Evaluarea este un element fundamental in orice activitate umana cu obiective bine
precizate si cu componente stabile a oricarui proces instructiv- educativ. De aceea, se afirma ca evaluarea se realizeaza cu rigoarea necesara numai pe temeiul obiectivelor propuse, care pot fi repere utile pentru autoevaluare. Exista mai multe sensuri ale avaluarii. In dictionare si in alte surse bibliografice de specialitate se face prezentarea si analiza acestor sensuri. Sinretizand,se poate afirma ca a evalua inseamna a determina sau a stabili evaluara unui obiect ,unei institutii,unui fenomen sau process.Sensul termenului de evaluare cuprinde diferite conotatii in functie de realitatile la care se refera:evaluarea sistemului,evaluarea sezamantului de invatamant,evaluarea programelor,evaluarea profesorilor si a altor factori educationali,evaluarea subiectilor. Estimarea si evaluarea sunt acte de valorificare ce intervin in toate activitatile umane,mai ales bilaterale. Evaluarea, in viziunea cibernetica, reprezintea un act prin care se realizeaza ameliorarea permanenta a fenomenului sau procesului respective.De aceea ,ea devine un moment al fenomenului sau procesului ca atare,punctual de plecare in autoreglarea acestuia. Ea se constituie , in ultima instanta, intr-o conditie de dcesfasurare a fenomenului sau procesului respective,cu repercusiuni privind schimbarea obiectivelor si strategilor folosite.Evaluarea nu trebuie conceputa doar ca un control al cunostintelor sau ca mijloc de masurare obiectiva,ci si ca o cale de perfectionare a procesului instructive educativ ,care propune o strategie globala si strategii partiale in consonanta. Evaluarea este un obiect de studiu al docimologiei,care este considerate o disciplina in contextual stiintelor omului,strans legata de psihologie, pedagogie si sociologie. Ea este disciplina stiintifica care are drept obiect studiul sistematic al examenelor,in particular al sistemelor de notere sau acordare de califiactive, si comportamentul examinatorilor si examinatilor. Unii autori fac deosebire intre evaluare si control, fapt care pare normal din toate punctele de vedere. Astfel, J.M.Barbier considera ca suntem in cazul unui control cand se deruleaza operatii care au ca rezulata producerii de informatii asupra functionarii corecte a unei activitati de formare.Avem evaluare cand se deruleaza o operatoe in scopul producerii unei judecati de valoare asupara activitatiilor de formare. In perspective istorica, teoriile asupra evaluarii se pot distribuii in trei perioade importatnte: A.Sfarsitul secolului IX si inceputul sec al XX, cand s-a incercat inlocuirea evaluarii subiective, individulale si aleatorii cu teste obiective,standardizate. Perioada respective s-a numit si perioada testelor. B.Perioada masuratorilor intre 1910-1930,cand s-a cautat perfectionarea bateriilor de teste,simultan cu interogatia asupra dificultatilor si dezavantajelor rezultatelor testelor. C. Perioada evaluarii, inceputa din 1930, cand perspepctivele asupra acestei probleme se largesc prin incercarea de a descoperi elevul ca totalitate.
Rezultatele evaluarii stau la baza dirijarii si optimizarii activitatii evaluate.In procesul
de invatamant ea genereza informatii cu functii de autoreglare pentru cresterea eficientei.Actul evaluarii asigura conexiunea inverse pentru sistemul respectiv. In scopul conceperii si aplicarii adecvate a evaluarii in activitatile de tip instructive educativ, ar trebui sa se tina seama de unelemutatii de accent, care au aparut in ultimul timp si care au drept consecinta o redimensoionare si o regandire a strategiilor evaluative.Dintre aceste mutatii mentionam doar pe urmatoarele: -extinderea actiunii de evaluare de la verificarea la aprecierea rezultatelor-obiectivul traditional-la evaluarea procesului ,a strategiei care a condus la rezulatetele respective. -diversificarea tehnicilor de evaluare si cresteterea gradului de adecvare a acestora la situatii didactice concrete. Necesitatea intaririi si sanctionarii rezulatetelor evaluarii, cat mai operativ a drumului de la diagnosticare la ameliorare.Centrarea evaluariia asupra rezultatelor positive si nesanctionarea in permanenta a celor negative. Tipologia evaluarii se poate analiza dupa mai multe criterii, dintre care mentionam doar pe urmatoarele: a).dupa calitatea informatiei: 1.evaluarea partiala,adica o evaluare secventiala a fiecarii componente amodelului activitii respective; 2.evaluarea globala. b).dupa dimensiunea temporara: 1.evaluarea initiala; 2.evaluarea intermediara; 3.evaluarea finala. c).prin coordanarea celor 2 criterii anterioare rezulata ca tipologie: 1.evaluarea cumulative(sumatiava); 2.evaluarea continua (formative) Evaluarea cumulativa se realizeaza prin verificari partiale,incheiate cu aprecieri de tip bilant asupra rezultatelor.Acest tip de evaluare opereaza prin verificari sondaj in randul subiectilor.In ea se apreciaza rezulattelor prin compararea lor cu scopurile generale ale activitatii respective. Evaluarea sumativa exercita, in principal,functia de constatare a rezultatealor si de clasificare a subiectilor.Ea genereaza frecvent, atitudini de neliniste si stres la subiecti. Evaluarea continua sau formative se face prin verificai sitematice pe parcursul programului de instruire si de educatie ,pe secvente mai mici. Ea are loc prin verificarea tuturor subiectilor si a intregii materii predate pana la momentul respectiv. In acest tip de evauare se pleca de la obiectivele operationale.Ea are functia princpala de clasifiacre, dar nu definitive,prin lasarea unui camp deschis sanctionarilor appreciative viitoare.Acest tip de evaluate determina relatii de cooperare intre conducatorul procesului instructive educatie si subiecti,cultivand simultan capacitatea de evaluare si autoevaluare la nivelul subiectilor. Cele doua forme de evaluare trebuie folosite prin imbinare si complementare.Evaluarea cumulative se refera la efectuarea unor judecatii definitive, exprimate prin note sau calificative, la sfarsitul unei activitati, iar evaluarea continua se face in scopul ameliorarii activitatii. d).dupa nivelul de raportatre al subiectului fata de obiectivele propuse rezulta: 1.evaluarea normative,care permite compararea performantei unui subiect cu cele ale altora din acelasi bloc; 2.evaluarea criteriala, care se realizeaza prin stabilirea nivelului la cre se situeaza subiectul fate de obiective. De regula, evaluarea criteriala o precede pe cea formative.