Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria nominala a banilor. Pretul
marfurilor este just daca este determinat de cheltuielile facute pentru producerea marfii, cit si
in functie de situatia sociala a producatorului. Pretul just trebuie sa asigure producatorului
atit recuperarea cheltuielilor efectuate cit si o existenta corespunzatoare rangului
producatorului. De aceea una si aceeasi marfa trebuie vinduta la piata cu preturi diferite in
raport cu situatia celui care o vinde. Toma dAquino a fost preocupat i de analiza rentei
funciare. El consider renta funciar ca fiind absolut necesar pentru ca posesorii de pmint
s fie lipsii de grija traiului zilnic. T dAquino a avut o atitudine de tolerare fa de comer i
profitul comercial.
3. Mercantelismul ca teorie si politica economica. Particularitatile nationale ale
mercantelismului.
Termenul de mercantilism ii are originea in limba francez, adjectivul mercantile se
identific cu noiunea de negustoresc. Mercantelismul s-a format in asa-numita perioada a
acumularii primitive a capitalului, considerata preistoria modului de productie capitalist.
Curentul de gindire mercantilist este specific secolelor XVI-XVII i a dominat viaa economic,
sub aspect teoretico-practic, pin la mijlocul sec. al-XVIII-lea. El a aprut i s-a dezvoltat sub
impulsul economiei de schimb in cadrul creia, capitalul comercial a jucat cu rol esenial.
Se considera c doctrina economic mercantilist se intemeiaz pe trei idei caracteristice:
1.forma ideal sau esenial a bogiei sunt banii, respectiv metalele preioase din care erau
confecionai acetia, preocupndu-se de acumularea unei cantiti cit mai mari de aur i argint;
2. scopul oricrei activiti lucrative, inclusiv al comerului, il reprezint profitul care apare
in procesul circulaiei mrfurilor ca rezultat al diferenei dintre preul de vinzare i cumprare al
bunurilor.
3. cea mai profitabil sfer de activitate era, dup prerea lor, comerul exterior pentru c
asigura aducerea in graniele rii a metalelor preioase i realizarea celor mai ridicate profituri.
In dezvoltarea lui istoric, mercantilismul a parcurs doua etape: mercant timpuriu ( In centu
atentiei a fost ideea nasterii banilor de catre bani. Se caracterizeaza prin preocuparea realizarii
unui excedent al monedei fata de iesiri) ; mercantilismul dezvoltat (Bogatia si puterea ec. Nu este
sinonima cu cantitatea de bani existenta in tara. Stocul mare al banilor poate avea efecte pozitive
asupra ec. Prin inlesnirea creditelor, accelerarea afacerii si dezvoltarea producerii).
Mercantilismul industrialist, fondat n Frana de Jean Bodin, Montchretien i Colbert, a avut
drept obiectiv esenial, achiziia de metale preioase prin practicarea unei politici de dezvoltare
industrial, pe baza reglementrilor i interdiciilor statului. Dezvoltarea industrial este privit
in cadrul acestui proces, ca un instrument, rolul decisiv revenind statului prin aplicarea unor
subvenii pentru dezvoltarea manufacturilor, paralel cu aplicarea unor politici protecioniste
riguroase.
Mercantilismul comercialist a fost practicat indeosebi in Marea Britanie. Grija a fost aceea de
a asigura pe termen lung un sold activ al balantei globale, calea era aceea a unui export masiv de
produse fabricate si importand minimul necesar consumului national.
Mercantilist spaniol/ bulionist Afluxul masiv de metale pretioase a creat si intretinut iluzia ca
acestea reprez suprema forma a bogatiei.Interzicerea exportului de aur si argint, supraevaluarea
monezilor straine,fixarea de taxe vamale la importuri de marfuriAbundenta de moneda sub forma
de aur, mai ales pt Spania , a creat iluza bogatiei deoarece crezanduse bogata ,ea a inceput sa
produca din ce in ce mai putin. Reducerea productiei a antrenat cresterea preturilor ;preturile
ridicate au atras produsele straine ;plata lor a insemnat iesirea de numerar ;prohibirea
importurilor s-a lovit de insuficienta ofertei interne .
Aportul :
In general, mercantilistii s-au axat pe oferta, cu scopul de a exporta surplusul de produse si
pentru a procura valuta necesara . Ei au urmarit o abordare macroeconomica a fenomenelor si
proceselor, insa niciodata nu au reusit sa realizeze o prezentare sintetica asupra economiei si a
functionarii acesteia. Nu au reusit sa separe aspectele economice de cele politice, adeseori
acestea suprapunandu-se, economia capatand, de cele mai multe ori, forma actiunii politice.
Fredrich List Sistemul national de economie politica in care elementul central este
natiunea. Astfel are loc schimbarea accentului de cercetare de la individ la natiune, de la ec.
politica la politica economica.
Scopurile cercetarilor:
1. corelarea ec. si politicii statului german
2. lansarea dezvoltarii pe cale capitalista a ec.
3. progresul ec. rapid si atingerea nivelului celor mai dezvoltate tari ale timpului
Continutul principal al DNE este teria fortelor productive ale natiunii si a
protectionismului. Prin forte productive el intelege statul si institutiile sale. Forta principala
productiva este industria.
Puterea unei natiuni nu este avutia pe care o are la un moment dat, dar este forta productiva
corespunzatoare capabila sa creeze avutie in proportii cit mai mari.
List defineste ca principal obiectiv al politicii economice cresterea puterii productive a
statului prin folosirea protectionismului vamal. Protectionismul lui List are caracter temporar si
este folosit doar in anumite circumstante cu scop educativ. Instrument al politicii protect. Este
considerat tariful vamal care trebuie aplicat doar la prod. Industriale in perioada de trecere de la
faza agrara la agrar-manufacturiera. List a apreciat gresit ca doar anumite state sunt capabile sa
atinga un nivel superior de industrializare.
9. Caracteristica generala a doctrinei economice socialiste. Ideile economice ale lui Saint
Simon, Ch. Fourier si P.J.Proudhon.
Esenta: condamnarea proprietatii private si inlocuirea ei cu cea colectiva
Socialismul chema la inlocuirea liberii initiative private prin actiunea colectivului sau a
statului.
Ch. H de Saint-Simon :Industria noul crestinism Socialismul productivist, deoarece
autorul lui considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va fi strins
unita cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. Repartitia bunurilor create se va face dupa
munca. Statul va disparea. Propune limitarea dreptului la proprietate si anularea dreptului de
mostenire.
Ch. Fourier : milita pt inlocuirea capitalismului cu o noua societate formata din asociatii de
producatori si intemeiata pe principiile justitiei sociale. El critica proprietatea privata mare,
care, potrivit opiniei lui se afla la temelia inegalitatilor sociale, a anarhiei si a crizelor ec. Se
pronunta pt proprietatea sociala. Celula de baza: falanga.
Piere Joseph Proudon: parintele anarhismului. Memoriu asupra proprietatii
- Proprietatea este un furt, cauza tuturor nedreptatilor. Considerind ce proprietatea este
de origine naturala si deci trebuie sa ramina comuna
- Proprietatea este libertate devine factor al dezvoltarii societatii numai atunci cind
proprietarul utilizeaza personal mijloacele ce-i apartin.Daca el foloseste munca
namita, se transforma in exploatator.
Propune creditul gratuit fara dobinda, o forma de organizare politica descentralizata,
intemeiata pe solidaritate reciproca si asistenta mutuala a producatorilor.
10. Ideile principale ale doctrinei marxiste.
Socialismul marxist = teorie politic bazat pe concepia materialist a istoriei i
caracterizat prin luarea drept obiectiv a punerii n comun a mijloacelor de producie i de
schimb, ca i prin repartiia echitabil a bunurilor. Ea lupt pentru emanciparea muncitorilor
i ranilor, pentru o lume fr clase sociale i fr oprimare. Pentru Marx, care a stabilit i
definit esena micrii socialiste, socialismul implic, n final, eliminarea pieei, a capitalului,
a muncii ca marf i chiar a banilor.
Conceptia marxista nu este cea a ordinii naturale, ci cea a ordinii sociale.
Karl Marx Capitalul. Marx a analizat evolutia societatii capitaliste pt a indica directia
necesara miscarii ei si scopul acesteia: socialismul. Conceptia sa despre productie, capital,
1.
1.legea inclinatiei psihologice spre consum conform careia oamenii sunt predispusi sasi
sporeasca consumul odata cu cresterea venitului dar in aceeasi masura cu care a crescut venitul.
In acest context Kaynes introduce inclinatia marginala spre consum.
MPC=DC/DY (arata cum se modifica consumul in rezultatul modificatiei venitului cu o unitatesi
inclinatia marginala spre economie.
MPS=DS/DY (cum se modifica economiile cind venitul se modifica cu o unitate.
Daca Venitul consumcererea globala vol. productiei Soamj
2. inclinatia spre investitii Intreprinzatorii sunt predispusi sa investeasca doar in cazul cind se
intrevede perspective obtinerii unui profit care-I satisface, cind eficienta marginala a investitiilor
este destul de mare. Cind ef. Marg e egala sau mai mica decit dobinda, intreprinzatorii prefera sa
depuna banii la banca .
3)inclinatia spre lichiditate predispunerea oamenilor de a-si pastra economiile sub forma
lichida, usor de transformat in alte bunuri
Keynes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin scaderea ratei dobinzii, adica prin ieftinirea
banilor.
17. Politica economica a statului preconizata de J.M.Keynes.
Keynes afirma ca dezechilibrele ec. nu pot disparea de la sine, fiind necesara interventia
statului.
Statul trebuie sa intervina anume atunci cind agentii ec individuali isi micsoraza
investitiile, promovind o politica de cheltuieli., pt stimularea investitiilor si consumului.
Stimularea investitiilor private urma sa se faca prin intermediul micsorarii ratei dobinzii.
Stimularea consumului . Keynes propune promovarea unei politici de stimulare a
consumuluisi de redistribuire a veniturilor. In scopul asigurarii unei repartitii mai echitabile a
veniturilor, Keynes propune introducerea impozitului progresiv pe venit. El cere introducerea
unui sistem eficient de asistenta sociala, de servicii publice ceea ce indirect ar contribui la
sporirea veniturilor celor saraci si ar incuraja inclinatia spre consum.
Keynes considera ca banii trebuie folositi ca instrument important de dirijare, de
reglementare a ec. Un scop principal al politicii monetare este mentinerea ratei dobinzii la cel
mai scazut nivel posibil. Reducerea acestea poate fi realizata prin sporirea de bani aflati in
circulatie, ceea ce ar duce in mod inevitabil la inflatie.
El mai propune si inchiderea frontierelor pentru a opri patrunderea marfurilor straine pe
piata interna, ceea ce ar impune confectionarea lor si in mod inevitabil crearea locurilor de
munca.
Merite:
1. O noua doctrina logica, acceptata cu timpul de toti specialistii in domeniu.
2. A dovedit de ce nu este posibil automatismul sistemului economic capitalist.
3. Aceasta politica a contribuit la reducerea somajului si atenuarea crizelor economice,
asigurind o dezvoltare economica fara precedent.
Rataciri:
1. Propunerea de a micsora rata dobinzii in copul stimularii investitiilor private sa dovedit a
fi ineficienta, caci capitalurile private prefera sa plece peste hotare.
2. Keynes nu a aratat cum poate fi mentinuta permanent ocuparea completa a miinei de
lucru, care nivel al inflatiei este rau, pina la ce nivel este admisibil deficitul bugetar.
3. Keynes a acordat o atentie deosebita consumului si cererii si a subapreciat rolul
productiei, cit si al ofertei
18. Neoliberalismul si deosebirile lui de liberalismul economic classic.
Neoliberalii recunosc conceptul de ordine naturala, plaseaza in centrul doctrinei lor notiunea
de individualism ec , acorda o deosebita atentie analizei pretului si a pietei.
Principii:
1. respectarea ordinii naturale, dar nu absolutizata