INTRODUCERE IN ARTA

FOTOGRAFICA
Film

INTRODUCERE IN ARTA FOTOGRAFICA

FOTOGRAFIA:
Notiuni introductive:
A fotografia= a scrie prin intermediul luminii
Aparate: -analogic
-digital
Componentele aparatului de fotografiat:
1. Camera obscura: cutie paralelipipedica, pe un perete exista un orificiu iar pe
peretele opus apare imaginea rasturnata (rigid, deformabil).
2. Obiectivul:ansamblu de lentile convergente (fix, interschimbabil)
3. Dispozitiv de vizare: geamul mat din camera obscura (direct, lateral)
4. Dispozitiv de memorare: caseta de film, material color de diapozitiv (fix,
interschimbabil)
5. Obturator: lamele montate intre lentilele obiectivului (central, focal)
Rezolutie:
-monitor: 72
-fotografie: 256
Formate:
A. Formate mici: laica foloseste film perforat 24x36 mm
B. Formate mijlocii: l=6cm 6x6cm, 6x9cm, 6x7cm, 6x8cm
C. Formate mari: 9x12cm, 9x13cm, 13x18cm, 18x24cm
Reguli si principii de fotocompozitii:

Axele de simetrie ale imaginii sunt linii slabe ale imaginii (cadrului) in consecinta e bines
a plasma subiectul in linii si in puncte forte.
Regula lui 3:
Pozitionarea subiectului dupa linii si puncte forte:-4 linii forte care capteaza privirea
-4 puncte forte la intersectia celor 4 linii
Prima dioagonala: diagonala principala/ ascendenta (viitor, optimism)
A doua diagonala: diagonala secundara/ descendenta (pessimism)
Peisajul:
Se fotografiaza pe lat.Linia orizontului trebuie sa fie paralela cu laturile orizontale ale
cadrului, ocupand de regula una dintre cele doua linii forte.Exista linii reale sau
inchipuite in cadru. Liniile drepte orizontale induc senzatia de calm. Liniile drepte
verticale induc senzatia de tensiune, semetie, simetrie. Liniile frante induc senzatia de
tensiune, in unele cazuri chiar dezordine.
Echilibrul tonal in imaginile alb/negru:
O mica portiune de alb (ca suprafata) reuseste sa echilibreze o mare suprafata de
negru.Griul este camelonic.Slujeste cateodata negrul, cateodata albul. Comparatiile intre
tonalitatiile de negru sublineaza valoarea unei tonalitati de negru.
Exista si figure geometrice inchipuite in imaginea fotografica care pot fi interpretate.
O imagine fotografica ce contine numai linii drepte e o imagine sobra, rece. De aceea
imaginea va fi indulcita daca apar linii curbe (existente sau inchipuite). Liniile curbe cu
concavitatea in sus sugereaza optimism, voiosie, iar cele cu concavitatea in jos sugereaza
pessimism.
Obiective ale aparatului de fotografiat:
Obiectiv= sistem optic centrat, convergent care proiecteaza pe materialul fotografic
(film) o imagine reala, rasturnata a subiectului fotografiat. In cauzul aparatului foto
digital aceasta imagine este proiectata pe captorul de imagine care inlocuieste filmul.
In ansamblul obiectivului lentilele care il formeaza sunt atat convergente cat si
divergente.
Exista 3 tipuri de lentile convergente: biconvexe, planconvexe, concavconvexe (menisc
convergent)

Exista 3 tipuri de lentile divergente: biconcave, planconcave, convexconcave (menisc

divergent)
Din punct de vedere teoretic vom asimila un obiectiv fotografic cu o lentila convergenta
subtire.
Aberatiile unui obiect fotografic:
Lumina: rosie: 700 nanometri,albastra,violet: 400 nanometri, alba: amestec culori.
1. Aberatie cromatica: daca lentila ar fi perfecta am avea un singur focar.
2. Aberatie sferica: imaginea unui obiect plan asezat perpendicular pe axa optica nu
se formeaza pe un plan ci pe o suprafata sferica cu concavitatea spre lentila.
3. Aberatie de curbura de camp
4. Aberatia de distorsiune: in urma aberatiei de distorsiune imaginea unui obiect
patratic plan asezat perpendicular pe axa optica este una distorsionata fie sub
forma de butoias fie sub forma de pernita.
5. Aberatia de coma: in urma acestei aberatii imaginea unui obiect punctiform este o
imagine alungita cu atat mai alungita cu cat obiectivul punctifor este situate mai
departe de axa optica.
6. Aberatia de astigmatism: un obiect care poseda aceasta aberatie nu reuseste sa
redea simultan clar amanuntele radiale si tangentiale ale unui obiect.
Caracteristiciile ale unui obiect fotografic:
Distanta focala:(lungimea focala) este la un obiect fotografic distanta de la centrul optic
al obiectivului la planul filmului atunci cand obiectivul este pus pe infinit. In functie de
lungimea focala se modifica unghiul de cuprindere a obiectivului, intelegem prin unghi
de cuprindere unghiul cae se vede din centrul optic al obiectivului diagonala formatului.

In cazul particular al formatului laica numit si format 135.

Din punct de vedere al distantei focale si a unghiurilor de cuprindere se poate face o
clasificare a obiectivelor.
OBS: Majoritatea obiectivelor sunt obiective cu distante focale standardizate. Pentru un
anumit format obiectivul numit normal are un unghi de cuprindere de aproximativ 45
atat cat este unghiul de cuprindere a unui ochi omenesc mediu (normal). Exemplu: la
formatul laica obiectivul normal este obiectivul cu distanta focala de 50mm apropiat de
diagonala formatului care este de 43mm. Obiectivul cu distanta focala mai mica decat
distanta focala a obiectivului normal sunt numiti grandaungulare, iar obiectivul cu

distanta focala mai mare decat distanta focala a obiectivului norma sunt numite
teleobiective.
Luminozitatea obiectivului:
Avand 2 obiective diferite cu aceeasi lungime focala este evident ca cel care are diametrul
diafragmei deschise la maxim lasa sa treaca prin ele o cantitate mai mare de lumina. Prin
definitie numim deschidere relative sau deschidere utila raportul L= D/f , unde D este
diametrul diafragmei maxim deschisa, iar f este distanta focala a obiectivului.
Valorile diafragmelor, scala diafragmelor, scala deschiderilor L0,L1,L2,..,Li,Li+1.
Sirul de numere de la numitori constituie scala internationala de valori de diafragme care
este in acelasi timp scala luminozitatiilor 2.5/5=1/2
Pe inelul ornamental al obiectivului sunt trecute caracteristiciile fundamentale ale
obiectivului: CARL, ZEISS, TESSAR 1;2.8;5cm
Distanta de lucru:
(utila) Este practic distanta intre inelu de prindere al obiectivului (umarul lui) si planul
filmului. Doua obiective care au aceeasi distanta de lucru pot fi schimbate pe aceelasi
aparat. La cele mai raspandite aparate foto din Romania (practica) distanta de lucru este
de 45.4mm la aparat foto laica, zorchi, fed. Distanta utila este de 28.8 mm. Profunzimea
de focar numita si toleranta distantei de lucru (utile).
Calitatiile de baza ale obiectivelor fotografice:
Rezolutia sau puterea de separare a obiectivului se exprima in numar de linii ce se pot
vedea distinct pe lungimea de un mm, liniile fiind alternative albe, negre si de egala
grosime, un obiectiv modern are rezolvarea de circa 100 perechi de linii pe mm.
Rezolvarea depinde de deschiderea diafragmelor cu care lucram, este maxima pt valorile
mijlocii ale diafragmei 5,6,8. Rezolvarea descreste spre valorile mai mici ale
diafragmelor din cauza aberatiei a filmului si de asemenea deschiderea pt valori mai mai
mari a diafragmelor din cauza aberatiilor care se produc la deschideri circulare de
diametru mic. Contrastul este asigurat de obiectiv.
Timpuri de expunere:
Prin conventie tipul de baza a fost ales timpul de o secunda si in functie de el s-a construit
scala timpiilor. Cerinta de baza este ca avand un timp de expunere in timpii invecinati sa
dubleze timpii intr-un sens iar in sensul celalalt sa injumatateasca.
Timpii de expunere pe tamburul timpiilor aparatului de fotografiat nu se noteaza ca
fractie ci se noteaza ca numitorul fractiei din sirul 1.

Notarea 1,2,4,8,16,30,60,125,250,500,1000 etc.

Se numesc indici ai timpiilor de expunere puteriile numitorilor din sirul 2.
IT: 0,1,2,3,4,..
In mod asemanator se introduc indicii diafragmelor 1:1, 1:1.4, 1:2, 1:2.8, 1:4, 1:5.6 etc
Asemanator indicile diafragmelor sunt puteriile numitorilor.
ID: 0,1,2,3,4,5 etc
Prin indicii de expunere intelegem indicii de diafragma si de expunere.
IE=ID+IT / (EV)LW -indicii de expunere
Blitzul (lampa fulger electronic):
Poate fi incorporat in aparatul fotografic sau anexa a acestuia. Este un mijloc comod care
permite fotografierea in conditii de lumina foarte slaba. Blitzul modern este un dispozitiv
electronic la care piesa de baza este un tub de descarcare intr-un gaz inert. Gazul inert
folosit este xenomul care daca este transversat de un current de intensitate mare devine
luminescent, spectrul emis fiind asemanator cu spectrul soarelui, deoarece se spune ca
blitzul functioneaza lumina de zi.
Important in cazul blitzului este notiunea de numar director (ND); (GN)- numar ghid, ne
da informatie despre puterea blitzului numeric numar director este egal cu produsul in
distanta in numar inmultit cu valoarea diafragmei stiind numarul director si masurand
distanta pana la distanta de fotografiat putem determina valoarea diafragmei de lucru.
Daca numarul director este egal cu 20 distanta 5m rezulta valoarea diafragmei 4.
ND= distanta (m) x-valoarea diafragmei
ND=20 dist=5m rezulta valoarea diafragmei=4
Numarul director este dat de firma producatoare pentru filmul de sensibilitate normala
100 ASAL echivalent 21D/N, cu cat ND este mai mare cu atat blitzul este mai puternic.
Perfectionari ale blitzului modern:
a. Blitzul automatic are inclus in circuitul sau un exponometru care masoara lumina
reflectata de subiect si intrerupe descarcarea tubului x atunci cand cantitatea de
lumina este suficienta pentru o expunere corecta. Blitzurile automate pot lucra in
regim automat cu una sau mai multe valori de diafragme.
b. Blitzul TTL foloseste in locul exponometrului propriu exponometru de fotografiat
prin obiectul aparatului.

c. Declansarea prin simpatie sau satelizare.

d. Blitzul stroboscop permite multiple declansari astfel incat miscarea subiectului
poate sa fie descompusa in imagini partiale care sunt radate pe aceelasi negativ.
Exponometre:
Sunt dispozitive cu ajutorul carora putem determina fluxul luminos incident s-au
reflectat. Ele au la baza un fototraductor care poate fi o fotocelula cu selenium, o
fotorezistenta, o fotodioda si un fototranzistor. Rezultatele obtinute la exponometru
modern permit in functie de sensibilitatea generala a filmului pe care o selectam pe
exponometru sa determinam expunerea corecta. Expunerea este data de perechi
echivalente, timp de expunere + valoarea de diafragma. In aceelasi timp putem citi pe
exponometru valoarea indicelui de expunere. Avantajele exponometrelor cu selenium nu
necesita in circuitele lor introducerea unor surse de current, dezavantajul este acela ca in
timp exponometrul cu selenium imbatranesc. Un alt avantaj este ca celula cu selenium
are o sensibilitate spectrala asemenea cu cea a ochiului uman si apropiata de sensibilitatea
spectrala a filmelor pancromatice. Celula cu selenium functioneaza pe baza efectului
fotoelectric extern. Ea este construita dintr-un suport care este o placuta de fier, pe suport
este depus un strat subtire de selenium cristalizat iar peste aceasta un strat extreme de
subtire transparent din aur. In acel moment in selenium se elibereaza electroni care au
sarcina negativa care sunt atrasi de anod. Cu ajutorul unui exponometru putem sa
masuram lumina incidenta sau lumina reflectata de subiectul reflectat. Exponometrele
sunt astfel atalonate incat functioneaza correct si determina o functie corecta in care
subiectul fotografiat are o putere de reflexie echivalenta cu cea a unui camp gri 18%.
Metoda de masurare a luminii reflectate:
1. Se seteaza sensibilitatea filmului folosit
2. Se indreapta fereastra fototraductorului spre subiectul fotografiat
Metoda de masurare a luminii incidente:
1. Este cea mai precisa. Metoda consta in urmatoarele: se selecteaza sensibilitatea
generala a filmului
2. Se introduce peste fereastra fototraductorului difuzorul alb laptos.
Vi cu exponometrul langa subiectul de fotografiat si indrepti difuzorul spre sursa de
lumina.
Aparatul de marit:
Este instrumental principal al unui laborator fotografic manual. Este de fapt un aparat de
proiectie vertical, partiile importante fiind:
a. Camera de lumina
b. Grupul condensor

c. Rama port negativ

d. Obiectivul
Toate aceste parti sunt asamblate si montate pe o tija de suport in care sunt prinse pe o tija
de proiectie.
Proiectia negativului:
Se face pe o rama care se aseaza pe planseta.
Modul de lucru:
1. Se introduce in rama negativului (filmul)
2. Se aprinde becul de proiectie si prin culisarea portului aparatului de-a lungul tijei
suport se regleaza aproximativ dimensiunea proiectiei
3. Se regleaza claritatea imaginii proiectate cu diafragma obiectivului de proiectie
complet deschisa, reglare care se realizeaza deplasand obiectivul in sus sau in jos
4. Ajustarile de marime si calitate fine se fac repetand cele spuse la 2,3.
5. Se pune in fata obiectivului filtrul rosu
6. Se aseaza in rama de proiectie hartia fotografica si se include diafragma
obiectivului la valoarea cu care dorim sa lucram.
7. Se indeparteaza filtrul si se expune hartia fotografica pe durata pe care o dorim.
Anexa aparatului de marit este temporalizatorul numit ceas de expunere si are
doua functiuni: a. permite aprinderea si stingerea becului de proiectie; b. permite
aprinderea becului de proiectie pe o durata prestabilita. Majoritatea
temporalizatoarelor au posibilitatea sa varieze aceasta durata pe un interval de
timp cuprins intre 1 secunda si 60 secunde. Ele pot fi dispozitive mecanice,
electromecanice sau electronice. In situatia in care dorim sa realizam o fotografie
de dimensiuni mai mari decat permite aparatul in mod normal executam proiectia
pe podea sau pe un perete vertical.
Materiale fotografice (fotosensibile):
Se bazeaza pe sensibilitatea la lumina a halogenurilor de argint. Bromura de argint,
clorura si iodura de argint sunt intrebuintate.
Azotat de argint: AgNO3
Sare de bucatarie: NaCl
Ag + Cl => AgCl => precipitatul este de culoare alba
Materialele fotosensibile se impart in doua mari grupe deosebindu-se fundamental prin
suportul lor. Cele negative au suportul lor: sticla transparenta, celluloid, acetate de
celuloza, sau alta masa plastica transparenta. Materialele numite hartii fotografice au
suportul alb, opac putand fi hartie, carton alb sau o masa plastica alba. Pe suport se aplica
o pelicula gelatinoasa subtire cu o grosime cuprinsa intre 3 si 20 microni, gelatina in care

sunt inglobate microcristale de halogenura de argint (AgBr,AgCl,AgI) sau o combinatie a

doua dintre ele. Acest strat este stratul fotosensibil. Deasupra acestui strat la materialele
negative se asterne un strat subtire protector impotriva deteriorarilor mecanice, strat
antiscretch. Pe cealalta parte se pune un strat antihalo care are rolul de a absoarbe lumina
parazita create prin reflexii ale luminii pe microgranulele de halogenura si la suprafata de
contact intre stratul fotosensibil si suport.
Sensibilitatea generala a materialelor negative:
Este caracterizata cea mai importanta dandu-ne ideea aspupra capacitatii de inegrire a
materialelor atunci cand este iluminat cu o anume cantitate de lumina. Aceasta
sensibilitate generala se exprima de-a lungul timpului in care au existat mai multe sisteme
in care se exprima sensibilitatea generala. In prezent se pastreaza doua si anume Sistemul
Aritmetic American numit A.S.A. (American Standard Asociation) si Sistemul German
D.I.N. In prezent cele doua sisteme sunt reunite sub numele de I.S.O. dandu-se
concomitant atat sensibilitatea A.S.A. cat si sensibilitatea generala D.I.N. In sistemul
ASA filmul numit de sensibilitate normala si cel mai des utilizat este filmul cu
sensibilitate 100. Un film dublu sensibil are sensibilitatea generala 200. De 4 X
sensibilitate 400 etc 800-1600 rar se trece cu sensibilitatea peste 1600. Corespunzator in
sistemul german DIN filmul de sensibilitate 100 ASA este 21 DIN. In sistemul german
dublarea sensibilitatii corespunde unui adaos. De 3 DIN ( dublu sensibil 24->27->30).
Odata cu cresterea sensibilitatii filmului creste granulatia imaginii impreuna pe elemente
in aceasta situatie in detaliile obiectului fotografic sunt slabe aceasta este dezavantajul
major al filmului de sensibilitate inalta. Avantajul lor este ca putem fotografia la o lumina
relative slaba. Daca utilizam un film de sensibilitate redusa, granulatia sa este mica,
detaliile obiectului fotografiat castiga in precizie darn u se poate fotografia la o lumina
relativ intensa. O alta deosebire din punct de vedere al sensibilitatii genereale este
deosebita bazata pe contrastul imaginii. Prelucrand negativul in acelasi tip de renel
contrastul unui film de sensibilitate inalta este mai mic decat contrastul unui film de
sensibilitate redusa. Materialul fotosensibil pozitiv (hartie fotografica) are sensibilitate
mica si aceasta sensibilitate nu este specificata de nici un producator.
Sensibilitatea cromatica a materialelor fotografice negative alb/negru:
In mod natural granulele de halogenura de argint contine stratul fotosensibil. Sunt
sensibile la radiatia ultravioleta, violeta, si albastra. Asta inseamna ca lumina actinica
care produce imaginea este doar lumina din treimea albastra a spectrului. Practic produce
inegrirea halogenurii de Ag orice radiatie vizibila cu lungimea de unda cuprinsa intre 400
-500mm. In prezent se fabrica trei tipuri importante de materiale fotosensibile negative.
a. Materialele nesensibilizate numite si ordinare sunt cele care sunt sensibile
la radiatiile mentionate mai sus. Nesensibilizate sunt si materialele
positive (hartie fotografica). Cum pentru aceste materiale lumina verde sau
cea rosie este inactiva aceste materiale pot fi prelucrate controlat la lumina
unei lampi de laborator ce furnizeaza de exemplu lumina verde sau rosie.

b. Materialele ortocromatice: sensibile la lumina ce are o lungime de unda

mai mare se obtine inglobandu-se in stratul fotosensibil.Colorantii
organici care absorb puternic lumina cu o lungime de unda mai mare decat
500nanometrii (nm). Materialele ortocromatice poseda sensibilitate si in
treimea galbena a spectrului in lumina verde si galbena. Aceasta
sensibilitate insa nu este la fel de mare ca si sensibilitatea materialelor la
lumina din treimea alba a spectrului. Daca sa zicem am socoti in treimea
albastra a spectrului este de 100% in treimea galbena a spectrului este de
20%.OBS: Cum treimea rosie a spectrului este inactinica pentru
materialele ortocromatice acestea pot fi prelucrate natural la lumina rosie a
unei lampi de laborator.
c. Materialele pancromatice au sensibilitate cromatica extinsa. Pt tot spectrul
vizibil intre 400-700nm.Nu aceeasi sensibilitate se prezinta insa in toate
lungimiile de unda.Materialele pancromatice au cea mai mare sensibilitate
in treimea rosie a spectrului.