Uleiul

Cuprins
Cap. I. Locul si importanta plantelor oleaginoase in agricultura

1.1.
1.2.
1.3.
Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa.

Producerea plantelor oleaginoase in Romania.
Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase
Cap. II. Analiza filierei florii-soarelui.
TERMINAT
TERMINAT
TERMINAT
TERMINAT
TERMINAT
2.1. Caracteristicile filierei.
TERMINAT
2.2. Filiera florii soarelui in Romania.
TERMINAT
2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui.
TERMINAT
Cap. III. Studiul de caz pe S.C. PRUTUL S.A.

3.1. Prezentarea firmei
TERMINAT
TERMINAT
3.1.1. Prezentarea generala.
TERMINAT
3.1.2. Management si resurse umane.
TERMINAT
3.2. Descrierea produselor.
TERMINAT
3.3. Pret, politica de distributie si promovare.
TERMINAT
3.4. Activitati logistice (transport, depozitare, ambalare).
TERMINAT
3.5. Vanzari pe piata interna.
TERMINAT
3.6. Analiza economic-financiara a activitatii.

3.6.1. Analiza cifrei de afacere in perioada 2007 2010.
3.6.2. Analiza costurilor in perioada 2007 2010.
3.6.3. Analiza rentabilitatii.
TERMINAT
3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de

productie si comercializare.
TERMINAT
TERMINAT
Concluzii.
Bibleografie.
1.1.
Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa
Plantele oleaginoase prezinta importanta si din punct de vedere agrotehnic. Cele care se
recolteaza devreme (inul pentru ulei, cruciferele timpurii),sunt foarte bune premergatoare
pentru cerealele de toamna. Plantele oleaginoase prastioare, bine intretinute, contribuie la
combaterea buruienilor in cadrul rotatiilor.
Suprafete mai mari, pe plan mondial, se cultiva cu soia, floarea-soarelui, arahide,
bumbac si rapita, ele fiind principalele plante producatoare de ulei comestibil (alimentar),
iar inul ulei si ricinul pentru ulei industrial.
In ultimile trei decenii, productia mondiala de ulei vegetal (comestibil industrial) a
crescut mult, ajungand de la circa 18 milioane tone in 1960 la circa 58 milioane tone in
1990, ritmul cresterii mentinandu-se ridicatsi in continuare. Cele mai mari ritmuri de
crestere s-au realizat la productia de ulei de floarea-soarelui si rapita.
Ritmul ridicat de crestere a productiei mondiale de uleiuri vegetale se datoreste in
principal cresterii productiei de uleiuri comestibile, cele industrial mentinindu-se la acelasi
nivel lin ultimii ani.
In productia mondiala de ulei vegetal, pe primul loc se situeaza soia (circa 15 milioane
tone anual), apoi floarea soarelui (peste 7 milioane tone anual), rapita (peste 6 miloane
tone), arahidele (peste 5 miloane tone), bumbacul (circa 4 miloane tone). Alteuleiuri
alimentare suntcele de maslin (peste 2 milioane tone), susan (circa un million tone),
sofranel (0,5 milioane tone).
Cresterea substantial a productiei de uleiuri vegetale comestibile se datoreste extinderii
soiei in SUA, folosita si ca furaj proteic, a florii-soarelui in Europa si SUA , datorita
calitatii culinare superioare a uleiului si a rapitei in conditii mai vitrege (Canada, India).
Pe plan mondial exista o tendita de crestere a ponderii uleiurilor vegetale in bilantul
lipidic din alimentatia oamenilor. Sunt doar cateva grupuri umane (eschimosii din Arctica,
pastorii din Savana Africana, etc.), care nu cultiva plante si consuma aproape numai
grasimi animale.
Se considera ca ritmul annual de crestere a productiei mondiale de uleiuri vegetale
comestibile nu este sufficient pentru a satisface cresterea cererii pe plan mondial, pentru
unele tari putandu-se vosrbi chiar de o penurie.
Suprafata cultivate cu plante oleaginoase pe glob se prezinta in tabelul 1.1
Planta
Soia
Bumbac
Suprafata cultivate (mii ha)

1979-1981
1996
50.543
63.433
34.371
33.545
2
Observatii
Ulei comestibil
Ulei comestibil
Floarea-soarelui
Arahide
Rapita
In pentru ulei
12.355
18.678
11.632
5.501
21.368
22.406
21.868
3.042
Ulei comestibil
Ulei comestibil
Ulei comestibil
Ulei comestibil
Floarea-soarelui detine locul al doilea in productia mondiala de ulei, dupa soia si

ainaintea arahidelor, bumbacului, rapitei, etc. Din totalul exportului mondial de seminte de
floarea-soarelui cea mai mare pondere revine Statelor Unite, iar ca mare importatoare este
Germania. Din totalul exportului de ulei de floarea-soarelui o mare pondere detin
Argentina si S.U.A.
Rapita este planta oleaginoasa a Europei Central-vestice (Germania, Polonia, Franta,
Suedia), Canadei, Indiei, Chinei, Japoniei, Rusiei, etc. Aceste tari isi asigura in mare parte
necesarul de ulei alimentar din semintele de rapita.
Inul este cunoscut de foarte mult timp, intai ca forma salbatica, apoi cultivate, atat
pentru tulpinele din care se obtin fibre, cat si pentru semintele sale bogate in ulei. In Egipt,
inul s-a cultivat cu 4000 ani i.e.n., iar in Orientul Mijlociu din epoca prebabiloniana.
O solutie importanta in rentabilizarea culturii inului este reconsiderarea productiei asazise secundare , obtinerea de tulpini pentru fibra in cazul culturii inului pentru ulei si
valorificarea semintelor in cazul culturii inului pentru fibra. Aceasta tendinta este
promovata pentru cresterea eficientei culturii inului. In acest sens, s-au realizat
perfectionari in tehnologia lui de cultura, inclusive a recoltatului in numeroase tari, ca
S.U.A., Canada, Franta, Belgia, etc.
1.2. Producerea plantelor oleaginoase in Romania

Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oliefere ierboase. Fructele de
floarea-soarelui contin, in procent de aproximativ 50%, ulei cu calitati alimentare de
exceptie si grad ridicat de conservabilitate.
Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu valori ale pH intre 6,8 si

8,0 profunde, cu textura mijlocie, care inmagazineaza si pastreaza bine apa, fara exces de
umiditate. Se evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum si solurile acide neamendate.
Zonarea culturii.
Zona I. Cuprinde zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei.
Acestea asigura cele mai bune conditii de crestere si dezvoltare pentru cultura floriisoarelui, intrucat solurile dominante sunt de tip cernoziomic, profunde, cu textura lutoasa,
continut ridicat in elemente nutritive si capacitate sporita de retinerea a ape, iar din punct
de vedere climatic, temperature, lumina si uneori precipitatile corespund cerintelor
obtinerii unor productii ridicate.
Zona II. Campia de Vest (judetele Timis, Arad). Suprafetele cultivate in aceasta zona
asigura conditii bune de dezvoltare a culturii florii-soarelui, datorita solurilor
cernoziomice, profunde precum si cantitatilor mai mari de precipitatii.
Zona III. Zonele neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei neirigat. Unitatile
teritoriale ale acestei zone se afla in partea de nord a campiei irrigate si sunt appreciate ca
mijlociu favorabile pentru cultura flori-soarelui. Conditile de cultura ale florii-soarelui sunt
mai putin favorabile datorita, in principal, deficitului de apa si prezentei solurilor brunroscate din aceasta zona a Campiei Romane.
Zona IV. Campia de Vest (judetele Bihor, Satu-Mare). Suprafetele din aceste judete
sunt favorabile culturii de floarea-soarelui, solurile fiind de tip cernoziomic, cu un regim
favorabil de preciptatii (500-650 mm)
Zona V. Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei. Din punct de vedere
al conditilor nturale, aceste teritorii se afla la limita inferioara de favorabilitate pentru
cultura florii-soarelui. Cauza principal este fertilitatea scazuta a solurilor datorita
procesului de eroziune, care variaza de la moderat la excesiv pe toate tipurile de sol.
Rapita se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei comestibil, intre
plantele oleaginoase. Uleiul de rapita are largi utilizari industrial si alimentare; turtele de
rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate in protein (38-42%),
glucide si saruri minerale.
Rapita de toamna gaseste conditii favorabile pe solurile profunde, cu textura mijlocie si
reactie neutra. Ca masuri restrictive , la amplasarea culturii se are in vedere evitarea
4
monoculturii si amplasarea in rotatie cu floarea-soarelui si soia, pentru prevenirea

extinderii atacului unor daunatori specifici.
Zonarea culturii.
Zona I de cultura a rapitei de toamna cuprinde partea de vest si est a tarii, Podisul
Transilvaniei si zonele colinare adapostite, in care se asigura conditiile de rasarire si de
iernare a culturii, fara pierderi. De asemenea, prezenta rapitei in rotatia culturilor
contribuie la cresterea suprafetei premergatoare timpurii, pentru grau si la combatarea
eroziunii solului.
Zona a II-a cuprinde partea de sud a tarii, cu precipitatii mai reduse, in care rapita se
recomanda sa se cultive in conditii de irigare, in vederea asigurari unei rasariri uniforme si
la timp, ca si a pregatirii plantelor pentru iernare.
Soia este una dinplantele agricole de cea mai mare importanta pentru alimentatia
umana, alimentatia animalelor si industriei. Soia fiind o leguminoasa contribuie substantial
la cresterea gradului de fertilitate al solului.
Soia este mai putin pretentioasa fata de culturile cu care intra in rotatie, dovedind
elasticitate in ceea ce priveste planta premergatoare, durata rotatiei si utilizarea ca
premergatoare pentru diferite culture.
Prin cantitatile importante de azot pe care le lasa in sol, precum si prin ameliorarea
insusirilor solului este o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor neleguminoase,
in special pentru cerealele de toamna.
Cultura soiei poate fi amplasata in rotatii scurte de doi ani si tipul soia-grau, pe
terenurile neirigate sau soia-porumb, in conditii de irigare sau zonele umede, precum si
rotatiide trei ani (soia-grau-porumb).
Zonarea culturii soiei are la baza cerintele pecifice ale acestei plante cu privire la
temperature, fotoperioada, resurse hidrice si caracteristicile soiului. In cadrul fiecarei zone,
pentru soia se vor rezerva terenurile fertile, cu clasa de bonitare mai mare de 50 de puncte.
Zona I. Campia din sudul tarii si Dobrogea, in care suma temperaturilor active (t >
10oC) este mai mare de 1600oC. In acasta zona soia gaseste conditiile favorabile pe
terenurile irrigate sip e cele cu aport freatic.
Zona II. Campia din vestul tarii cu 1400-1600oC, care, spre deosebire de zona a III-a,
are celeasi resurse termice, se caracterizeaza prin numar redus de zile cu temperature mai
mari de 30 oC si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de vegetatie.
Zona III. Partea de nord a Campiei Romane cu 1400-1600oC, in care cultura se va
amplasa, cu prioritate, pe terenurile irrigate si cele cu aport freatic.
Zona IV. Partea de est a Moldovei si Campia din nord-vestul tarii , cu 1200-1400oC.
Zona V. Partea de vest si sud-vest a Transilvaniei (luncileMuresului, Tarnavelor si
Somesului) si partea de nord-st a Moldovei, cu 1100-1250oC.
In ultima perioada, culturile de floarea-soarelui si rapita au inceput sa fie tentante pentru
fermieri datorita cererii tot mai mari pentru alimente si materii prime pentru
biocombustibili si datorita pretului care se mentine ridica. Floarea-soarelui ocupa un loc
important in structura suprafetei cultivate 900.000 ha, dar aceasta nu asigura rotatia
rationala a culturilor. Fata de anul 2000, in 2007 suprafata cultivta cu rapita a crescut de 50
de ori si cu 18% suprfata cultivate cu soia. La culturile oleaginoase, randamentele medii
sunt mult sub potentialul natural al solurilor (627 kg/ha la floarea-soarelui, 994 kg/ha la
rapita).
In anul 2007 s-a inregistrat cea mai mare productie de rapita pentru ulei 348,2 mii tone;
la floarea-soarelui productia a fost de 521,5 mii tone; la soia productia a fost 123,3 mii
tone. Remarcam interesul deosebit al producatorilor agricoli pentru rapita, programata 305
mii ha in 2007 pentru ca aceasta cultura are asigurata valorificarea atat pe piata interna
(prin aparitia fabricilor biodisel), cat sip e piata externa (prin preturi foarte bune). Cultura
este incurajata si prin alocatia bugetara, dar si de plata suplimentara de 45 euro/ha, in
conditiile valorificarii pentru biodiesel.
Evolutia suprafetelor cultivate cu floarea-soarelui, soia si rapita
in perioada 2000-2007
- mii ha -
Sursa: INSSE, 2006; 2007 Date operative transmise de catre DADDR judetene.
Productia de oleaginoase, in perioada 2000-2007

- mii tone -
Sursa: INSSE, 2006; 2007 Date operative transmise de catre DADDR judetene.
Urmare creterii suprafeei cultivate cu 40,7%, ct i a sporirii randamentelor la hectar,

n 2010, a crescut producia de plante oleaginoase in Romnia,cu 29,8%,totalizand 2,29
milioane tone, fa de 1,764 milioane tone n 2009, potrivit datelor furnizate de Institutul
Naional de Statistic (INS).
Anul trecut au fost cultivate 1,405 milioane hectare, cu 151.000 hectare mai mult dect
n 2009 (1,254 milioane ha).
Creteri ale produciei au fost nregistrate, n 2010, la soia (+73,8%), pn la 146.000
tone, la rapi (+62,1%) 924.000 de tone i la floarea soarelui (+15,2%) unde s-a obinut o
producie de 1,265 milioane tone
In tara noastra exista rezerve de teren agricol care permit cultivarea cu plante
oleaginoase, printre care rapita si soia, a circa doua milioane diie hectare, a declarat presei
Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii. De asemenea, acesta a mentionat ca in Romania
reluarea cultivarii mult discutatei plante soia modificata genetic "este necesara atat din
punct de vedere agronomic, precum si din perspectiva asigurarii, din productia interna, a
necesarului de proteina vegetala destinata sectorului zootehnic. Insa, decizia cultivarii
plantelor modificate genetic va fi luata doar pe baze stiintifice, iar pozitia Romaniai va fi
elaborata in colaborare cu celelalte autoritati implicate: Ministerul Mediului si Padurilor,
Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Autoritatea
Nationala pentru Protectia Consumatorilor, sub coordonarea Departamentului pentru
afaceri europene din cadrul Guvernului.
Reamintim ca firma Monsanto Europe SA detine in tara noastra o investitie de peste
100 de milioane de euro (Statia de procesare a semintelor de la Sinesti) si doreste sa
continue afacerile in Romania prin programe de ameliorare a unor hibrizi conventionali de
porumb si rapita. Mai exact, Monsanto Europe ar dori incheierea unui parteneriat cu un
institut de cercetare din tara noastra "pentru licentierea constructiei genetice care confera
toleranta la erbicid pentru a fi introdusa in soiuri autohtone de soia adaptate la conditiile
pedoclimatice din Romania".
1.3. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase.

Uleiul brut de plante oleaginoase se obtine prin presarea macinaturii semintelor
descojite si prin extractia cu solvent a brokenului rezultat de la presarea macinaturii.
Receptia si pregatirea materiei prime pentru depozitare
Materia prima este transmisa fabricilor de ulei de catre I.V.C. , din bazele de receptive
ale acesteia , cu vagoane C.F.R. sau mijloace auto.
Conditii tehnice de calitate
Proprietati organoleptice aspectul, culoarea, mirosul si gustul trebuie sa fie

characteristic semintelor oleaginoase sanatoase, ajunse la maturitate, fara miros sau gust
strain(de mucegai, incins, substante chimice, rancede, etc.)

Proprietati fizice umiditate max. 11%
Corpuri straine max. 4 %
Seminte cu defecte max. 10%
Seminte soia max. 0,5%
Infestare cu daunatori specifici semintelor depozitate nu se admit
Prelevarea probelor de seminte si analiza lor
Calitatea materiei prime este verificata de laborator prin prelevarea de probe
representative, de efectuarea de analize de laborator.
Laboratorul inscribe rezultatele determinarilor in registrul special pentru materie prima,
transmitand totodata buletine de analiza serviciului de urmarire a prductiei,precum si
serviciului financiar-contabil pentru decontarea furnizorului.
Cantarirea semintelor sosite in fabrica se efectueaza la cantarele bascule, verificate si
autorizate de organelle competente de stat. Rezultatele cantaririi se inregistreaza, ele
servind ca elemente primare la intocmirea bilantului de fabricatie , precum si pentru
decontarea catre furnizor.
Descarcarea materiei prime
Semintele se descarca manual din vagoane intr-un transportor cu racleti inclinat, de unde
prin intermediul unui elevator cu ,cupe sunt transportate in magazine.
Curatirea semintelor
Impuritatile pe care le contin semintele se pot clasifica astfel:
- impuritati oleaginoase
- impuritati organice si minerale, inclusive celeferoase
- impuritati datorate prezentei in seminte a unor sisteme biologice vii (insect, daunatori,
microflora).
Curatirea semintelor reprezinta o componenta necesara, foarte importanta a procesului
de pregatire a semintelor atat pentru prelucrare, cat si pentru depozitarea lor, si consta in
indepartatrea sau reducerea continutului de corpuri straine din masa semintelor
Pentru a se putea realiza o cat mai buna separare a impuritatilor, care prezinta o mare
diversitate a caracteristicilor, se practica curatarea cu trepte.
Indepartarea corpurilor straine voluminoase, net differentiate de seminte, se efectueaza

la curatirea I-a (precuratirea) iar separarea mai completa a corpurilor straine mai mici, greu
de indepartat, constituind obiectul curatarii a II-a (postcuratire).
Precuratirea este un factor important pentru buna conditionare a semintelor in vederea
depozitarii. Impuritatile care se gasesc in seminte mai ales cele organice, constituie un
mediu favorabil pentru dezvoltarea microfloreisi a parazitilor care favorizeaza
autoincalzirea si alterarea semintelor. Precuratirea se face pe baza diferentei de marime
dintre impuritati si seminte, a diferentei de masa specifica precum si pe baza proprietatilor
magnetice a impuritatilor feroase.
Precuratarea se realizeaza cu doua tarare din Toplet.
-
Tarar aspirator - productivitatea 50t/24 h

Tarar 1216
- suprafata cernare 4,8 mp
Semintele intra in tarar prin gura de alimentare si cad pe o sita preliminara cu ochiuri de
16-20 mm, unde are loc separarea impuritatilor mari (pietre, bulgari, paioase). Semintele
prin cernare trec pe cea de a 2-a sita cu ochiurile de 10-12 mm, unde se face o noua
separare a impuritatilor mai mari decat semintele. De aici tot princernare semintele cad pe
cea de a 3-a sita cu ochiuri de 2 mm, care retine semintele eliminand impuritatile mai mici
decat acestea (nisip, pamant, etc.) Praful este aspirat cu ajutorul unor ventilatoare,
separandu-se in cicloane.
Depozitarea semintelor.
Semintele dupa ce au fost supuse operatiei de curatire sunt trimise in functie de
necesitati, fie la prelucrare , fie la depozitare. Depozitarea semintelor se face intr-o
magazie cu 3 compartimente, inaltimea stratului de samanta depozitata va fi de 1,5 2,5 m
in functie de umiditate.
Conditionarea si controlul materiei prime oleaginoase la depozitare
Inainte de a fi trimise la depozitare,semintele sunt supuse conditionarii, respective
precuratirii, operatie care a fost prezentata si discutata inainte.
Pentru mentinerea calitatii materiei prime, in timpul depozitarii este necesar ca din
momentul intrarii in fabrica sa se efectueze un control systematic al temperaturii, umiditati,
10
aspectului mirosului si gradului de infestare al semintelor si sa se tina o evident exacta a

loturilor depozitate.
Temperatura semintelor din interiorul masei de seminte depozitate nu trebuie sa
depaseasca cu mai mult de 100C temperature mediului ambient. La semnalarea cresterii
anormale a temperaturii, se va proceda fie la aerarea semintelor prin lopatare, fie la
trimiterea lor in fabricatie.
Operatiile pregatitoare pentru prelucrarea semintelor.
Pregatirea materiei prime,pentru prelucrare prin presare-extractie, consta in realizarea
urmatoarelor operatii tehnologice:
- curatirea ;
- descojirea ;
- macinarea ;
- tratamentul hidrotehnic (prajirea).
Curatirea semintelor.
Inainte de trimiterea in fabricatie, pentru reducerea continutului de corpuri straine,
semintele sunt supuse unei noi curatiri, folosind in acest scop utilaje de acelasi tip, care
asigura o indepartare a impuritatilor in proportie de 50 75 % fata de continutul initial.
Utilajul folosit la curatire este un Tarar DUPLEX cu o productivitate de 10 t/24h, si o cu
o suprafata de cernare de 4,8 m2.
Dispunerea sitelor este aceeasi ca la precuratire,
deasemeni si principiul de functionare este la fel cu cel descries la capitolul de precuratire.

Controlul analitic al procesului de curatire se executa de catre laborator. Probele de
seminte trecute in fabricatie se iau din burlanul de alimentare al tararelor, iar probele de
seminte curatate, din jgheabul colector al acestora. Probele se preleveaza la 2 ore,
efectuindu-se proba medie pe schimb, la care se determina corpurile straine inainte si dupa
curatire.
De la tararele de curatare samanta este trecuta la cantarire printr-un cantarautomat, de
unde cu ajutorul a doua elevatoare si un redler, este transportata in doua buncare tampon,
cu o capacitate de 15 t fiecare.
Descojirea.
11
Din buncarele de depozitare samanta este transportata la descojire prinintermediul a

doua snecuri, redler si un elevator cu banda. Elevatorul este prevazut cu electromagnet in
vederea retinerii impuritatilor feroase.
Aparatura de baza pentru descojire
Operatiunea de descojire se realizeaza in doua faze si anume:
- spargerea semintelor cu desprinderea coji de miez;
- separarea cojii de miez.
La descojirea semintelor , pentru realizarea celor doua faze,se foloseste descojitorul de
tip Vulcan.
Samanta patrunde in toba de spargere, repartizarea uniforma a acesteia facandu-se cu
ajutorul dozatorului. In toba cu ajutorul paletilor, samanta este proiectata pe peretii
acesteia, unde are loc spargerea. Amestecul de miez, coji, tocatura, samanta intreaga,
rezultat din toba trece la separare pe sitele descojitorului.
Sitele efectueaza cernerea si separarea componentelor pe baza diferentei de dimensiuni.
Samanta ramasa nedescojita, este dirijata prin snecul de retur in circuitul de samanta.
Macinarea
Materialul obtinut la descojire este trecut la macinare prin intermediul unui snec.
Scopul urmarit prin operatia tehnologica de macinare consta in realizarea unei cat mai
complete distrugeri a structurii celulare a miezului si eliberarea continutului
intramoleculare, in care se afla repartizat uleiul, pentru atingerea unui grad cat mai ridicat
de extractie a acestuia atat la presare cat si la extractive cu solvent.
Procesul de macinare este influentat atat de structura si proprietatile fizice ale
semintelor, cat si de imiditatea continutului in ulei si continutul residual de coaja ramas in
aceasta dupa descojire.
Umiditatea si continutul in ulei influenteaza macinarea in sensul ca o umiditatea ridicata
si un continut de ulei mare conduc la aderarea macinaturii de utilaje producand infundari,
reducand randamentul acestora. Cresterea continutului residual de coaja in miez,
influenteaza de asemeni negative asupra calitatii macinaturii, deoarece coaja fiind mai tare
decat miezul mareste distanta dintre tavalugii de macinare.
Operatia de macinare se controleaza prin determinarea umiditatii si a calitati
macinaturii, respective a gradului de macinare.
12
Prajirea materialului oleaginous macinat

Materialul macinat este preluat de un snec transportor si prin intermediul unui elevator
si unui transportor cu melc este adus intr-un snec distribuitor montat deasupra prajitoarelor.
Prajirea are ca scop modificarea proprietatilor fizico-chimiceale macinaturii pentru ca la
presare sa se obtina randamentul maxim de ulei.
Prajirea macinturii comporta doua faze :
- umectarea macinaturi pana la umiditatea optima
- incalzirea materialului umectat pana la temperature corespunzatoare ceruta de
procesul tehnologic.
Prin umectare se urmareste modificarea plasticitatii particolelor de macinatura,
agregarea acestora care sa favorizeze fenomenul de udare selectiva potrivit caruia uleiul
este expulzat din celula sau de pe suprafata macinaturi.
Prin prajirea macinaturii umectate se realizeaza micsorarea vascozitatii uleiului,
modificarea structurii colloidal si coagularea substantelor proteice.
Cap. II. Analiza filierei florii soarelui.

2.1. Caracteristicile filierei.
Floarea-soarelui se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere ierboase. Fructele de
floarea soarelui contin, in procent aproximativ 50%, ulei cu calitati alimentare de exceptie
si grad ridicat de conservabilitate; se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si in industria
alimentara (margarine, conserve, sapun, lecitina, etc.).
Prin industrializare, dupa
extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si

materie prima pentru concentrate de protein in industria mezelurilor. Din cojile semintelor
se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice. Macinate,
cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg/tona produs. Capitulele se
utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material combustibil sau in
industria materialelor de constructii.
Amplasarea culturii. Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu
valori ale pH intre 6,8 si 8,0 profunde, cu textura mijlocie, care inmagazineaza si pastreaza
bine apa, fara exces de umiditate. Se evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum si
solurile acide neamendate.
13
Premergatoarele favorabile sunt culturile timpurii (cerealele de toamna, care asigura

o rezerva mai mare de apa in sol), precum si cele tarzii (porumbul). Se vor evita ca
premergatoarele, culturile cu boli comune si in special, cele care contribuie la propagarea
putregaiului alb, dintre care mentionam soia, fasolea si rapita, care ocupa suprafete mari in
zona de cultura a florii-soarelui. Este de asemenea, contraindicate revenirea florii-soarelui
pe aceleasi suprafete la interval mai scurte de 5-6 ani.
Organizarea asolamentelor este o cerinta obligatorie pentru diminuarea atacului de
boli, daunatori si a infestarii cu buruieni, reducerea necesarului de pesticide si obtinerea de
productii ridicate la floarea-soarelui.
Semintele de floarea-soarelui se utilizeaza in principal pentru extragerea grasimilor
(95%), si doar 5% se folosesc ca atare, in scopul alimentar sau furajer. Semintele contin
40-45% ulei,care este intrebuintat in alimentative si pentru obtinerea margarine.
Filiera semintelor de floarea-soarelui si a derivatelor sale cuprind urmatoarele etape:
-
Agricultura ;
Preluarea;
Procesarea (industrializarea);
Depozitarea;
Comercializarea;
Consumul.
In cadrul pietei agroalimentare, atat semintele de floarea-soarelui, cat si derivatele

acesteia rezultate din procesare au anumite caracteristici, care le diferentiaza de alte
produse. Astefl se pot remarca:
-
calitatea tehnica a semintelor de floarea-soarelui depinde de procentul de ulei

din seminte, acestea apartin fie la soiuri superioare, fie la soiuri comune, care se
comercializeaza la preturi differentiate pe piata;

din tehnologiile de procesare a semintelor de floarea-soarelui pot rezulta
produse cu un grad diferit de valorificare si de acceptare de catre consummator
(uleiuri, margarina, sroturi);

filiera la floarea-soarelui si derivatele acesteia porneste de la productia de
seminte si continua cu procesarea, care are loc, de regula, in cadrul unitatilor de
industrializare; prelucrarea semintelor de floarea-soarelui necesitafolosirea unor
tehnologii specifice si investitii; procesatorul utilizeaza tehnologii de productie
differentiate (ulei rafinat, ulei preset la rece, etc.),in functie de resursele de
investitii si pretul pietei;
14
beneficiarii produselor prelucrate sunt agenti economici cu profil industrial sau

commercial, canalele de distributie putand fi foarte scurte (in acest caz agentul
economic specializat in preluarea produselor poate avea si activitati de desfacere
cu amanuntul), dar si canale de distributie medii sau lungi;

cultivatorii de floarea-soarelui beneficiaza de subventii bugetare si alte forme de
sprijin nerambursabil; procesatorii beneficiaza de credite SAPARAD pentru
investitii in procesare;
produsele finite in urma procesarii (ulei, margarina) sunt considerate produse
agroalimentare de baza in consumul populatiei. Nivelul de consum pe locuitor in
Romania este inferior consumului mediu din tarile UE;

produsele finite (ulei, margarina) se afla in concurenta indirecta n cadrul pietei
agroalimentare din Romania. Astefl, uleiul de floarea-soarelui este un concurenta
indirect cu grasimile de porcine, iar margarina este in concurenta indireta cu
untul;
diferentele dintre nivelul si structura consumului populatiei din mediul urban si
acelei din mediul rural se reflecta si in consumul diferit de ulei si margarina;

intrucat in anumite perioade fabricile de ulei de floarea soarelui, in calitate de
beneficiar ai semintelor de floarea-soarelui, au acorat in schimb producatorilor
agricoli si ulei (o anumita cantitate la tona), cota de piata pentru acest produs s-a
modificat inmediul rural;

Romania este exportator net de sroturi, cu prioritate in tarile member al UE.
Sectorul (Etapa in
Operatiuni
Produsul
Agenti
Asociatii
Sprijinul
cardrul filierei)
specifice
care circula
economici
profesion
acordat de
sectorului
in cadrul
implicate pe
ale si
stat pe
firmei
filiera
institutii
filiera
Insamantare,
Seminte de
Ferme ale
abilitate
AFR,ACO
Subventii,
Insuficienta finantarii
lucrari de
floarea-
S.C.,asociatii
,ANCA,
facilitatii
prin credite bancare,
intretinere,
soarelui
, cultivatorii
Directia
pentru
lipsa pietelor de gros
individuali
Agricola
formarea de
Judeteana
loturi
AGRICULTURA
recoltare
Deficiente pe filiera
demonstrativ
e de culturii
de floareaPRELUAREA
Colectare,
Seminte de
Agentii
transport,
floarea-
economici
15
soarelui
-
Exportul de seminte in
detrimental exportului
receptive
soarelui
intermediari,
de ulei, lipsa de
personae
fundamentare a
fizice
pretului de preluare,
negocierea preturilor
in favoarea
PROCESAREA
Receptie,
Ulei,
Fabrici de
Patronatul
Modernizare
procesatorilor
Ramaneri in urma in
industrializar
margarina,
industrializar
uleiului,A
a fabricilor
implementarea acquis-
e, control de
sroturi de
e pentru
NPC,
de
ului comunitar
calitate,
floarea-
obtinerea
APC,
industrializar
capacitatii excedentare,
ambalare
soarelui, ulei
uleiului si
Agentia
e prin fonduri
linii tehnologice
zat
margarine
SAPARD
SAPARD
incomplete utilizate si
necoordonarea pe linii
DEPOZITAREA
Depozitare,
Ulei de
Depozite
ANPC,
Infintarea si
de fabricatie
Conditii de depozitare
livrare
floarea-
amplasate in
APC,
modernizarea
necorespunzatoare, o
soarelui,
zonele de
Agentia
unor depozite
prelungire a perioadei
margarina
productie si
SAPARD
prin fonduri
de depozitare a uleiului
SAPARD
si margarine
in centrele
COMERCIALIZAREA
Depozitare,
Ulei de
urbane
Unitati
ANPC,
Control de
Deficiente privind
vanzare
floarea-
comerciale
OPC,
calitate in
ambalarea, igienizarea
soarelui,
de desfacere
APC,
laboratoarele
ambalajelor, etc.
margarina,
cu amanuntul
proprii,
Concurenta uleiului de
sroturi, ulei
eliberarea de
floarea-soarelui si altor
zat
certificate de
sortimente de import.
calitate si
Intreruperea filerei in
garantie
etapa de
comercializare datorita
CONSUMUL
Achizitionare
Ulei de
Menaje,
ANPC,
Vrificarea
lipsei de comenzi
Consum scazut de ulei
, consum
floarea-
consumatorii
APC,
ingienei si
in raport cu UE.
soarelui,
colectivi, alte
ANSV
calitati prin
Insuficienta igienei si
margarina
unitati de
organism si
calitatii, nerespectarea
industrializar
institutii
partial a legii
abilitate
etichetarii, ramanerii in
urma in implementarea
acquis-ului comunitar.
2.2. Filiera florii-soarelui in Romania
16
Romania a inregistrat o crestere semnificativa a productiei de floarea-soarelui. Omare

parte din aceasta crestere a avut loc pe seama diminuarii suprafetelor cultivate cu sfecla de
zahar si soia.
In perioada 1998-2004, suprafata cultivate cu floarea-soarelui a variat intre 781 si
1043 mii ha annual.
Evolutia suprafetei cultivate cu floarea-soarelui in Romania (1996-2002)
-mii haSpecificare UM
Suprafata mii ha
1998
917
1999
781
2000
963
2001
1043
2002
879
2003
800
2004
906
totala
-sector
671
574
678
766
695
684
855
mii ha
privat
Sursa: INS.
Cea mai mare suprafata cultivate cu floarea-soarelui a fost de 1043 mii ha, in anul
2001, depasind limita care permite prcticarea unui asolament rational. Dupa anul 2001,
suprafata cultivate se inscribe in limitele agrotehnice normale, cu tendinta de reducere, ca
urmare a conditiilor nefavorabile de prt pe piata mondiala a uleiului.
Romania este unul dintre statele mari cultivatoare de floarea-soarelui din lume (locul
al saptelea). In anul 2005, in Romania se cultiva 3,8% din suprafata de floarea-soarelui pe
plan mondial.
Suprafata cultivata si productia de floarea-soarelui in Romania, comparative
cu alte tari si zone ale lumii (Sursa: USDA)
17
Cu un climat favorabil si soluri bune, Romania se afla pe o pozitie avantajoasa fata de

numeroase tari europene in ce priveste productia de floarea-soarelui. Datorita avantajelor
comparative, pretul florii soarelui este competitive pe piata interna si international.
Romania joaca un rol important ca producator de floarea-soarelui in Europa de Est.
Conform datelor din tabel in 2004 Romania producea aproximativ 53% din cantitatea de
floarea-soarelui, la nivel regional.Desi Romania produce o cantitate importanta de floareasoarelui, ca urmare a secetei din ultimii ani, nivelul productiei a scazut fata de tarile din
Europa de Est, in perioada 1999-2004.
Productia de floarea-soarelui din Romania, comparative cu Europa de Est
(1997-2002)
Tara
Productia (mil. tone)

1999
2000
Europa de 1,45
1,70
2001
1,91
2002
1,38
2003
1,59
2004
1,67
Est
Romania
1,30
0,71
0,74
0,90
0,85
0,97
Sursa: USDA-FAS
La nivel regional, Romania se situeaza intre doua mari producatoare de floareasoarelui, Bulgaria si Ucraina. Dintre aceste tari, Bulgaria este o concurenta semnificativa
datorita calitatii productiei si pretului scazut la poarta fermei.
In perioada 1998-2004, productia totala de floarea-sorelui s-a situate intre 721 si
1096 mii tone, iar productia medie la hectar intre 821si 1243 kg/ha. Fata de potentialul
existent si de nivelul normal al productilor medii la hectar, in ultimii ani s-au produs
scaderi sensibile , ca urmare a secetei accentuate.
Cresterea randamentelor la hectarul cultivat cu floarea-soarelui este prioritara pentru
perioada urmatoare. In vederea asigurarii necesarului de consum intern de ulei si pentru
export. Din estimarile MAPDR rezulta posibilitatea obtinerii a 2000 tone de floareasoarelui annual, din care circa 300 mii tone pentru export.
Productia totala de floarea-soarelui (mii tone) (1998-2004)
18
Productia medie de floarea-soarelui (kg/ha) (1998-2004)
Eficienta productiei de floarea-soarelui este diferita in sistemul de cultura neirigat fata

de cel irigat. In conditiile anului 2005, pe baza estimarilor facute de ICDEA, rezulta
posibilitatea realizarii unor randamente ridicate la hectar, in conditiile respectarii
tehnologiilor de productie. Aceste rezultate difera pe sisteme de productie astfel:
- in conditii de neirigare, la o productie de 1600 kg/ha si la un nivel al cheltuielilor
pentru o productie principala de 11219,6 mii lei/ha, prin valorificarea productiei la un prt
de 7500lei/kg rezulta un venit net de 1260,4 mii lei/ha si o rata a rentabilitatii de 11,2%;
- in conditii de irigare, productia de 2500 kg/ha si cu un nivel al cheltuielilor pentru
productia principal de 14118,5 mii lei/ha, prin valorificarea productiei la un prt de 7500
lei/kg rezulta un venit net de 3041,5 mii lei/ha si o rata a rentabilitatii e 21,5%.
Acest nivel al cheltuielilor poate fi atins de exploatatile de dimensiuni mijlocii, mari si
foarte mari.
La un randament mediu de 1500 kg/ha, cultura florii-soarelui este rentabila. Pe un
million de hectare se pot obtine 1500 mii tone. Daca se iriga o parte din suprafata cultivate,
productia poate sa depaseasca 2000 mii tone annual. Aceasta productie ar depasi, cu mult,
19
necesarul intern de consum si posibilitatile actuale de prelucrare si ar crea mari

disponibilitati pentru export. Din punct de vedere economic si al realizarii unui asolament
rational, o asemenea situatie nu este de dorit.
Bugetul de venituri si de cheltuieli pentru productia de floarea-soarelui la o societate
comerciala Agricola din sudul Romaniei indica rezultate economice favorabile la
randamentele peste mediile nationale ale perioadei 1998-2004.
Subventiile la cultura de floarea-soarelui
In luna mai 2002 a intrat in vigoare o noua lege a semintelor, Legea nr.266/2002
privind producerea, prelucrarea, controlul si certificarea calitatii, comercializarea
semintelor si a materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante. Legea
cuprinde un capitol special privind Piata semintelor, care armonizeaza legislatia
romaneasca cu prevederile Reglementarii nr.2358/71/CEE.
Noile prevederi al Legii nr.266/2002 s-au implementat prin Hotararea Guvernului
nr.755 din 18 iulie 2002 privind stabilirea ajutorului financiar pentru productia interna de
seminte certificate official, destinata pentru insamantare in campania agricola din toamna
anului 2002.
In luna decembrie 2002 a fost adoptata Hotararea Guvernului nr.1588/2002, care
reglementeaza ajutorul financiar pentru producerea de seminte care se comercializeaza in
primavera anului 2003 si in anul de piata 2003/2004. Au fost stabilite 19 specii sau grupe
de specii de seminte de interes pentru Romania, printer care si floarea-soarelui.
In Romania, subventile pentru producatorii agricoli au reprezentat, in medie, 25-50%
din valoarea de referinta a semintelor.
Taxe vamale
Masurile de politica comerciala referitoere la produsele agricole au fost adoptate de
Romania in conformitate cu angajamentele summate in cadrul Rundei Uruguay (aplicate
prin Legea nr.133/1994). Ca urmare, din 1995 Romania a implementat prevederile Rundei
Uruguay in domeniul comertului cu produse agricole, aplicand nivelul MFN (Most
Favoured Nation) la taxele vamale. Astfel, acestea s-au redus, ajungand, in cazul floriisoarelui, la 30% in 2002, 20% in 2003. In anul 2004, taxele vamale aplicate la importul de
ulei brut sunt de 25%.
In contextual aderarii Romaniei la UE se va ajunge la alinierea cu taxele vamale
prevazute de Tariful Vamal Comun al UE.
20
Bugetul de venituri si cheltuieli la cultura de floarea-soarelui

(calculatii la hectar, recolta 2003-2004)
Valoare
PRODUCTIA MEDIE LA HECTAR
VALOAREA PRODUCTIEI
din care productia principal
SUBVENTII
PRODUS BRUT
CHELTUIELI TOTALE
Din care pentru productia principal
CHELTUIELI VARIABILE
Cheltuieli cu materii prime si material
- samanta si material saditor
- ingrasaminte chimce
- pesticide
Cheltuieli cu lucrari mecanizate
Cheltuieli cu irigatii
Cheltuieli de aprovizionare
Cheltuieli cu forta de munca temporara
Asigurari
CHELTUIELI FIXE
Cheltuieli cu forta de munca permanenta
Cheltuieli generale
Dobanzi la credite
Amortisment
VENIT IMPOZABIL
VENIT NET + subventii
RATA VENIT IMPOZABIL
RATA VENIT NET + subventii
COST PRODUCTIE
PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL
U.M.
kg
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
mii lei
%
%
lei/kg
lei/kg
Indicatori
Neirigat
1500
12280
12000
480
12760
11499,6
11219,6
9741,4
4158,9
750
2529
879,9
4876,3
X
415,9
X
299,3
1758,2
535,4
399,1
573,7
250
780,4
1260,4
7
11,2
7012
7500
Irigat
2500
16850
16500
660
17510
14468,5
14118,5
11922,1
4940,9
750
3311
879,9
5115,5
1000
494,1
X
371,6
2546,4
837,3
495,5
713,6
500
2381,5
3041,5
16,9
21,5
6417,5
7500
Procesarea florii-soarelui
Procesarea semintelor de floarea-soarelui are loc in present in fabrici modernizate sau
retehnologizate; in ultimii ani s-au facut investitii importante. Productia de ulei a devenit
21
competitiva, satisface necesarul intern de ulei de florae-soarelui si asigura materia prima

de baza pentru productia de margarina.
Analizandu-se evolutia productiei de ulei in perioada 1990-2001 se observa cresterea
relative constanta, cu un minim de 173 mii tone in 1998 si un maxim de 312 mii tone in
anul 2001. Productia de margarina a avut un nivel minim de 16 mii tone in 1994 si un
maxim de 60 mii tone in anul 2002.
Piata uleiului din Romania este stabile, cu o productie asigurata de fabricile locale.
Din cota de piata, 65-70% din cota de piata este detinuta de trei mari firme procesatoare:
Unirea Iasi, Topway Industries Craiova si Argus Constanta.
Alti producatori de ulei de floarea-soarelui din Romania, cu capacitate de prelucrare
semnificative, sunt S.C. Ulcom Slobozia, S.C. Rosiorii de Vede, S.C. Muntenia Bucuresti,
S.C. Solaris Bucuresti, S.C. Interoil Oradea, S.C. Ardealul Carei.
Investitiile din ultimii patru ani in industria uleiului alimentar depasesc 20 milioane
dolari, vizand cresterea capacitatii de rafinare si imbunatatirea calitatii produselor. Cele
mai importante investiti au fost realizate de S.C. ARGUS-Constanta 6 mil dolari, S.C.
ULTEX Tandarei 4 mil dolari, S.C. ULEROM Vaslui 3 mil dolari, S.C. EXPUR
Urziceni 400 mii dolari, finatarea fiind asigurata prin redite pe termen mediu obtinute de
la banci romanesti.
La procesul investitional din acest domeni participa companii multinationale si
fonduri de investitii straine. Astfel, S.C. Unirea Iasi, care detine aproae 30 % din piata,
are ca actionar (cu peste 80% din actiuni) grupul multinational Cerol, cu sediul in Franta.
O pozitie asemanatoare detine S.C. ARGUS Constanta, cu 22500 actionari, din care
500 detin 80% din actiuni.
Grupul Topway Industries detine in present 25-30% din produtia romaneasca de ulei
si 20-22% din uleiul care se comercializeaza imbuteliat in ambalaje PET.
In Romania functioneaza 15 fabrici mari de ulei. Cu exceptia producatorilor
mentionati mai sus, restul produc sezonier, din lipsa resurselor pentru cumpararea si
stocarea unor cantitati suficiente pentru folosirea integral a capacitatii de productie.
Pentru a evita asemenea situati se impune incurajarea exportului de produse cu grad
inalt de prelucrare (ulei rafinat, margarina), stimularea producatorilor agricoli pentru
cresterea randamentelor la hectar, si reducerea costurilor, astfel incat sa-si asigure venituri
suficiente si sa vanda material prima la preturi accesibile procesatorilor romani.
Capacitatea anuala totala de prelucrare a celor 15 fabrici mari de ulei este de 1,3 mil
tone de floarea-soarelui. Consumul din productia interna s-a redus, in 2003, 8% fata de
22
2002, datorita puterii de cumparare scazute a populatiei si a importurilor ieftine din

Republica Moldova.
Romania poate realize in anii in care se obtine o recolta de floarea-soarelui buna circa
520 mii tone ulei, din care o cantitate de 200 mii tone s-ar putea exporta. Materia prima
provine prioritar din tara, si numai in anumite limite din import, la pretul pietei mondiale
In toamna anului 2003, firmele care fac parte din Patronatul uleiului au cumparat
floarea-soarelui de la producatori interni la un prt ce a variat intre 5300 si 5700 lei/kg.
Pretul unei tone de floarea-soarelui in portul Constanta a fost de 200 de dolari, iar a
uleiului de 475 dolari. Pretul uleiului pe piata international este in scadere,datorita
productiei mari obtinute in 2003.
Dupa cum se observa din schema fluxului tehnologic de obtinere a uleiurilor vegetale
comestibile, in urma procesarii semintelor de floarea-soarelui rezulta, pe langa uleiul
rafinat si ulei zat si sroturi
23
2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui

In perioada 1990-2001 la uleiul rafinat s-au inregistrat un consum minim de 160.000 t,
in 1994 un consum maxim de 266.000 t. La margarina, in aceeasi perioada, minimul a fost
de 26.000 t in anul 1996, iar maximul de 54.000 t, in anul 2000.
Consumul alimentar mediu annual/locuitor in perioada 1990-2001 a atins pentru ulei
un minim de 7,0 kg in 1994 si 1996 1,2 kg, iar cel maxim in 2002 de 2,8 kg.
Pe categorii de gospodarie se poate remarca faptul ca in anul 2002, consumul mediu de
uleiuri comestibile a scazut in aproape toate tipurile de gospodarii, cu exceptia unor
24
cresteri nesemnificative in cazul lucratorilor pe cont propriu in activitati neagricole si al

somerilor.
La margarina, in aceeasi perioada, evolutia consumului mediu a fost similara uleiului,
exceptiile (cresterile) aparand la lucratorii pe cont propriu in activitati neagricole, la
agricultori si pensionari.
Consumul intern de ulei de floarea-soarelui si margarina
- mii tone -
Anul
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
Ulei
266
241
189
189
160
193
204
180
179
202
240
254
Margarina
37
27
29
30
33
30
26
29
45
50
54
53
Sursa: INSE.
Consumul alimentar mediu anual/locuitor

- kg -
Anul
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
Ulei1
11,5
10,6
8,3
8,3
7,0
8,5
9,0
8,0
8,0
9,0
10,7
11,3
10,2
Margarina
1,6
1,2
1,3
1,3
1,5
1,3
1,2
1,3
2,0
2,2
2,4
2,4
2,8
Sursa: INSE
Consumul mediu de grasimi vegetale pe categorii de gospodarii (2001-2002)

- kg -
din care, gospodarii de
25
Total gospodarii
Salariati
Patroni
Lucratori cont propriu in activ.
Agricultori
Someri
Pensionari
2001
2002
1,318
1,312
1,300
1,285
1,382
1,365
Neagricole
total
Ulei pb.
Anii
Specificare
Grasimi
1,226
1,257
1,104
1,105
1,198
1,213
1,426
1,417
2001
2002
0,911
0,907
0,923
0,914
1,026
1,000
0,825
0,861
0,720
0,711
0,793
0,805
0,985
0,978
0,196
0,194
0,216
0,206
0,194
0,178
0,183
0,192
0,108
0,123
0,184
0,179
0,206
0,208
fl.s., soia
Margarina 2001
2002
Sursa: INSE.
Din studiul comparativ efectuat pentru anii 2001-2002 reies urmatoarele: in mediul
urban consumul de grasimi vegetale este mai ridicat decat cel din mediul rural, atat pe
total, cat si pe articole. Se mai observa, de asemenea, o reducere a consumului in anul 2002
fata de 2001, la toate tpurile de grasimi vegetale.
Consumul mediu de grasimi vegetale in mediul urban si rural (2001-2002)
Specificare
UM
Anii
Grasimi total
Kg
2001
2002
2001
2002
Gospodarii din
Rural
gospodarii Urban
1,318
1,362
1,268
1,312
1,343
1,275
0,911
0,981
0,831
0,907
0,971
0,834
2001
2002
0,196
0,194
Ulei porumb, fl. Kg

Soarelui, soia
Margarina
Kg
Total
Suras: INSE
26
0,238
0,226
0,148
0,158
Structura consumului lunar de ulei si margarina arata ca populatia chestionata din

mediul urban achizitioneaza cantitati mai mari decat cea din mediul rural. Acesta se
dataoreaza autoconsumului ridicat din gospodariile rurale. Se observa ca populatia
cheltuieste mult mai mult pentru uleiuri decat pentru margarina, iar in mediul urban
cantitatile achizitionate sunt mai mari decat in mediul rural
Consumul mediu lunar de ulei si margarina (kg/persoana)
- kg/pers
Specificare
U
M
Total gospodarii
Cantitate Valoare
Margarina
Kg
Ulei porumb, fl.
0,164
6110
Soarelui, soia
0,826
32298
Kg
Gospodarii din
Urban
Cantitate Valoare
0,187
7057
0,897
34849
Rural
Cantitate
0,136
Valoare
4979
0,742
29251
Sursa: INSE.
Preturile
Pana in 1989, pretul la floarea-soarelui platit producatorului agricol era stabilit
administrativ de Guvern. Din anul 1993, preturile s-au liberalizat, urmand ca, treptat, sa se
alinieze la pretul pietei externe.
Varietatile anuale ale preturilor la ulei pe piata externa sunt sensibile, iar din anii 19981999 sunt in scadere. In 2003, Uniunea Europeana, pretul uleiului de floarea-soarelui dublu
rafinat se situa in jurul valorii de un euro/litru.
Prin comparatie, productia de floarea-soarelui din SUA (un siloz din regiunea sudica centrala) a fost comercializata cu 48,88 USD/t sub pretul bursei din Rotterdam, in perioada
1993-2001. Daca eliminam anul 1997 care a fost un an comercial special, constatam ca
floarea-soarelui produsa in SUA a fost comercializata cu 50,62 USD/t sub pretul bursei
Rotterdam. Acest pret este apropiat de cel al unui siloz din Romania, de 55 USD/t sub
pretul bursei Rotterdam.
Pretul mediu al florii-soarelui la bursa Rotterdam pe 10 ani (1993-2002) a fost de 276
USD/t.
Pretul florii-soarelui si al uleiului depinde de tendinta cererii si de politica agricola,
nivelul acestuia fiind influentat de calitatea materiei prime.
Evolutia preturilor la semintele de floarea-soarelui si ulei reflecta o tendinta accentuata
de crestere a pretului la ulei si o crestere lenta a pretului materiei prime. Aceasta tendinta s27
a accentuat pe masura conjuncturii nefavorabile pe piata semintelor si uleiului de floareasoarelui pe plan mondial, in ultimii ani. Tendinta de aliniere a preturilor interne la floareasoarelui la preturile pietei mondiale este relevanta, in ultimii ani. De calajul intre pretul
florii-soarelui la poarta fermei si pretul uleiului la poarta fabricii este insa in crestere
accelerata, dupa anul 1996, in defavoarea producatorilor agricoli.
Tendinta pretului la floarea-soarelui, la poarta fermei in Romania,
SUA, bursa Rotterdam
- USD/t -
SURSA: USDA-FAS si Buletinul nr. 12 INSR MAAP
Comertul exterior
Din punctul de vedere al promovarii pe piata externa, Romania are avantaje la export
ca urmare a cererii ridicate in UE si Orientul Mijlociu (Turcia). Ca urmare a extinderii UE
catre Europa de Est, va creste rolul Romaniei in calitate de producator cheie de floarea28
soarelui. De aceasta vor beneficia producatorii agricoli, precum si fabricile de prelucrare a

semintelor oleaginoase, fabricile de nutreturi si zootehnia.
Productiile de floarea-soarelui obtinute in ultimii ani au depasit cererea interna,
existand astfel un disponibil pentru export.
Exporturile romanesti de samanta de floarea-soarelui (mii tone)
1999-2000
300
2000-2001
100
2001-2002
101
2002-2003
170
2003-2004
200
Sursa: USDA
Conform INS, in anul 2001, 76% din totalul exporturilor au fost destinate UE dintre
care:
Sursa: INS
Totusi, in unii ani, Romania importa seminte de floarea-soarelui. In 2001 s-au

importat aproximativ 15.000 t floarea-soarelui provenind din R.P. Moldova, UE, SUA etc.
O mare parte din importul de floarea-soarelui, in special din UE, a fost utilizat sub forma
de samanta.
29
Sursa: INSE
Cap. III. Studiu de caz pe S.C. PRUTUL S.A.

3.1. Prezentarea firmei
Prutul sprijin agricultura modern i profitabil, susinnd fermierii din momentul
nfiinrii culturilor pn la valorificarea recoltelor, oferindu-le soluii de pre-finanare cu
pachete tehnologice i garantnd achiziionarea recoltelor. Divizia de achizitii- vanzari
furnizeaz fermierilor ntreg spectrul de produse necesare unei recolte profitabile: erbicide,
fungicide, insecticide i ngrminte foliare precum i seminele - produse de mari
furnizori mondiali cum ar fi : Syngenta, Sumnit, Agro, Dupont, BASF, Timac Agro (grupul
Roulier), Holland Farming (grupul Scotts), Monsanto, Limagrain, KWS, Bayer
Procesul de distribuie urmrete satisfacerea nevoilor clienilor printr-un mecanism
simplu i eficient. Astfel, clienii solicit produsele la agenii care centralizeaz ulterior
cererile i trimit notele de comand ctre depozitele din zona n care i desfoar
activitatea. Departamentul de distribuie ntocmete rutele de livrare, asigur marfa i
transportul ei pn la client pe costuri proprii.
Cantitatea de erbicide, fungicide, insecticide i ngrminte foliare distribuit n fiecare
an este in crestere an de an, ceea ce demonstreaz c fermierii au ncredere n produsele
distribuite de Prutul. n 2007, vnzrile de inputuri au crescut cu 72% fata de anul anterior.,
iar pentru 2008 avem planificata o crestere de 68% fata de 2007.
Prutul promoveaz pachetele tehnologice, oferind clienilor ngrminte i pesticide- la
pachet cu seminele care le necesit. Prin pachetele tehnologice, urmrim s cretem
30
productivitatea recoltelor i veniturile fermierilor, s mbuntim sistemul de management

agricol, susinnd n acelai timp dezvoltarea unei agriculturi durabile. Pachetele
tehnologice nseamn producii mai mari, de calitate superioar i, nu n ultimul rnd,
beneficii semnificative pentru fermieri.
O recolta bun implic resurse importante. Prutul susine fermierii nc de la nfiinarea
culturilor, prin pachetele de pre-finanare a acestora. La cellalt capt al pre-finanrii,
Prutul devine client, prin achiziionarea garantat a recoltelor obinute, fapt care asigur
fermierilor o pia de desfacere sigur.
3.1.1. Prezentarea generala

Prutul S.A. este una dintre principalele companii din Romnia care se ocup cu
procesarea materiilor prime oleaginoase, rafinarea i mbutelierea uleiurilor vegetale i
comercializarea acestora. n acest moment, Prutul produce i mbuteliaz, n fabrica
proprie de la Galai, ulei de floarea-soarelui sau n diverse amestecuri i comercializeaz
aceste produse, precum i ulei vrac, ulei de msline (importat din Spania sub marca proprie
Picasol) i subproduse rot (folosit la furajarea animalelor) i acizi grai (utilizai n
ndustria cosmetic i a materialelor de construcii). Cu pasiune pentru ceea ce facem ne
determin s avem ambiia de a oferi doar ce e mai bun n orice privin a activitii
noastre, iar misiunea noastr, de a avea o contribuie la calitatea vieii ne stimuleaz s
producem cel mai bun ulei
Cu multa pasiune pentru ceea ce facem, dorim sa oferim cele mai bune produse
consumatorilor i partenerilor notri.
Tradiia care oblig
Fabrica Prutul se mndrete cu privilegiul de a duce mai departe tradiia primei fabrici
de ulei din Romnia. De peste 115 ani, istoria fabricii i a uleiului se mpletete cu cea a
oraului Galai.
n anul 1893, n actuala fabric, pe atunci "Fleming Oil & Chemical Company", se
produceau primii litri de ulei, obinui prin presarea semintelor de in cu ajutorul tehnologiei
engleze. Productia de ulei vegetal de consum ncepe in 1923, odat cu nfiinarea fabricii
de ulei Fleming. n acest an se prelucreaz aici semine de floarea-soarelui, rapi, in,
31
canep i chiar nuci de cocos, iar uleiul este imbuteliat n bidoane de metal i exportat in
Europa. Produsele se vand sub marca Salamas Fleming Galai, avand ca simbol o pajur
pe o coroan.
n anul 2002, tradiia primei fabrici de ulei vegetal din Romania este preluat pentru a
fi pstrat i dus mai departe cu strictee de Prutul.
S.C. PRUTUL S. A. cu sediul in Galati, este o unitate reprezentativa in industria
uleiurilor vegetale din Romania, atat in ceea ce priveste cota de piata, capacitatile de
productie, cat si dotarea tehnica, recunoscuta fiind calitatea produselor sale.
Dotarea tehnica de inalt nivel, tehnologiile diversificate, urmarite si conduse pe calculator,
exigenta controlului de calitate, asigura produse pentru gustul tuturor consumatorilor.
S.C. PRUTUL S. A. este unul dintre cei mai importanti producatori de uleiuri vegetale
si sroturi furajere din Romania.
S.C Prutul S.A. comercializeaza din categoria subproduse, sroturi furajere destinate
cresterii animalelor si acizi grasi utilizati in industria comestica. Detine o singura
capacitate de productie, avand dotare tehnica de inalt nivel, tehnologii diversificate,
urmarite si conduse pe calculator.
Materia prima selectionata, exigenta controlului de calitate, experienta si calitatea
resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor produse de calitate.
Ca urmare a unui ambitios program investitional PRUTUL SA a realizat o marire a
capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare, atat fizica
cat si chimica.
Uleiurile Prutul sunt fabricate printr-un proces complex din punc de vedere tehnologic,
ce tine pasul cu inovatia in domeniu. Fiecare etapa este atent supravegheata, pentru ca
rezultatul final sa satisfaca toate pretentiile de calitate ale clientilor. Mai jos este o schema
simplificata de fabricare a uleiului, urmand ca in functie de tipul de ulei fabricat, aceasta sa
devina mai elaborata si sa poata necesita mai multe operatiuni.
32
Conceptul de calitate isi pune amprenta pe toate activitatile ce au loc in cadrul fabricii
de ulei. In urma incheierii procedurilor de auditare, in 2006, prestigiosul Organism de
certificare Lloyds Register Quality Assurance (LRQA) a acordat S.C. PRUTUL S.A.
certificat de autorizare in conformitate cu standardele internationale ISO 9001: 2000/SR
33
EN ISO 9001: 2001 pentru urmatorul domeniu de activitate:

MATERIILOR
PRIME
OLEAGINOASE,
RAFINAREA,
PROCESAREA
IMBUTELIEREA
ULEIURILOR VEGETALE SI COMERCIALIZAREA ACESTORA.
3.1.2. Management si resurse umane

Analiza domeniului managementului are ca scop determinarea masurii si eficientei cu
care
conducerea
societatii
previzioneaza,
organizeaza,
coordoneaza,
antreneaza,
controleaza si evalueaza activitatile firmei.

Punctele forte si punctele slabe ale domeniului managementului la S.C. Prutul
S.A. se regasesc in urmatoarele tabele:
PUNCTE FORTE
CAUZE
EFECTE
Structura
organizatorica - structura de tip ierarhic- nivel
bine definita
functional
ridicat
al
productivitatii muncii
- respectarea principiului
Eficienta
unitatii de decizie si actiune

sistemului -structura organizatorica de -cresterea cifrei de afaceri
decizional
tip ierarhic-functional
-stilul
de
-satisfacerea
comenzilor
management clientilor
participativ
-asigurarea
aprovizionarii
continue cu materii prime si

Stil
de
marfuri
personalului -cresterea
management -atragerea
participativ
productivitatii
tehnico-administrativ si in muncii
procesul
de
adoptare
deciziilor
a -cresterea cifrei de afaceri

-fundamentarea intr-o mai
-asigurarea unor avantaje mare masura a deciziilor

angajatilor
-motivarea
sporita
personalului in realizarea
Folosirea
eficienta
a -influenta
functiei de control-evaluare
deosebita
sarcinilor
a -cresterea
productivitatii
calitatii produselor asupra muncii

nivelului vanzarilor
-cresterea cifrei de afaceri

-asigurarea
34
unor
conditii
corespunzatoare de munca
PUNCTE SLABE
CAUZE
EFECTE
Lipsa de preocupare pentru -compartiment de marketing - dezavantaj concurential
promovarea produselor
slab dezvoltat
-distribuirea fondurilor in
alte domenii
Analiza diagnostic a resurselor umane vizeaza aspecte privind evolutia numarului

total si pe categorii a personalului, motivarea acestuia, dinamica productivitatii muncii si
conditiile de munca.
Structura si dinamica personalului
In cei trei ani de analiza dimensiunea si structura personalului S.C. Prutul S.A s-au
modificat in mod continuu. Astfel ca in 2004 numarul de salariati a fost de 419 in 2005 au
fost 415 salariati iar in 2006 numarul de salariati este de 373.
In anul curent numarul personalului este de 373, personal impartit pe diferite
compartimente, precum reiese din urmatorul tabel :
Denumire personal
Personal de conducere
Personal auxiliar
Personal tehnic
Personal magazine
Colaboratori
Muncitori direct productivi
Numar personal
373
87
68
50
34
158
35
In functie de pregatirea profesionala, personalul este structurat in trei categorii: personal

cu studii superioare, personal cu studii medii si personal cu cultura generala.
Structura acestora este evidentiata in urmatorul tabel :
Personal cu studii superioare
Personal cu studii medii
Personal
Total
cu
Tehnic
23
economic
29
juridic
2
biologic
9
tehnic
45
economic
37
alte
cultura
specialitati
generala
158
70
Remunerarea si motivarea personalului

S.C. Prutul S.A. are un program bine stabilit, dar in functie de volumul comenzilor,
programul de lucru se poate prelungi.
Pentru motivarea personalului conducerea ofera mai multe avantaje cum ar fi:
micul dejun si dejunul gratuit;
echipament de protectie gratuit;
asigurarea fiecarui angajat impotriva accidentelor;
posibilitatea de acordare a creditelor fara perceperea dobanzii care se restituie prin

retinerea lunara a unei anumite sume din salariu.
Productivitatea muncii
Exista mai multe moduri de determinare a productivitatii muncii, insa toate exprima
raportul dintre volumul rezultatelor create prin folosirea unei unitati de resursa.
In cazul determinarii productivitatii muncii, una din modalitati o constituie raportarea
productiei anuale de ulei (exprimata in tone) la numarul de salariati ai societatii.
Formula de calcul este urmatoarea:
W= Q / L , unde:
Q productia obtinuta
L numarul de angajati
Evolutia productivitatii muncii in perioada 2004-2006
36
373
Denumirea
UM
Productivitatea muncii
Numarul de angajati
Productia de ulei
t/ persoana
persoana
t
Anul
2004
310,30
419
130000
2005
265,10
415
110000
2006
284,20
373
106000
Ca urmare a scaderii numarului de angajati de la un an la altul scade si productivitatea.

Astfel ca in 2005 fata de 2004 productivitatea muncii se micsoreaza iar productia de
asemenea.La fel se intampla si in anul 2006 fata de anul 2005.
Conditiile de munca
Pentru incadrarea muncii din sectiile de productie ale societatii in conditii normale de
igiena si productie sunt prevazute urmatoarele masuri:
sectiile de productie sunt prevazute cu vestiare si grupuri sanitare;
in cadrul sediului exista un cabinet medical dotat cu mijloace de acordare a
primului ajutor in caz de accidente.
Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul resurselor umane

PUNCTE FORTE
CAUZE
Conditii
corespunzatoare
mecanizare si
conditiile
de munca
automatizare al procesului
de munca
tehnologic
EFECTE
gradul
ridicat
asigurarea
microclimat
de - lipsa conflictelor privind
asigurarea
continuitatii
unui productiei
industrial -
onorarea
la
timp
corespunzator
comenzilor
Structura
- restructurarea societatii
- lipsa absenteismului
- reducerea cheltuielilor fixe
corespunzatoare a
- asigurarea cu peste 50% cu salariile
personalului pe activitati
din
Structura
personal
a - cresterea cifrei de afaceri
departamentului tehnic
- cresterea productivitatii
- conditii bune de munca

- restructurarea societatii
muncii
- reducerea cheltuielilor cu
37
corespunzatoare a
- politica de reducere a salariile
personalului pe
costurilor fixe
niveluri ierarhice
Valoare subunitara a
functionala
- cresterea
indicelui de corelatie
mecanizare si
a salariului cu
automatizare a utilajelor
productivitatea muncii
- sporirea productiei
-
- reducerea barierelor si a
structura
ierarhic- filtrelor
gradului
in
procesul
de
comunicare
de - o utilizare eficienta a
resurselor umane
scaderea
influentei
factorului uman
in procesul de productie
-evitarea cresterii
exagerate a
Cresterea
salariilor
- cresterea
productivitatii
mecanizare si
muncii
automatizare a utilajelor si a - obinerea de profit
gradului
spatiilor de productie
de - obtinerea unor venituri

mai ridicate
- posibilitatea satisfacerii
- sporirea productiei intr-un unui numar

ritm mai
mai mare de comenzi
accelerat decat cresterea
- cresterea salariilor
personalului
3.2. Descrierea produselor

Principalele produse realizate:
-ulei comestibil imbuteliat in bidoane PET de 1 litru si bidoane PET 10 litri;
-ulei rafinat vrac;
-srot vegetal furajer;
-ulei brut si rafinat;
-acizi grasi.
Spornic classic 1 L
38
Caracteristici:
Spornic classic este un ulei rafinat, obinut 100% din semine de floarea soarelui, cu un
ambalaj modern i uor de manevrat.
Uleiul Spornic classic este fabricat cu permanenta grij pentru o alimentaie sntoas,
echilibrat, dar in acelai timp si savuroas. Rafinamentul i gustul deosebit recomand
folosirea uleiului Spornic classic la prepararea mancarurilor gtite, pentru prajit, salate,
maioneze, dar i pentru torturi i prajituri.
Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitnd producerea de colesterol; controleaz
eliminarea apei din organism; previne imbatranirea celulelor; intreste i protejeaz inima
i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei; accelereaza cicatrizarea rnilor provocate de
arsuri.
Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc ntunecos i rece.
Nu conine conservani.
Spornic bouquet 1L
Caracteristici:
Spornic bouquet este un amestec de uleiuri rafinate, n proportie de 50% ulei rafinat de
floarea-soarelui i 50% ulei rafinat de rapi. Se recomand folosirea lui n mod special la
salate, dar poate fi folosit i la gtit.
Uleiul este bogat n vitamina E, aceasta limitnd producerea de colesterol; controleaz
eliminarea apei din organism; previne mbatranirea celulelor; intreste i protejeaz inima
i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei; accelereaz cicatrizarea rnilor provocate de
arsuri.
Spornic exotic 1 L
Caracteristici:
Spornic Exotic conine 95 % ulei rafinat de floarea soarelui i 5 % ulei de msline
extravirgin.
Uleiul Spornic Exotic este fabricat cu utiliznd tehnologii performante, si este recomandat
39
pentru prepararea salatelor, sosurilor, maionezei, dar i a mncrii gtite.

Uleiul de msline are un coninut ridicat de acizi grai mononesaturai i subsane
antioxidante naturale, acestea avnd un rol benefic asupra sntii.
Uleiul Spornic Exotic este bogat n vitamina E, aceasta limiteaz producerea de
colesterol; controleaz eliminarea apei din organism; previne mbtrnirea celulelor;
ntrete i protejeaz inima i arterele mpotriva instalrii aterosclerozei.
Uleiul Spornic extravirgin de msline

Caracteristici:
Ingrediente: ulei de msline extravirgin 100%.
Uleiul Spornic Extravirgin de msline este obtinut din msline de cea mai buna calitate
prin presare mecanic la rece.
Uleiul de msline este un produs esenial pentru o diet sntoasa.
Gustul special recomand folosirea uleiului Spornic Extravirgin msline la prepararea
salatelor si sosurilor. Uleiul de msline are un coninut ridicat de acizi grai mononesaturai
i substane antioxidante naturale, acestea avnd un rol benefic asupra sntii. Uleiul
Spornic Extravirgin ofera protecie mpotriva bolilor de inim, este foarte bine tolerat de
stomac i ajut la combaterea ulcerului i a gastritei.
Spornic classic 5 L
Caracteristici:
Spornic classic este un ulei rafinat, obinut 100% din semine de floarea soarelui.
Uleiul Spornic classic este fabricat cu permanenta grij pentru o alimentaie
sntoas, echilibrat, dar in acelai timp si savuroas. Rafinamentul i gustul deosebit
recomand folosirea uleiului Spornic classic la prepararea mancarurilor gtite, pentru
prajit, salate, maioneze, dar i pentru torturi i prajituri.
Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitnd producerea de colesterol; controleaz
arsuri.
40

Bonatelo 1 L
Caracteristici:
Ulei rafinat 100% floarea-soarelui.
Nu conine conservani
Bonatelo vegetal 1 L
Caracteristici:
Amestec de uleiuri rafinate , 80% rapia i 20% floarea-soarelui.
Bonatelo rapita 1 L
Caracteristici:
Ulei rafinat de rapi 100%, d o not de prospeime salatelor.
Prutul 1 L
Caracteristici:
Prutul este un ulei rafinat, obinut 100% din semine de floarea soarelui.
Uleiul Prutul este fabricat cu permanenta grij pentru o alimentaie sntoas,
echilibrat, dar in acelai timp i savuroas. Rafinamentul i gustul deosebit recomand
folosirea uleiului Prutul la prepararea mncarurilor gtite, pentru prajit, salate, maioneze,
dar i pentru torturi i prajituri.
Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitand producerea de colesterol; controleaz
arsuri. Este recomandat ca depozitarea s se realizeze la loc intunecos i rece.
41
Picasol 1
Beneficii:
Picasol este un ulei rafinat, obinut 100% din semine de floarea soarelui. Uleiul Picasol
este fabricat cu permanenta grij pentru o alimentaie sntoas, echilibrat, dar in acelai
timp si savuroas.
Rafinamentul i gustul deosebit recomand folosirea uleiului Picasol la prepararea
mancarurilor gtite, pentru prajit, salate, maioneze, dar i pentru torturi i prajituri.
Uleiul este bogat in vitamina E, aceasta limitand producerea de colesterol; controleaz
arsuri.
3.3. Pret, politica de distributie si promovare

Principalii furnizori
Furnizorii de materii prime sunt contactati fie direct fie prin mandatul societatilor tip
Comcereal. Furnizorii sunt societati cu capital privat sau de stat si producatori
individuali.Distributia produselor se realizeaza la nivel national prin intermediul
cash&carry ,hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora.
Extinderea distributiei la nivel national si nevoia de a monitoriza in permanenta
performantele distribuitorilor regionali, a generat o segmentare a teritoriului national in 7
zone geografice, fiecare avand cate o persoana de contact. Cele 7 persoane responsabile de
fiecare regiune in parte sunt: Ovidiu Aioane, Alin Buha, Dragos Carabat, Daniel Falfara,
Marius Neda, Sorin Pop si Doru Mortasifu.
Principalii clienti:
Produsul Ulei comestibil imbuteliat este comercializat la nivel national prin
intermediul distribuitorilor regionali in proportie de 90% si 10% prin intermediul
supermarketurilor si retelelor cash & carry.
Produsul ulei vrac este comercializat principalilor producatori de margarina vegetala
si producatorilor de conserve de peste si patiserie fina fiind distribuit direct din depozitele
societatii cu cisternele auto apartinand beneficiarilor
42
Produsul acizi grasi se comercializeaza in principal la export.

Sroturile furajere se comercializeaza in proportie de 80% la export si 20% la intern.
Principalii concurenti:
BUNGE Romania
TOPWAY INDUSTRIES
Craiova
1.BUNGE. Romania detine fabricile Unirea Iasi, Muntenia Bucuresti si InterOil

Oradea si este lider din punct de vedere al cotei de piata.
Situatia concurentiala se prezinta astfel:
S.C. Unirea S.A Iasi care produce doua marci distribuite la nivel national: Floriol si Unisol
detinand in anul 2001 o cota de piata de aproximativ 25%. Produsele sunt sustinute de o
campanie publicitara intensa.
2. S.C. TOPWAY INDUSTRIES S.A cu principalele marci: Untdelemn de la Bunica
si Solio care detine o cota de piata 15% si are o distributie bine pusa la punct reusind,
datorita campaniei de comunicare la Untdelemn de la Bunica sa ramana in mintea
consumatorului cu imaginea traditiei in arta gatitului.
Activitatea promotionala
Din punct de vedere al vadului comercial uleiul se poate vinde foarte usor in toate
zonele populate ale orasului. Aceasta caracteristica se datoreaz faptului ca produsul
satisface o nevoie curenta, fiind usor vandabil, in conditiile in care in zona de vanzare nu
exist concurenta. Cele mai importante actiuni promotionale utilizate de S.C Prutul S.A.
sunt constituie din:
- relatiile directe si permanente stabilite de conducerea societatii cu diferite categorii de
beneficiari;
- tehnicile de servire a consumatorilor practicate de personalul din magazinele proprii sunt
orientate spre vanzarea soft, urmarindu-se fidelizarea clientilor;
- adresa si sigla firmei S.C. Prutul S.A. sunt imprimate pe etichetele si ambalajele
produselor, precum si pe suprafetele exterioare ale autovehiculelor proprii ce participa la
procesul de distributie.
Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul comercial
43
PUNCTE FORTE
CAUZE
EFECTE
Cresterea cotei de piata
-extinderea retelei de desfacere
-cresterea prestigiului firmei
-realizarea de contacte cu noi
-cresterea cifrei de faceri
clienti
-cresterea rentabilitatii
-relatii publice ale conducerii cu activitatii

diverse categorii de clienti
Pozitie buna pe piata
- retea proprie de distributie
- imagine favorabila
- volum mare al productiei
- venituri stabile din
- relatii stabile cu beneficiarii
activitatea de
productie
Retea proprie de desfacere
- amenajarea unor magazine
- lipsa dependentei de
proprii
intermediari
- inchirierea de spatii de
- asigurarea unor venituri si a
vanzare
unor fluxuri de numerar
- existenta unui parc de
sigure
autovehicule
Orientarea spre
- nivel redus al veniturilor
- asigurarea unor venituri
comercializarea de marfuri
provenite din vanzarea
suplimentare
specialitatilor din carne

fabricate
- cresterea atractivitatii
ofertei din magazinele proprii
- existenta unor spatii de

depozitare neutilizate in cadrul
magazinelor proprii
PUNCTE SLABE
CAUZE
EFECTE
Preturi mai ridicate decat - necesitatea acoperirii
- diferenta intre volumul
media pe piata
investitiilor efectuate pentru
efectiv al vanzarilor de
modernizarea utilajelor
produse si volumul potential

al acestora
Gama de produse mai putin - capacitate redusa de productie
- volum mai redus al
diversificata decat cea a a sectiei
veniturilor
44
concurentei
de specialitati
- capacitate mai redusa de

satisfacere a cererii
beneficiarilor
- nevoia de a apela la
activitati care sa genereze
venituri
suplimentare
Ambalaje cu un grad mai - inexistenta unei metode
- orientarea unui anumit
redus de atractivitate
universale de ambalare a
segment de cumparatori spre
varietatii de produse fabricate in
produsele altor firme
sectia de specialitati
- nivel mai redus al
- lipsa de preocupare pentru
veniturilor
achizitionarea unei linii

automatizate
Activitate
de
promovare - efectuarea de investitii n alte
slab dezvoltata
activitati, considerate prioritare
- lipsa de popularitate a
marcii in zonele mai
indepartate
- dezavantajul in fata
marcilor concurente mai
cunoscute
3.4. Activitati logistice

Activitatea de preluare a cerealelor se desfoar n 10 puncte de lucru, baze de recepie
i silozuri, situate n cinci judee: Dolj, Calarasi, Braila, Galati, Iasi. n 2008, Prutul
investete att n creterea capacitilor de depozitare i procesare, ct i n modernizarea
acestora.
Condiionarea cerealelor se realizeaz utiliznd cele mai noi tehnologii i soluii
complexe de condiionare, care presupun curarea, uscarea, aerarea i dezinfectarea
produselor, n scopul obinerii unui nivel ridicat al calitii acestora.
n ce privete condiiile de depozitare a cerealelor, Prutul este n curs de implementare a
sistemului pentru igiena i sigurana produselor (HACCP), impus de normele europene
45
Prutul investete att n creterea capacitilor de depozitare i procesare, ct i n

modernizarea acestora.
Caile de acces si mijloacele de transport
Accesul in cadrul sediului S.C. Prutul S.A. se efectueaza pe cale rutiera. Societatea
are in posesie urmatoarele mijloace de transport: 15 TIR-uri, 50 de dubite-VW.
Resursele energetice si utilitatile
Pentru realizarea obiectului sau de activitate S.C. Prutul S.A. are acces la resursele
energetice si utilitatile asigurate atat prin amenajari proprii, cat si prin cumpararea de la
alte unitati economice.
Sursele de energie si utilitatile aflate la dispozitia societatii sunt urmatoarele :
-consumul de energie electrica ;
-necesarul de gaze naturale ;
-resursele de apa provin din reteaua de distributie a SC Apa Nova SA;
-energia termica este furnizata de centralele termice aflate in dotare, iar pentru incalzirea
functioneaza o centrala termica automatizata ;
-combustibilul necesar deplasarii mijloacelor de transport este achizitionat de la SC
Lukoil Downstream SRL si SC OMV Romania SA ;
-societatea dispune de o centrala telefonica proprie racordata la reteaua SC Romtelecom
SA si de conectare la reteaua de internet.
Descrierea procesului de productie
Organizarea productiei
S.C. Prutul S.A. detine o singura capacitate de productie, avand dotare tehnica de
inalt nivel, tehnologii diversificate. Materia prima selectionata, exigenta controlului de
calitate, experienta si calitatea resurselor umane si tehnologia reprezinta secretul unor
produse de calitate. Ca urmare a unui ambitios program investitional Prutul SA a realizat o
marire a capacitatii de rafinare, obtinand uleiuri rafinate prin ambele metode de rafinare,
atat fizica cat si chimica.
Imbutelierea produselor din portofoliu se face respectand normele de siguranta
alimentara utilizand liniile de imbuteliere moderne si automatizate si avand capacitati de
imbuteliere diversificate ce asigura satisfacerea exigentelor consumatorilor.
46
Societatea are urmatoarea organizare a productiei pe compartimente :
Compartiment operational: organizat dupa principiul obiectului de fabricatie si

cuprinde sectia de productie si de preparare a uleiului din floarea soarelui.
Compartimente auxiliare :
-atelierul mecanic;
-depozitele de produse finite ;
-laboratorul CTC
Echipamentele si procesele tehnologice
Procesele tehnologice dupa care se desfasoara activitatea de productie a S.C. Prutul S.A.
presupun transformarea materiilor prime prin parcurgerea mai multor faze in cadrul
sectiilor de productie .
Fazele activitatii de productie sunt urmatoarele:
-producatorii de seminte oleginoase: micii producatori, asociatii, societati agricole;
-precuratirea semintelor (vanturare, uscare, solarizare);
-depozitarea semintelor precuratite;
-precuratirea semintelor cu selectorul cu doua site, depozitare, transport la buncarul de
alimente a preselor;
-presarea semintelor cu ajutorul preselor cu snec:
-obtinerea uleiului brut;
47
-filtrarea uleiului cu filtru centrifug;

-transportul uleiului finit la recipientul de depozitare;
-livrarea la diferite societati cu profil chimic;
-sroturi;
-colectarea sroturi la depozit;
-livrarea la beneficiari (zootehnie)
-livrarea la angrosisti pentru consum intern si export (sticle PET)
Datorita diferitelor obiective pe care trebuie sa le indeplinesca sectia de productie are
in dotare utilaje moderne, clasificate din punct de vedere al capacitatilor de prelucrare a
materiilor prime si a produselor intermediare .
Capacitatea de productie
Capacitatea de productie prevazuta in proiectul sectiei de productie este de 240 t / zi iar
in mod curent ea este de 200 t/zi. In faza intiala capacitatea de productie a fost de 70 t/ zi ,
de trei ori mai mica decat in prezent.
Calitatea produselor
Calitatea superioara este o caracteristica esentiala in productia de ulei, deoarece
existenta acesteia este unul din elementele determinante pentru dobandirea recunoasterii
firmei si asiguarea competivitatii produselor. Pentru asiguararea unei calitati superioare in
momentul livrarii produselor catre consumatori finali, in cadrul unitatilor de depozitare si
ambalare a societatii sunt aplicate o serie de masuri menite sa mentina parametrii de
calitate ai materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite la nivelurile optime
recomandate de normele in vigoare. Principalele operatii efectuate in vederea verificarii si
pastrarii calitatii produselor sunt:
- la receptia materiilor prime se preleva mostre, care sunt supuse testelor in cadrul
laboratoarelor CTC;
- in toate depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate si
iluminat pentru evitarea impurificarii si alterarii materiilor prime si produselor finite;
- personalul muncitor poarta echipament de protectie sanitara a alimentelor.
Intretinerea si repararea utilajelor
48
Activitatea de intretinere se efectueaza de catre personalul serviciului mecano-energetic

prin revizii si curatari zilnice ale tuturor instalatiilor din sectia de productie .
Puncte forte si puncte slabe pentru domeniul tehnic si tehnologic

Puncte forte
Cauze
Efecte
1.procese tehnologice
-proiectarea liniilor in cadrul
-diminuarea
corect proiectate
unui sistem integrat de
pierderilor de materiale si
productie;
energie.
-o specializare buna a
personalului, care lucreaza in
productie .
2.calitatea superioara a
-aprovizionarea cu materii
-cresterea volumului
produselor fabricate
prime de calitate superioara;
vanzarilor, dar si cel al
-conditii optime de depozitare;

-testarea materiilor prime si a
veniturilor;
-cresterea cotei de piata
produselor finite in cadrul

laboratorului CTC.
3.5. Vanzari pe piata interna

Compania Prutul Galati, care detine marcile de ulei Prutul si Spornic, a raportat pentru
anul 2005 o cifra de afaceri de 28 de milioane de euro, in crestere cu 12% fata de 2004 si
estimeaza sa pastreze acelasi ritm de crestere si in acest an. Astfel, la sfarsitul lui 2006,
afacerile Prutul Galati ar putea ajunge la peste 31 mil. euro, sustinute si de un nou brand
lansat recent pe piata uleiurilor vegetale.
Rezultatele obtinute anul 2005 au la baza investitiile in tehnologie si dezvoltarea
echilibrata a politicii de vanzari la export si pe piata interna, potrivit informatiilor
companiei.
Prutul a investit 1,7 mil. euro in noi linii tehnologice care au permis lansarea pe piata a
unui nou brand, Picasol, pozitionat in segmentul mainstream. "Ne-am propus sa atingem
din primul an de la lansarea noului produs o cota de piata de 4% si o crestere a vanzarilor
49
de pana la 40%", a declarat Octavian Feodor, directorul fabricii Prutul Galati. El a mai spus
ca Prutul va continua si in acest an dezvoltarea portofoliul de produse pentru a raspunde
exigentelor pietei. Compania a demarat anul trecut un proiect de investitii de peste 1,5 mil.
euro, pentru protectia mediului.
In ultimii trei ani, Prutul a investit peste 3,5 mil. euro in modernizarea si in cresterea
capacitatii de productie a fabricii de ulei de la Galati. Capacitatea de rafinare a crescut de la
45 la 55 de tone pe zi, iar cea de imbuteliere de la 20 000 la 40 000 de litri pe zi.
Potrivit informatiilor companiei, anul 2005, Prutul a procesat 62.000 de tone de seminte
oleaginoase. Pentru anul 2006, compania a estimat o crestere a cifrei de afaceri de 10%12% bazata in special pe cresterile de capacitate din sectiile de rafinare si imbuteliere.
Planurile de dezvoltare ale companiei urmaresc cresterea si diversificarea portofoliului
de produse de pe platforma Galati, precum si cresterea exporturilor de seminte oleaginoase
in Italia, Spania, Grecia, Turcia, Egipt. Producatorul din Galati este prezent pe piata locala
cu marcile "Picasol", "Prutul" si "Spornic" in ambalaje de 1 litru si 5 litri.
In anul 2005, majoritatea companiilor de pe piata uleiurilor vegetale au raportat rezultate
financiare mai slabe decat in 2004, chiar daca volumele livrate pe piata au fost mai mari
decat cele din anul precedent. Aprecierea monedei nationale si cresterea ofertei de ulei de
pe piata au determinat modificari ale pretului, uneori chiar sub costuri. Oferta de ulei de pe
piata e mai mare decat necesarul actual, asa ca fiecare jucator a facut modificari ale
pretului, care a coborat uneori chiar sub costuri. Desi fizic s-a vandut mai mult, profitul
este redus din cauza scaderii pretului la ulei.
Din cauza acestei situatii, liderul pietei autohtone Bunge Romania a decis in 2005 sa-si
inchida facilitatea de productie din Bucuresti, in timp ce alti producatori au anuntat la
inceputul acestui an ca sunt in cautare de alternative pentru a acoperi pierderile. Astfel,
Argus Constanta va demara o investitie pentru productia de biodiesel, incercand astfel sa
foloseasca ca materie prima excesul de productie de ulei de floarea-soarelui.
Societatea intentioneaza sa produca biodiesel din ulei semirafinat, urmand sa
directioneze catre productia de combustibil uleiul pe care nu reuseste sa il plaseze pe piata.
50
Si grupul de firme Racova Com-Agro-Pan, detinut de omul de afaceri Adrian

Porumboiu, va investi in acest an circa 18 milioane de euro pentru constructia unei fabrici
de combustibil biodiesel la Vaslui, materia prima urmand sa fie asigurata din productia
proprie.
In primul trimestru al anului curent, producatorul a inregistrat, pentru uleiul Spornic,
cifre de vanzari cu 33% mai mari fata de aceeasi perioada a anului anterior, majorare
sustinuta si de rezultatele inregistrate pe 2007, care au aratat o crestere de 30% comparativ
cu 2006, potrivit datelor emise de companie.
Ne asteptam ca vanzarile la brandul Spornic din 2008 sa creasca cu 35% fata de 2007,
obiectivul nostru bazandu-se pe eforturile de promovare si de distributie al campaniei
publicitare aflate in derulare. Piata uleiului este greu previzibila, insa pana acum s-a
remarcat cresterea acesteia in valoare, a declarat, pentru Wall-Street, Mirela Olarescu,
marketing si PR manager in cadrul Prutul Galati.
Afacerile producatorului de ulei Prutul au crescut, in primele noua luni ale anului 2007,
cu 63%, pana la 39 de milioane de euro, comparativ cu perioada similara a anului anterior,
pe fondul majorarii vanzarilor de ulei imbuteliat.
Piata interna a uleiului va cunoaste o crestere de 5-10% fata de anul trecut, potrivit
estimarilor principalilor jucatori de pe piata de profil. Dupa intrarea Romaniei in UE,
pretul uleiului din import a scazut considerabil, iar romanilor li s-a pus la dispozitie o gama
mai larga de produse, dintre care cele organice par a avea un potential crescut.
In ceea ce priveste consumul de ulei, Romania este una dintre tarile cu cel mai ridicat
consum de ulei pe cap de locuitor, de aproximatov 11 litri pe an, comparativ cu Ungaria
sau Austria, unde valoarea nu depaseste 7 litri, respectiv 5 litri, potrivit datelor furnizate de
GfK, liderul mondial in domeniul cercetarilor de piata, anul trecut.
Brandul Spornic este fabricat de Prutul SA, cea mai veche fabrica de ulei din Romania,
infiintata in anul 1893. Compania are 100% capital romanesc. In acest moment, portofoliul
companiei include marcile de ulei: Picasol, Spornic si Prutul.
Prutul S.A. este una din primele patru firme producatoare de ulei vegetal de pe piata
romaneasca. Compania detine, pe langa fabrica de ulei de la Galati, noua capacitati de
depozitare a materiei prime in localitatile: Urleasca, Lacu Sarat, Lehliu, Calarasi, Filiasi,
Mircesti, Jijia, Sarca si Liesti.
51
Principalii producatori de ulei din Romania sunt Bunge, Cargill, Ulvex, Prutul,
Agricover si Ulerom, a caror cote de piata acopera o piata evaluata la o valoare de 210-220
de milioane de euro.
3.6.Analiza economic-financiara a activitatii
Informatii financiare anuale (Indicatori economici

principali)
2007
2008
2009
Active imobilizate-Total
Active circulante - Total
Datorii ce trebuie platite
intr-o perioada de un an Total
Active circulante, respectiv
datorii curente nete
Total active minus datorii
curente
Datorii ce trebuie platite
intr-o perioada mai mare
de un an - Total
Venituri in avans
Capital subscris varsat
Total capitaluri proprii
Creante - Total
Datorii - Total
Cifra de afaceri neta
Venituri din exploatare Total
Cheltuieli din exploatare Total
Rezultat din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultat financiar
Rezultat curent
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultat extraordinar
Venituri totale
51.076.414,50
75.622.686,30
57.094.431,00
70.002.531,00
52.371.677,00
50.476.446,00
53.763.213,00
58.436.896,00
50.022.474,00
22.044.365,00
11.633.246,00
512.240,00
72.747.882,60
68.414.588,00
52.630.636,00
1.414.498,20
7.184.372,00
3.942.667,00
372.896,90
46.997.970,00
71.333.384,40
6.691.652,00
55.177.711,20
153.223.211,60
313.089,00
46.997.970,00
61.230.216,00
8.936.692,00
65.621.268,00
143.187.176,00
253.281,00
53.711.967,00
48.129.622,00
8.715.719,00
53.965.141,00
108.776.688,00
166.514.741
137.714.089,00
109.626.001,00
155.517.598
144.012.648,00
120.490.371,00
10.997.142,90
2.060.797,00
4.553.704,40
-2.492.907,40
8.504.235,50
0,00
0.00
0,00
168.575.537,60
-6.298.559,00
2.538.908,00
5.507.682,00
-2.968.774,00
9.267.333,00
0,00
0,00
0,00
140.252.997,00
-10.864.370,00
3.739.104,00
3.613.358,00
125.746,00
-10.738.624,00
0,00
0,00
0,00
113.365.105,00
52
Cheltuieli totale
Rezultat brut
Rezultat net
Rezultat / actiune
Plati restante - Total
Furnizori restanti - Total
Obligatii restante fata de
bugetul asigurarilor sociale
Impozite si taxe neplatite
la termen la bugetul de stat
Nr. mediu angajati (numai
angajati permanenti)
160.071.302,10
8.504.235,50
6.466.237,70
0,0000
0,00
0,00
149.520.330,00
-9.267.333,00
-7.719.149,00
0,0000
0,00
0,00
124.103.729,00
-10.738.624,00
-10.738.624,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
419
415
373
3.6.1 Analiza cifrei de afacere

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale
efectuate de o firma, respectiv vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp
determinata.
In conditiile actuale, cand factorii pietei primeaza in sistemul de variabile care explica
rezultatele unei intreprinderi, analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea
locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor
acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati intr-o maniera profitabila. In
functie de nivelul cifrei de afaceri, se poate preciza daca intreprinderea este suficient de
importanta, daca are semnificatie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului,
respectiv daca partea sa de piata este neglijabila, putandu-se lua decizii strategice in
consecinta.
Conceptual, cifra de afaceri poate fi abordata ca : cifra de afaceri totala, cifra de afaceri
medie, cifra de afaceri marginala, cifra de afaceri critica.
Cifra de afaceri totala (CA) reprezinta volumul total al afacerilor unei firme, evaluate
la preturile pietei.
Cifra de afaceri medie ( CA ) reflecta incasarea realizata pe unitatea de produs sau
serviciu :
CA
CA
= Q
unde : Q reprezinta volumul fizic al vanzarilor.
53
Cifra de afaceri marginala (CA m ) exprima variatia incasarilor unei firme ( CA )

generata de cresterea sau scaderea cu o unitate a cantitatii vandute ( Q ).
CA
CA m = Q
Cifra de afaceri critica (CA min ) reprezinta acel nivel al incasarilor in care se asigura
acoperirea cheltuielilor, pragul de la care firma incepe sa produca beneficii :
CAmin =
ChF
100 Rchv
100
unde : Ch F - reprezinta suma cheltuielilor fixe

Rchv
- rata medie a cheltuielilor variabile
Analiza diagnostic a cifrei de afaceri vizeaza urmatoarele aspecte :

a)
Analiza dinamicii structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe
elementele componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite in

structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri
sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale,
in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru activitatii.
Pentru definirea cadrului general in care se inscrie activitatea intreprinderii, se folosesc
marimi absolute si ritmuri de crestere.Marimile absolute caractereizeaza evolutia cifrei de
afaceri la modul cel mai general. Marimile relative arata proportia de crestere a cifrei de
afaceri fata de o anumita baza de comparatie. Examinarea lor pe mai multe exercitii
permite stabilirea tendintei activitatii intreprinderii : crestere, stabilitate, regresie.
Variatia (absoluta si relativa) a cifrei de afaceri este rezultatul actiunii unui numar
mare de factori interni si externi. Evitarea erorilor de judecata si aprecierea performantelor
reale ale unitatilor impun luarea in calcul a efectelor inflatiei.
Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a activitatii.
Structura cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferitele activitati, sortimente,
grupe,sectoare care formeaza nomenclatorul unei intreprinderi.
Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variatiilor inregistrate
pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii si implicatiile lor asupra rezultatelor
economico-financiare ale intreprinderii. Analiza poate fi realizata pana la nivelul
54
produsului, grupelor de produse sau categoriei de activitati, firma fiind interesata sa

cunoasca care dintre produse sunt solicitate, care este contributia lor la formarea
veniturilor, care sunt mai rentabile, nu numai din puncutl de vedere al producatorului, si si
al beneficiarului.
b). Analiza factoriala a cifrei de afaceri
Cifra de afaceri evolueaza sub incidenta unui complex de factori interni sau externi.
Factorii interni sunt :
gradul de cunoastere al nevoilor ;
forta de vanzare ;
factori comerciali ;
serviciile oferite ;
strategia preturilor.
Factorii externi sunt :
concurenta ;
evolutia nevoilor clientului ;
legislatia economico-financiara.
Pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele :
CA = q p
Qf
CA = N
CA = N
Mf
N
N
M f'
Mf
CA
Qf
Qf
CA
M f ' Qf
CA = T cah
CA = A e
CA
Ae
sau :
CA = Ae
Ac M f M f ' CA
Ae Ac M f M f '
unde : CA cifra de afaceri ;

q cantitatea vanduta ;
p pretul mediu de vanzare (exculs TVA) ;
55
T fondul total de timp (ore - an) ;

Cah cifra de afaceri medie orara ;
M
- valoarea medie a mijloacelor fixe ;
M f - valoarea medie a mijloacelor fixe productive ;

'
N numarul mediu de salariati ;

A e - valoarea medie a activelor de exploatare ;
A c - valoarea medie a activelor corporale
In cazul firmelor mici, se poate sonstitui un model de analiza in raport cu cantitatile
vandute si preturile de vanzare.
In activitatea practica, cunoasterea marimii si sensului influentei celor doi factori
prezinta importanta in formularea strategiei vanzarilor vizavi de firmele concurente.
Din punct de vedere metodologic, trebuie mentionat faptul ca primul factor contine
si influenta structurii fizice a productiei vandute care, prin intermediul pretului
diferentiat pe produse, actioneaza asupra cifrei de afaceri. Dar aceasta influenta de
structura poate fi determinata doar in cazul produselor omogene (exprimate in aceeasi
unitate de masura).
In consecinta relatiile sunt :
inluenta volumului fizic (cantitatii) :

n
i 1
i 1
qi11 p0 qi0 pi0
unde :
p0
- pretul mediu de vanzare
influenta structurii fizice a productiei vandute

n
i 1
i 1
qi1 pi0 qi0 p0
influenta preturilor de vanzare

n
i 1
i 1
qi1 pi1 qi1 pi0
Daca productia este omogena, se pot forma grupe de produse, stabilindu-se astfel
influenta structurii pe grupe de produse (activitati). In cazul unor firme cu activitati
complexe, cunoasterea contributiei fiecarei grupe de produse sau activitati la evolutia cifrei
de afaceri prezinta o importanta deosebita.
56
c). Analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea

Elementele principale care dimensioneazavolumul de activitati si de care depinde
marimea cifrei de afaceri sunt : capacitatea de productie, resursele (materiale, umane,
financiare), cererea de produse (piata). Fiecare element poate constitui o restrictie in
formarea si aprecierea obiectivelor pentru o anumita perioada, dar si un factor stimulator.
La sfarsitul unei perioade, fiecare producator se afla intr-o anumita situatie in ceea ce
priveste concordanta dintre posibilitatile sale de productie si cererea solvabila. Ignorarea
unui asemenea aspect are efecte pe termen lung, care pot sa conduca la falimentul firmei.
De aceea, in analiza cifrei de afaceri din activitatea de baza, in corelatie cu capacitatea
de productie si cerere, se are in vedere tocmai masura in care, prin deciziile adoptate, s-a
asigurat o asemenea concordanta care sa volorifice intr-o proportie corespunzatoare
potentialul productiv al intreprinderii.
In activitatea de conducere, cat si in diagnosticul necesar avaluarii intreprinderii,
trebuie sa faca estimari asupra cifrei de afaceri, iar pe baza acesteia si a celorlalti indicatori.
Deci, in fundamentarea cifrei de afaceri si a programului de fabricatie, pe langa
diagnosticul intern, trebuie avute in vedere piata si concurenta.
Astfel, in legatura cu piata, se va face o analiza cantitativa, pentru a marca
posibilitatea de absorbtie a produselor pe care le produce intreprinderea, precum si o
analiza calitativa, care are drept scop cunoasterea gusturilor, nevoilor si comportamentul
consumatorilor fata de produsele intreprinderii.
De asemenea, este importanta, in aceasta analiza, segmentarea pietei, intrucat nu este
suficienta numai o apreciere generala, fara a tine seama de concurentii care apar pe piata.
In acest scop, se foloseste indicatorul cota globala de piata a firmei (C P ), care se
determina ca raport intre vanzarile proprii (V P ) si totalul vanzarilor produsului respectiv :
C
VP
V
Pentru segmentul pietei proprii, se are in vedere modelul :

C pi
Vp j
Vj
unde : j piata
Cota de piata proprie pe segmentul respectiv este :
57
C'p
Vj
V
In consecinta, relatiile sunt :
influenta vanzarilor totale :
V1 V0 C p
influenta structurii vanzarilor pe piete de desfacere :
V1 C ' p C p
100
influenta cotelor de piata :
V1 C p1 C ' p
100
In legatura cu concordanta, cunoasterea acesteia si a puterii competitive sunt probleme
esentiale ale conducerii intreprinderii pentru fundamentarea programelor esentiale ale
conducerii intreprinderii pentru fundamentarea programelor viitoare.
In legatura directa cu piata este si analiza clientelei, care vizeaza :
prezentarea principalilor clienti interni si externi ;
schimbarile intervenite in structura si numarul clientelei in ultimii ani, cauzele

care
le-au determinat si implicatiile asupra vanzarilor proprii ;

atitudinea clientelei proprii fata de produsele firmei concurente.
Urmarirea unor asemenea aspecte are importanta in ceea ce priveste masurile care
trebuie intreprinse pentru mentinerea si eventual sporirea numarului de clienti.
3.6.3. Analiza rentabilitatii

Rentabilitatea, ca forma de exprimare a eficientei economice, reprezinta capacitatea
intreprinderii de a obtine profit, in scopul remunerarii capitalurilor, dar si al extinderii
activitatii. Ea poate fi exprimata cu ajutorul a doi indicatori:
-rata profitului
- rata rentabilitaii economice
Rata rentabilitatii economice arata eficienta utilizarii activelor si prezinta valori

diferite in functie de sectoarele economiei nationale. Nivelul acesteia trebuie comparat cu
rata medie a dobanzii pe piata bancara, astfel:
- cand nivelul ratei rentabilitatii economice este inferior ratei dobanzilor, inseamna
58
ca firma comerciala inregistreaza pierderi;

- cand nivelul ratei rentabilitatii este superior ratei dobanzilor, inseamna ca firma
comerciala isi utilizeaza eficient resursele de care dispune. Apare astfel efectul de parghie,
prin faptul ca diferenta dintre rata rentabilitatii economice si rata dobnzii la capitalul
imprumutat suplimenteaza remunerarea capitalurilor proprii.
Denumire
Formula de calcul
2004
2005
2006
Rata rentabilitii
rezultatului
exploatarii
(Rezultatul
exploatarii / Venituri
din exploatare) *100
6,60%
-4,57%
-9,91%
Rentabilitatea
financiara a
capitalului
propriu
(Rezultatul net /
Capital propriu) *
100
9,04%
-12,60%
-22,31%
Rentabilitatea
economica
(Rezultat brut /
Active imobilizate) *
100
16,65%
-16,23%
-20,50%
3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de productie si

comercializare
Din analiza datelor prezentate reiese faptul ca S.C. Prutul S.A. Galati are o
situatie economico-financiara buna.
Conducerea societatii comerciale trebuie sa adopte masuri care sa impulsioneze in
continuare desfasurarea activitatii economico-financiare ce include printre obiective:
Cresterea profitului societatii comerciale astfel incat rata acestuia sa se mentina
permanent peste nivelul dobanzii practicate la banci, asigurand astfel resurse suplimentare
pentru dezvoltarea acesteia;
59
Folosirea unor tehnici si metode manageriale care sa contribuie intr-o mai mare
masura la perfectionarea organizarii activitatii societatii;
Adoptarea de tehnologii moderne, cu implicatii calitative superioare produselor care
conduc spre utilizarea eficienta a materiilor prime, cresterea productivitatii muncii
Realizarea acestor obiective strategice presupune drept conditii necesare si suficiente o
serie de obiective derivate pe termen scurt, cum ar fi :
Stabilirea masurilor necesare de reglare, respective de utilizare cat mai completa a
capacitatilor de productie, executari de lucrari sau prestari de servicii;
Minimanizarea stocurilor de active circulante pe cele trei stadii ale circuitului

(aprovizionarea, productie, va)nzare si incasarea productiei) prin:
-
aprovizionarea cu materiale sa se face de la sursele cele mai propiate si cu

mijloacele de transport cele mai economice
incheierea in timp optim a contractelor de aprovizionare cu stipularea precisa a

termenelor de primire a materiilor prime si materialelor, pentru ca acestea sa
asigure ritmicitatea si continuarea procesului tehnologic;
semnalizarea operative a aparitiei de stocuri excedente;
introducerea normelor tehnice progresive de folosire a utilajelor;
urmarirea modului de executare a prestarilor de servicii de catre

compartimentele de transport pentru livrarea in termen catre clienti
aproduselor;
contractarea din timp a productiei pe cantitati, dimensiuni, calitate si termene

prcis specificate.
Atragerea de noi clienti precum si pastrarea celor actuali prin
analiza si evaluarea situatiilor economico financiare pe baza informatiilorculese pentru

determinarea unor indicatori semnificativi pentru analiza situatiilor lor:
Solvabilitate;
Fidelitate;
Marimea unitatii patrimoniale;
Calitatea echipei de conducere;
Forma juridica.
Elaborarea unei politici coerente de finantare a unitatii
patrimoniale in masura sa asigure dezvoltarea echilibrata a tuturor sectoarelor de activitate

sis a determine succesul societatii in raport cu concurenta;
60
Se impune accelerarea incasarilor creantelor pentru reducerea
capitalurilor allocate in soldul clientilor si pentru a se evita reiscurile de insolvabilitate ale

acestora prin:
-
alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru conditiile date;
tinerea unei evidente clare si la zi a documentelor de decontare;
urmarirea aplicarii de sanctiuni economice si financiare (despagubiri, amenzi,

penalizari, dobanzi) in cazul neindeplinirii conditiilor contractuale si disciplinei
decontarilor;
introducerea decontarilor prin compesatii.
Esalonarea echilibrata si degajata a scadentelor obligatiilor de
plata ale unitatii;
Cresterea productivitatii muncii;
Diversificarea activitatii prin realizarea de noi produse
competitive;
Lansarea produselor realizate in noi piete de desfacere, conform
cerintelor si normelor internationale;
Prospectarea pietelor de desfacere a produselor prin publicitate,
expozitii, targuri si reclame.
61

Uleiul

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uleiul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Cap. I. Locul si importanta plantelor oleaginoase in agricultura

Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa.

Cap. II. Analiza filierei florii-soarelui.

2.1. Caracteristicile filierei.

2.2. Filiera florii soarelui in Romania.

2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui.

Cap. III. Studiul de caz pe S.C. PRUTUL S.A.

3.1.1. Prezentarea generala.

3.1.2. Management si resurse umane.

3.2. Descrierea produselor.

3.3. Pret, politica de distributie si promovare.

3.4. Activitati logistice (transport, depozitare, ambalare).

3.5. Vanzari pe piata interna.

3.6. Analiza economic-financiara a activitatii.

3.7. Propuneri de cresteri a eficientei activitatii de

Producerea plantelor oleaginoase in lume si in Europa

Suprafata cultivate (mii ha)

Floarea-soarelui detine locul al doilea in productia mondiala de ulei, dupa soia si

1.2. Producerea plantelor oleaginoase in Romania

Floarea-soarelui intruneste conditii favorabile pe solurile cu valori ale pH intre 6,8 si

monoculturii si amplasarea in rotatie cu floarea-soarelui si soia, pentru prevenirea

Productia de oleaginoase, in perioada 2000-2007

Urmare creterii suprafeei cultivate cu 40,7%, ct i a sporirii randamentelor la hectar,

1.3. Tehnologia de prelucrare a plantelor oleaginoase.

Proprietati organoleptice aspectul, culoarea, mirosul si gustul trebuie sa fie

strain(de mucegai, incins, substante chimice, rancede, etc.)

Indepartarea corpurilor straine voluminoase, net differentiate de seminte, se efectueaza

Tarar aspirator - productivitatea 50t/24 h

aspectului mirosului si gradului de infestare al semintelor si sa se tina o evident exacta a

Dispunerea sitelor este aceeasi ca la precuratire,

deasemeni si principiul de functionare este la fel cu cel descries la capitolul de precuratire.

Din buncarele de depozitare samanta este transportata la descojire prinintermediul a

Prajirea materialului oleaginous macinat

Cap. II. Analiza filierei florii soarelui.

Prin industrializare, dupa

extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si

Premergatoarele favorabile sunt culturile timpurii (cerealele de toamna, care asigura

In cadrul pietei agroalimentare, atat semintele de floarea-soarelui, cat si derivatele

calitatea tehnica a semintelor de floarea-soarelui depinde de procentul de ulei

comercializeaza la preturi differentiate pe piata;

(uleiuri, margarina, sroturi);

beneficiarii produselor prelucrate sunt agenti economici cu profil industrial sau

cu amanuntul), dar si canale de distributie medii sau lungi;

Romania este inferior consumului mediu din tarile UE;

acelei din mediul rural se reflecta si in consumul diferit de ulei si margarina;

modificat inmediul rural;

prin credite bancare,

lipsa pietelor de gros

2.2. Filiera florii-soarelui in Romania

Romania a inregistrat o crestere semnificativa a productiei de floarea-soarelui. Omare

Cu un climat favorabil si soluri bune, Romania se afla pe o pozitie avantajoasa fata de

Productia (mil. tone)

Productia medie de floarea-soarelui (kg/ha) (1998-2004)

Eficienta productiei de floarea-soarelui este diferita in sistemul de cultura neirigat fata

necesarul intern de consum si posibilitatile actuale de prelucrare si ar crea mari

Bugetul de venituri si cheltuieli la cultura de floarea-soarelui

competitiva, satisface necesarul intern de ulei de florae-soarelui si asigura materia prima

2002, datorita puterii de cumparare scazute a populatiei si a importurilor ieftine din

2.3. Comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui

cresteri nesemnificative in cazul lucratorilor pe cont propriu in activitati neagricole si al

Consumul alimentar mediu anual/locuitor

Consumul mediu de grasimi vegetale pe categorii de gospodarii (2001-2002)