile
au fost desfiintate sau amanate si de a propune Ministerul Economieisi Finantelor anularea
creditelor respective. Cu valoarea creditelor bugetare anulatesau reduse la ordonatorii
principali de credite finantati din bugetul de stat se majoreazaFondul de rezerva bugetara la
dispozitia Guvernului, prevazut in bugetul de stat.

Ordonatorii secundari de credite ai bugetului de stat

, au urmatoarele raspunderi siatributii:

Aproba efectuarea cheltuielilor prevazute in bugetele proprii si ale celor din

bugetelefondurilor speciale atasate.

Repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitatile subordonate, ai caror conducatorisunt

ordonatorii tertiari de credite.

Vireaza creditele bugetare de la o subdiviziune la alta a clasificatiei economice, portivit

competentelor ce le sunt atributie prin lege.

Efectueaza controlul asupra activitatii institutiilor subordonate.Raspunderile si atributiile

ordonatorilor tertiari de credite ai bugetului de stat
serefera la obligatia acestora de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita
prevederilor si destinatiilor aprobate in bugetul propriu de venituri si cheltuieli, pentrucheltuieli
strict legate de activitatea institutiilor publice respective, cu respectarea criteriilor delegalitate,
realitate, oportunitati si eficienta
8
Elaborarea BASS de face anual de catre Guvern pe baza propunerilor casei de pensii
publice si a institutiilor care au in suboordine casa de pensii.forma finala a acestui buget
revenind la ministerul finantelor publice.contul de rezevra al bass ca si in cazult altor bugete
pentru situatii neprevazute se constituie fondul de rezerva prin preluarea anul a pana 3% din
fondul bass.acesta cumulat neputand depasii nivelul cheltuielilor pentru criteriu
respectiv.acest fond se constituie in anii in care bass este excendent, nu primeste sume de
echilibrare de la bugetul de stat si numai dupa ce au fst acoperite deficientele din anii
trecuti.acest fnd seveste la acoperirea prestarilor de asigurari sociale in situatii temeinic
justificate. Aprobate prin legea bass
Executii partii de venitur efectele acesteia se rasfrang in cea mai mare parte in sfera
securitatii sociale cu beneficii pentru fiecare situatie in parte.spre deosebire de bugetul de
stat al carui potential beneficiar este intreaga societate. Contribulitiile au ca izvr legea sau
contractul de asigurare.calitatea de asigurat fiind conditionata de implinirea conditiilr
specifice prevazute de lege.spre deosebire de impozite contribuliile presun sau pot
presupune contraprestatii. Sumele de bani necesare acestui buget se obtin si se

intrebuinteaza cu particularitati specifice creditelor bugetare confrm legii finantelor

publice.executia bugetara e fundamentata pe repartrizatea pe trimestre a veniturilor si
cheltulilor aprbate de catre ministerul finantelor publice.potrivit legii ordonatori de credite
principali pentru acest buget sunt ministrul muncii familie protectiei sociale ministrul aparareii
natinale minstrul administratiei si internelor si directorul sri.executia acestui buget se face
prin casa de pensii.incheierea bass are loc la sfarsitul anului calendaristic dupa care se trece
la elaborarea continutului anual de executie bass.ministerul finantelor publice face aceasta
elaborarea apoi o trimite guvernului impreuna cu celelalte conturi spre aprobare.in cazul unui
buget excendent sumele excendente vor fi utilizate anul urmator dar numai dupa
regularizarea cu bugetul de stat
Continutul bass
venituri curente- formate din contributiile de asigurari si venituri nefiscale
Subventii acordate de la bugetul de stat penetru echilibrarea bugetului acesta
Dobandirea calitatii de contribuabil asigurat are loc direct prin intermediul legii fara alte
formalitate attunci cand exista un cntract de munca indivilual sau alt act similar sau cand
asiguratul este somer in baza declaratiei indiviluale de asigurare( fondorule colectate se
restituie pt plata obligatiilor ce revin sistemului public iar prin repatrizarea si utilizarea
fondurilr banesti sunt protejati salariatii pensionarii si familiile acestra)
Solidaritatea socilia reprezinta faptul ca participantii la sistemul public isi asuma reciproc
drepturi si obligatii pentru prevenirea limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale care pot
aparea

Executia partii de cheltuili

Executia cheluielilor se face cu respectare stricta a legii in conditii de eficienta sociala si
economica si are la baza institutia creditelor bugetare.creditul bugetar e definit de legea
500pe2002-suma aprobata prin buget reprezinta limita pana unde pe pot aproba efectuare
platilor in cursul anului bugetar pt angajamentele legale contractate in cursul exercitiului
bugetar si nu din exercitii anterioare
Creditele bugetre nu se confunda cu creditele de angajament care reprezinta limita maxima
in interiorul careia pot fi incheiate angajamente legale in timpul anului bugetar
Creditele bugetare:- au caracter temporar fiind aprobate pe perioada exercitiului bugetar
careia i sunt afectate
-creditele bugetare aprobate reprezinta limitele max ce nu pot fi depasite
- creditele bugetare sunt specializate si au o destinatie prestabilita prin legea bugetara
anuala ordonatori de credite avand olbigatia de a le angaja si utiliza numai in limita
prevederilor legale
-se deosebesc de creditele bancare prin:

-au reglementare juridica distincta

-Sunt aprobate cu raspundea unor conditii diferite
-nu sunt purtatare de dobanzi
-au caracter definitv
-sunt adoptate pt destinatii publice,- modificarile acestora se fac in conditii diferite
6
Executie partii de cheltuieli- priveste repartrizarea bugetului aprobat pe trimestre si se
realizeaza pana la sfarsitul lunii urmatare celei in care a fost aprobat bugetul.repatrizarea pe
trimestre se face in functie de:
-formele legale de incadrare a veniturilor
- formele si posibilitatile de asigurare a resurselor de finantare a deficitului bugetar
-Perioada in care este necesara efectuare cheltuielor
Aceste cerinte sunt de ordin normativ si sunt instituite si sunt folostie in scopul organizarii
echilibrate a bugetului de stat fara disproportii intre cele 2 parti repatrizarea avand si
semnificatia programarii executiei bugetare

Executarea partilor de venituri

Realizarea veniturilr necesita incasarea acestora la termenul si cuantumul prevazut de
lege.perceperea veniturilor este guvernata de principiul neafectarii bugetare.Percepera
veniturilor fiscale este restrictiva si se face prin aplicarea reglementarilor fiscale de drept
substantial ce sunt stabilite independet de bugetul in continutul caruia se incadreaza
Veniturile inscrise in bugetul aprobat nu sunt limitative ca urmare incasarile putand fi mai
mari in functie de realitatea existenta.
Incasarea veniturilr presupune 2 etape
-administrativa---presupune constatarea creantelor
-de executie contabila in care are loc perceperea acestora
Nerespectare sumelor de plata datorate bugetului statului atarage obligatie de plata a
accesoriilor fiscale prevazute de lege si daca este cazut executarea silita a veniturilor si
bunurilor debitorului in conditiile legii speciale

3
Reguli privind procedura bugetara

Potrivit legii finantelor publice cheltuielile bugetare au o destinatie precisa si limitata si sunt
delimitate de autorizatii continute in legi speciale si bugetare anuale.nici o cheltuiala nu poate
fi inscrisa in buget si nici efectuata dacaa nu exista baza legala pt respectiva cheltuiala.
Legea finantelor publice prevede reguli cu privire la micsorarea veniturilor si majorarea
cheltuielilor.astfel in cazurile in care se fac propuneri de laborare a unor proiecte de acte
normative a caroro aplicare ar atrage micsorarea veniturilor si majorarea cheltuielilor
aprobate prin buget trebuie sa prevada si mijloacele necesare pentru acoperirea acestora

10
Impozitul definitie conform legii 500/2002 reprezinta o prelevare obligatorie fara
contraprestatie si nerambursabila efectuala de administratia publica pt satisfacerea
necesitatilor de interes general
Trasaturile impozitelor
-forma pecuniara
-caracter definitiv-sumele sunt nerambursabile
-caracter general-legea nu reglementeaza contribuabili individuali ci reglementeaza categorii
de contribuabili
-caracter obligatoriu
-impozitul se plateste fara contraprestatie directa si imediata din partea statului
Taxe definitie taxa este suma platita de o persoana fizica sau juridica pentru serviciile
prestate acestuia de catre o institutie a statului serviciu public sau agent economic.
Trasaturi
-se stabilesc prin lege si de catre consiliile locale in limitele legii
-se realizeaza pe cale de autoritate publica
-sunt nerambursabile
-au o destinatie publica
Diferentele fata de impozite sunt ca au un echivalent direct imediat din partea statului
-Determinarea subiectilor platii la efectuarea unei activitati sau prestarii unui serviciu
-Taxele se platesc anticipat serviciului prestat