ANTRENAMENTUL SPORTIV

-referat-

PRLEA CTLIN
ANUL I- INFORMATIZARE

ANTRENAMENTUL SPORTIV

Antrenamentul este un process pedagogic de educaie, nvare i

ridicare a capacitii funcionale a sportivului n condiiile unui regim igienic
corect i ale unui control medical i pedagogic minuios. Antrenamentul sportiv
este un proces desfurat sistematic i continu gradat, de adaptare a
organismului la eforturile psihice i fizice intense, n scopul ob inerii unor
reyultate nalte.
Una dintre definitiile date antrenamentului sportiv este cea inclus n
Dictionarul terminologic, conform creia antrenamentul sportiv este un
proces pedagogic desfasurat sistematic si continuu gradat de adaptare a
organismului omenesc la eforturile fizice, tehnico-tactice si psihice intense, in
scopul obtinerii de rezultate inalte intr-una din formele de practicare competitiva a
exercitiilor fizice.
Noiunea de antrenament este sinonim cu cea de pregatire sportiv.
Conceptul de antrenament are n subordine bazele antrenamentului (ansamblul
legilor si principiilor care fundamenteaza si conditioneaza antrenamentul
sportiv) stabilite de teoria antrenamentului sportiv (sistem de principii si metode
care compun si structureaza antrenamentul sportiv), conform principiilor
antrenamentului (idei de baza, de ordin pedagogic, psihologic, fiziologic, igienic
si altele care structureaza efectuarea si conducerea procesului de antrenament).
n consecin, antrenamentul sportiv are mai multe componente:

pedagogica prin procesul didactic cu care opereaza;

biologica prin efectele obiective in planul dezvoltarii functionale si al
nivelului adaptiv al organismului uman;

psihologica prin implicatiile caracteriale, morale emotionale ale

personalitatii sportivului;

sociologica prin raporturile si modul lui de integrare si omogenizare in

mediul social, economic si cultural;

igienica prin conditiile specifice de alimentatie, odihna si de mediu

ambiant in care sportivul se antreneaza si se reface;

etica prin idealurile de fair-play, de angajare totala si onesta in pregatire

si in concurs;

estetica prin frumusetea si rafinamentul gestului motric, prin

complexitatea si armonia actiunilor motrice, prin spectacolul provocat de
procesul sportiv

Obiectivele antrenamentului sportiv sunt numeroase: ntrirea snt ii,

dezvoltarea fizic armonioas, formarea unui sistem larg de priceperi i
deprinderi de micare, educarea deprinderilor i obinuinelor de conduit
moral, obinerea unor rezultate de valoare i amplificarea relaiilor sociale
ntre oameni.
Principalul scop al antrenamentului sportiv este realizarea unei ,,pregtiri
speciale a juctorilor i echipelor de handbal.
Pornind de la acest scop, antrenamentul sportiv este guvernat de urmtoarele
principii:
- principiul specializrii instruirii echipelor i juctorilor potrivit
elementelor de coninut caracteristice handbalului;
- principiul individualizrii;
- principiul dezvoltrii multilaterale a capacitilor motrice i a indicilor
morfologici i funcionali;
- principiul modelrii;
- principiul eforturilor intense i maxime.
Principalele mijloace ale antrenamentului sunt exerci iile fizice, care au un
caracter diversificat i, n acelai timp, specializat; n coninutul handbalului
caracterul specializat al exerciiilor fizice n antrenamentul sportiv este de
nenlturat, ale constituind fondul instructiv caracteristic.
Exerciiului fizic i se mai adaug:
- mijloace specifice, cum ar fi aparatura de antrenament;
- nespecificate sau asociate, ca factori naturali de clire i condiiile igienice.
1. Pregtirea fizic
Component de baz a ntregului proces instructiv-educativ, fr de care nu
sunt de conceput celelalte elemente ele acestuia, pregtirea fizic condi ioneaz
obinerea rezultatelor sportive, precum i munca de formare a viitorilor
juctori.
Fr a diminua importana pregtirii tehnico-tactice se cere subliniat faptul
c ceea ce determin nivelul la care procedeele i aciunile sunt executate de
juctori este componenta de ordin fizic. Aadar, pregtirea fizic este baza
ntregii pregtiri i n orice etap ea trebuie s aib un loc bine determinat.
Prin pregtirea fizic se ntelege nivelul dezvoltrii posibilit ilor motrice ale
individului, atins n procesul repetrii sistematice a exerciiilor fizice.
Pregtirea fizic nseamn perfecionarea calitilor motrice, stpnirea unei
mari varieti de priceperi i deprinderi de mi care, precum i dezvoltarea
indicilor morfofuncionali i motrici, optimizai fa de cei pe care ni-i confer
procesul de cretere i dezvoltare psihomotric.
Desfurarea procesului de pregtire fizic este condiionat de o serie de
factori determinani:
- starea de sntate;
- dezvoltarea fizic;
- aptitudinile motrice;
- calitile motrice.

Pregtirea fizic poate fi:

- pregtire fizic general i multilateral;
- pregtire fizic specific.
Pregtirea fizic general se refer, n principal, la aciunea de ndeplinire a
obiectivelor sociale, ale educaiei fizice, la creterea capacitii de lucru a tuturor
organelor i sistemelor prin armonia funciunilor, la educarea i perfec ionarea
echilibrat a calitilor motrice. Pregtirea fizic general se refer i la
narmarea juctorului cu deprinderi motrice variate, deprinderi pe care s se
poat sprijini specializarea lui n handbal.
Prin antrenament de pregtire fizic general se nelege genul de
antrenament care are drept scop creterea capacitii funcionale a organismului
i dezvoltarea calitilor motrice impuse de o anumit etap i un anumit nivel
de pregtire a juctorilor.
Pregtirea fizic general i multilateral la handbal se realizeaz cu ajutorul
exerciiilor de dezvoltare general, exerciii la aparate, exerciii fr i cu obiecte
i materiale ajuttoare, precum i cu ajutorul practicrii altor ramuri de sport
ca atletismul, gimnastica acrobatic, jocul de fotbal pe teren redus, schiul, notul
i jocul de polo pe ap, halterele.
Un alt grup de mijloace l ofer exerci iile de ac iune direct. Acestea se
selecioneaz din tehnica i tehnica de baz.
La vrsta timpurie au prioritate mijloacele din prima mare categorie, apoi la
juniorii mari, la tineret i la seniori sunt ntrebuin ate exerci ii din a doua grup
de mijloace.
Pregtirea fizic specific este procesul de prelucrare selectiv a marilor
funciuni i a motricitii n concordan cu caracteristicile efortului specific
handbalului, corespunztor cerinelor performanei.
Antrenamentul de pregtire fizic specific urmrete dezvoltarea cu
precdere a calitilor motrice i a capacitilor de efort a organismului,
adaptate sarcinilor tehnice i tactice ale handbalului.
Pregtirea fizic specific se realizeaz printr-un numr mai redus de
mijloace, dar, care au structuri asemntoare aciunilor tactice, procedeelor
tehnice i calitilor motrice, n strict concordan cu solicitrile de efort
specific..
Mijloacele folosite pentru pregtirea fizic specific sunt legate de
mbuntirea rezistenei n regim de vitez, for i ndemnare tehnic.
ntre pregtirea fizic general multilateral i cea specific exist o strns
legtur, ele condiionndu-se reciproc i neputndu-se substitui una celeilalte.
n cadrul antrenamentului anual pregtirea fizic multilateral are caracter
preponderent n perioadele de pregtire i n cele de trecere de la un sezon
competiional la altul, apoi se reduce treptat pe msur ce ne apropiem de
perioadele competiionale, unde pregtirea fizic specific este dominant.
2. Pregtirea tehnic
Tehnica are o importan hotrtoare n joc, ea fiind cea care creeaz
unitatea comportamantelor constitutive ale jocului.

Antrenamentul tehnic este n strns legtur cu antrenamentul de pregtire

fizic i tactic.
a. Formarea unei reprezentri mentale a procedeilui tehnic este prima
condiie a nvrii. Elevul trebuie s cunoasc exact ce are de nvat:
- Profesorul va denumi exact procedeul. Enunarea terminologic a
procedeului va fi ntregit de prevederile regulamentului referitoare la
procedeul tehnic respectiv.
- Se face demonstraia procedeului de ctre profesor sau de un elev, care
stpnete deja tehnica la un nivel corespunztor de execuie. La
demonstrare nu trebuie s lipseasc nici un element de structur a
procedeului, iar acestea vor fi executate cu respectarea integral a vitezei,
ritmului i amplitudinii normale a mi crilor. n schimb, intensitatea
efortului trebuie s rmn n limitele n care execuia ireproabil este
posibil i, mai ales, este sigur.
- Explicarea, descrierea i ilustrarea exerciiului contribuie la precizarea
reprezentrii despre micare. Explicarea va fi succint, n termeni precii
i, pe ct posibil i plastici. Ilustrarea se face prezentnd kilograme i filme
tehnice sau asistnd la jocurile oficiale ale echipelor de categorii
superioare i organiznd observaia.
b. Formarea i perfecionarea stereotipului motric propriu procedeului
respectiv
c. Formarea capacitii de aplicare a procedeului tehnic n concordan cu
desfurarea jocului, n care adversarii i coechipierii impun adaptarea
continu a procedeelor la diversitatea situaiilor ivite.
- La nceput procedeele se vor preda n condiii mai uoare, care s duc la
nvarea mecanismelor de baz, la executarea lor fr eforturi inutile.
- Dup ce structura de baz a procedeului a fost nsu it, pentru unele
procedee tehnice se pot folosi aparate ajuttoare, care s simbolizeze
adversarul sau s condiioneze juctorul s acioneze n funcie de acestea.
Preocuparea pentru tehnica corect trebuie nsoit de executarea
procedeelor fr eforturi inutile, n condiiile unor eforturi suficient de
mari, urmrind automatizarea deprinderilor i a principalelor procese de
coordonare.
- nsuirea tehnicii la handbal nu poate fi rezumat numai la formarea
capacitii sportivilor de a efectua procedeele tehnice n condiii ideale.
n procesul nvrii i perfecionrii un rol extrem de important l joac
numrul de repetri. Fr repetri este imposibil s formm deprinderi
motrice, s realizm automatizarea procedeelor, s se ating stabilitatea
tehnic.
- Exersarea aciunilor n lupta cu un adversar este faza hotrtoare n
procesul de instruire a unui juctor. n lupta direct cu adversarul,
juctorul are dou alternative: n primul rnd s dezvolte aciunile tipice
i n al doilea rnd s acioneze spontan, creator, etalndu- i
personalitatea

- Perfecionarea procedeelor tehnice trebuie s se fac n jocuri de

pregtire, cnd juctorul exerseaz procedeele tehnice n condiii de joc,
acumulnd experien. Jocul oblig ca formarea i perfecionarea tehnicii
s se efectueze n condiii diferite de ritm, intensitate, de efort, de oboseal,
n condiii diferite de mediu.
Numerosi autori romni i strini consider pregtirea fizic multilateral ca
un principiu de baz al antrenamentului sportiv. Potrivit acestui principiu, orice
sportiv, indiferent de disciplin practicat, trebuie s acorde o aten ie deosebit
dezvoltrii celor patru caliti fizice de baza (forta, viteza, rezistenta si
indemanare) daca doreste sa obtina performante de inalt nivel.
Acest principiu mai poate fi mentinut in antrenamentul actualilor sportivi de
mare performanta numai daca se constata ca sunt inca valabile cele doua teze
fundamentale si anume:
a. pregatirea fizica multilaterala este o conditie a obtinerii rezultatelor inalte
si
b. antrenarea unei calitati motrice se reflecta pozitiv asupra celorlalte
calitati.
Verificarea primei teze s-a facut prin cercetarea particularitatilor
morfofunctionale si motrice ale campionilor actuali din diferite ramuri de sport.
Din astfel de cercetari a reiesit ca dezvoltarea fizica multilaterala nu este o
conditie a obtinerii performantelor ridicate in sporturile al caror efort
competitional necesita o singura cale de eliberare a energiei.
Astfel, problema pregatirii fizice multilaterale in sportul de inalta
performanta actual trebuie privita intr-un mod diferit decat in deceniile
anterioare. Pregatirea fizica multilaterala nu mai poate fi considerata ca o
conditie a obtinerii performantelor inalte la toate disciplinele sportive, deoarece,
marii campioni din sporturile ale caror efort competitional impune numai efort
aerob sau anaerob nu sunt multilateral, ci unilateral dezvoltati, avand
perfectionate doar organele, calitatile motrice si capacitatea de efort specifice
cerintelor competitionale.
De asemenea nu exista dovezi ale transferarii efectelor pozitive dobandite
in organele si sistemele solicitate in antrenament si la organele si sistemele care
nu au fost solicitate in antrenamentul respectiv. Nici progresul obtinut intr-o
calitate motrica nu se reflecta pozitiv asupra altei calitati motrice daca miscarile
acesteia nu angreneaza in lucru aceleasi fibre musculare si aceleasi organe ca si
calitatea care a fost antrenata.
Exista insa numeroase dovezi ca antrenamentul care determina mari
perfectionari functionale, structurale si dimensionale in organele limitative ale
unei cai de eliberare a energiei poate sa influenteze negativ organele care
conditioneaza eliberarea de energie pe cealalta cale. Se poate afirma ca sportivii
de mare performanta din disciplinele si probele al caror efort competitional se
bazeaza pe o singura cale de eliberare a energiei, iar din punct de vedere motric
rezultatele au ca factor limitativ o singura calitate pregatirea fizica multilaterala

este contraindicata, nefavorizand obtinerea performantelor maxime, putand

chiar sa franeze realizarea lor. Cand efortul competitional are caracter mixt si
cerintele tehnico-tactice necesita mai multe calitati motrice, antrenamentul fizic
trebuie sa fie multilateral.
Se considera ca intelegerea si aplicarea principiilor antrenamentului sportiv
au o insemnatate hotarartoare in obtinerea si mentinerea performantelor
sportive la nivel inalt. Aceste principii alcatuiesc punctul de plecare al teoriei si
practicii antrenamentului sportiv modern.