Sunteți pe pagina 1din 2

Max Weber

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Salt la: Navigare, cutare


Maximilian Weber (n. 21 aprilie 1864 d. 14 iunie 1920) a fost un economist politic i sociolog
german, fiind considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei i administrrii
publice. El i-a nceput cariera la Universitatea din Berlin, i mai trziu a lucrat la Universitatea
Freiburg, Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Viena i la Universitatea din Munchen.
A fost o persoan influent n politica german contemporan, fiind unul dintre negociatorii
Germaniei la Tratatul de la Versailles i membru al comisiei nsrcinate cu susinerea Constituiei
Weimar.
S-a ocupat n principal cu studiul sociologiei religiilor i a guvernului, dar prin munca sa a adus
contribuii i n domeniul economiei.

[modific] Oper
Cea mai cunoscut lucrare a sa este eseul Etica protestant i spiritul capitalismului, lucrare care
a fost piatra de temelie n studiile sale de sociologie a religiilor. n aceast lucrare, Weber a
argumentat faptul c religia este una dintre cauzele cele mai importante, care explic diferenele
de dezvoltare dintre culturile Occidentale i cele Orientale, i a subliniat importana
protestantismului ascetic care a condus la naterea capitalismului, a birocraiei i a statului
raional-legal din Vest.
ntr-o alt lucrare important, Politica, ca i vocaie, Weber definete statul ca o entitate ce
posed monopolul asupra folosirii legitime a forei. Aceast idee a devenit o definiie
fundamental n studiul modern al tiinei politice n tradiia occidental. Cele mai cunoscute
contribuii ale sale sunt cunoscute sub denumirea de Tezele weberiene.
Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Max_Weber"
Max Weber a elaborat si o sinteza a metodelor teoretice si istorice ale stiintelor
sociale pe care a folosit-o, cu succes, n cercetarile sale. n politica, el a fost de partea
unei democratii nationale.
n problemele respective - ca de altfel si n altele - Max Weber se detaseaza de Karl
Marx. Punctul lui de plecare n problema data era existenta tensiunii ntre rationalitatea
etico-religioasa si cea economica contemporana lui. n timp ce la Marx eticul religios
si economicul real se excludeau reciproc, la Weber ele sunt diferite, dar fara a se
exclude categoric. Religiile exista si n lumea capitalului; ele sunt diverse si se
diversifica din ce n ce mai mult. Alaturi de crestinismul ortodox exista cel catolic, cel
protestant si altele. Diversificarea ca si lupta dintre ele s-a dus si se duce detasat de
formele si substanta economica a tarilor. Ramne de vazut ce se va ntmpla n conditiile
globarizarii, care va atrage dupa sine schimbari structurale de anvergura n Noul
continent care va cuprinde tari din cel putin doua continente actuale: Europa si
America.

Autorul de care ne ocupam face frecvent deosebirea ntre capitalismul traditional si cel
modern, contemporan lui. Capitalismul modern, ajuns sa domine viata economica, si
educa si si creeaza, prin selectie economica, subiectii economici de care are nevoie:
ntreprinzatorii si muncitorii. Tocmai aici devin palpabile limitele notiunii de selectie
ca mijloc de explicare a unor fenomene istorice. Pentru ca acel mod de viata si noua
conceptie despre profesie adaptate specificului capitalismului sa fie selectionate,
adica sa le nvinga pe celelalte, este evident ca ele trebuie, mai nti sa fi aparut si aceasta
nu la indivizii izolati, ci ca un mod de a privi lumea, mpartasit de grupuri de
oameni139. Weber, spre deosebire de conationalul lui, K. Marx, care punea n centrul
atentiei lupta de clasa ntre muncitori si capitalisti, vedea ntre ei o conlucrare fireasca,
dictata de interese comune ca sa se produca ct mai mult si ct mai bine, iar din
valorile create fiecare sa-si ia parte sa. Acest lucru avea la baza Capitalismul modern,
ajuns sa domine viata economica, si educa si si creaza, prin selectie economica,
subiectii economici de care are nevoie: ntreprinzatorii si muncitorii140.
Explicarea spiritului capitalismului nu se limiteaza doar la cele retinute de noi. El
continua. Un lucru trebuie retinut, chiar cu riscul de a repeta, fiindca este esential
pentru ntelegerea teoriei si doctrinei economice a lui Weber. Conlucrarea si
ntelegerea dintre capitalisti si muncitori era socotita ca necesara functionarii economiei.
Luptele de clasa, la Weber, nu erau, n nici un caz, motor al dezvoltarii. Si aceasta,
pentru ca, n conceptia sa capitalismul modern ... si educa si si creeaza prin selectie
economica subiectii economici de care are nevoie. Ce se ntmpla cu cei de care
capitalismul nu are nevoie, fie si temporar? Viata economica, sociala si politica au dat
nastere si la solutii.