Managementul SSM

CUPRINS
l. Abordarea manageriala a securitatii i sanatatii in munca......................................................4

1.1 .Definirea notiunii de sistem de management al securitatii i sanatatii in
munca....................................................................................................................................5
1.2.
Caracteristicile
de baza ale unui sistem de management al
securitatii i
sanatatii in munca...............................................................................................................6
5
1.3.
Avantajele i dezavantajele unui sistem de management al
securitatii i
sanatatii in munca...............................................................................................................7
5
2.Stadiul actual al managementului securitatii i sanatatii in munca pe plan

european i international...........................................................................................................9
2.1.Evolutia sistemelor de management al securitatii i sanatatii in munca ......................10
2.2.Similitudinile dintre prevederile directivelor Uniunii Europene i elementele
sistemelor de management al securitatii i sanatatii in munca.........................11
2.3.
Modele.........de sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca

12
2.3.1.
Ghidul ILO-OSH: 2001 privind principiile directoare ale sistemelor
de
management al securitatii i sanatatii in munca.................................................13
2.3.2.SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sanatatii i
securitatii ocupationale. Cerinte...........................................................................35
2.3.2.1.Organizatiile care au participat la elaborarea
2
2.3.2.5.
Corespondenta intre OHSAS 18001, OHSAS 18002 i Ghidul

ILO-OSH: 2001..........................................................................................53
2.3.2.6.
Principalele modificari introduse de OHSAS 18001: 2007
in
raport cu OHSAS 18001: 1999.................................................................57
2.3.3.SR OHSAS 18002: 2009 - sisteme de management al sanatatii i securitatii
ocupationale. linii directoare pentru implementarea
OHSAS 18001: 2007...............................................................................................65
2.3.3.1.Organizatiile care au participat la elaborarea
OHSAS 18002: 2008..................................................................................65
2.3.3.2.
Caracteristicile....................................................generale
66
2.3.3.3.
Principalele
modificari introduse de OHSAS
3.Stadiul actual al managementului securitatii i sanatatii in munca in Romania...........68

3. 1 .Cadrul legislativ national.................................................................................................69
3.2.
Modelul national de sistem de management al securitatii i sanatatii

in munca............................................................................................................................71
3.2.1.
Necesitatea realizarii i caracteristicile generale ale unui model
national
de sistem de management al securitatii i sanatatii in munca...........................72
3.2.2.Incercari de elaborare a unor modele nationale de sistem de management al
securitatii i sanatatii in munca............................................................................73
3.2.3..........Modelul national de sistem de management al securitatii i sanatatii in
munca - Sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca.
Cerinte...................................................................................................................77
5
3.2.4.
Ghidul
de implementare al modelului national de sistem de
management
al securitatii i sanatatii in munca........................................................................80
1.
ABORDAREA MANAGERIALA A SECURITATII
I SANATATII IN MUNCA
CARACTERISTICA
DESCRIEREA
1.2.
1.1.
CARACTERISTICILE DE BAZA ALE UNUI SISTEM DE
DEFINIREA NOTIUNII DE SISTEM DE
MANAGEMENT AL SECURITATII I SANATATII IN
MANAGEMENT AL SECURITATII I
MUNCA (SMSSM)
SANATATII IN MUNCA
>
SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII I SANATATII IN MUNCA:
ansamblu de elemente legate sau interdependente destinate stabilirii unei

politici i a unor obiective de securitate i sanatate in munca, precum i
realizarii acestor obiective (ILO-OSH: 2001);
parte a sistemului de management al unei organizatii utilizata pentru

dezvoltarea i implementarea politicii OH&S i managementul riscurilor
OH&S (SR OHSAS18001:2008);
NOTA 1 - Un sistem de management este un ansamblu de elemente intercorelate utilizate pentru

stabilirea politicii i obiectivelor i pentru realizarea aceste obiective.
NOTA 2 - Un sistem de management include structura organizationala, planificarea activitatilor
(inclusiv, de exemplu, evaluarea riscurilor i stabilirea obiectivelor), responsabilitati, practici,
proceduri, procese i resurse.
NOTA 3 - Adaptare dupa ISO 14001: 2004, 3.8.
ansamblu de elemente cu caracter

decizional,
organizatoric,
informational, motivational etc. din cadrul firmei, prin intermediul caruia se
exercita ansamblul proceselor i al relatiilor de management al securitatii si
sanatatii in munca, in vederea obtinerii nivelului dorit de
S
securitate i sanatate in munca (Darabont,

Al., .a.,
Managementul
securitatii i sanatatii in munca - vol. I, Editura AGIR, Bucureti, 2001);
> MANAGEMENT AL SECURITATII I SANATATII IN MUNCA:
componenta a sistemului de management general, care include structura

organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, practicile,
procedurile, procesele i resursele pentru elaborarea, implementarea,
realizarea i revizuirea planului de securitate i sanatate in munca (N.G.P.M.,
Anexa nr. 1 - Terminologie).
1.3.
AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE UNUI SISTEM DE
MANAGEMENT AL SECURITATII I SANATATII IN
MUNCA
PRECIZIE
9
SMSSM nu trebuie sa contina ambiguitati. El va indica foarte clar care sunt
obiectivele sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca.
ORGANIZARE
SISTEMATICA
Componentele sistemului nu trebuie sa fie abordate separat. Ele vor trebui

conexate intr-o schema coerenta, uor de inteles i de aplicat.
REALISM
SMSSM trebuie sa fie adaptat particularitatilor organizatiei, problemelor sale

specifice de securitate i sanatate in munca, resurselor materiale i umane de care
se dispune, specificului sau istoric i cultural.
COMPLETITUDINE
CU ADRESARE PRECISA
FIECARUI NIVEL DE
DECIZIE
SMSSM va acoperi toate activitatile i intregul personal al organizatiei.
SMSSM va fi conceput i realizat astfel incat fiecare nivel de managerial din

organizatie sa fie implicat direct, cu propriile sale sarcini i responsabilitati. El
trebuie sa prevada foarte clar cine are nevoie, de ce informatie i in ce moment.
CU INREGISTRARE
COMPLETA
SMSSM trebuie conceput i realizat astfel incat sa asigure inregistrarea in scris a

tuturor datelor i actiunilor. Acest aspect va trebui avut in vedere pe toata durata
proiectarii sistemului
INTEGRAT/
INTEGRABIL
Este important ca SMSSM sa fie cat mai mult integrat sistemelor de management
existente deja in organizatie i sa fie conceput astfel incat sa permita integrarea
ulterioara a altor/cu alte sisteme de management care vor fi implementate.
FLEXIBIL/
DINAMIC
SMSSM trebuie sa fie capabil sa raspunda rapid i corespunzator modificarilor

tehnice i organizatorice aparute in organizatie; el trebuie sa asigure un proces
dinamic de adaptare i innoire.
SA ASIGURE
IMBUNATATIREA
CONTINUA
Nr.
crt.
COMPONENTA
SMSSM trebuie sa asigure un feed-back continuu al rezultatelor asupra sistemului

insui i asupra conducerii i personalului.
AVANTAJE
DEZAVANTAJE
1.
Management
^ ofera un cadru bine organizat pentru
^ poate intra in contradictie cu
gestionarea problemelor de securitate i
programele i procedurile
sanatate in munca;
existente;
^ permite o abordare manageriala unitara a diverselor ^ poate genera dificultati in

informatii provenite din toate sectoarele de
folosirea simultana a
activitate;
diferitelor standarde in
^ ajuta la o corecta previzionare legislativa, la

relatii mai bune cu organismele de control i
zonele de interferenta ale

sistemelor de management.
cu cele care elibereaza autorizatii.

2.
Marketing
^ imbunatatete imaginea organizatiei i relatiile

sale cu diveri parteneri;
^ reprezinta un avantaj in disputa concurentiala;
^ intarete pozitia pe piata de capital.
3.
Cost
^ evita penalitatile i alte costuri datorate

neconformitatilor;
^ presupune resurse
semnificative pentru
^ asigura planificarea in timp, graduala, a

costurilor pentru actiuni vizand securitatea i
sanatatea in munca, evitarea unor costuri
implementare: timp, bani,

resurse umane, logistice etc.;
^ amortizarea acestei investitii nu
mari pe termen scurt, neplanificate, datorate
este, intotdeauna, realizata in
unor noi exigente legislative.
termeni cuantificabili;
^ necesita costuri de functionare,
intretinere, revizie, reinnoire
a certificarii.
Nr.
crt.
COMPONENTA
4.
Monitorizare
AVANTAJE
DEZAVANTAJE
^ permite identificarea factorilor de risc asociati
^ modifica programe i
proceduri existente;
procesului de productie;
^ ofera elemente pentru imbunatatirea proceselor ^ genereaza in prima faza

posibile confuzii, dificultati
i a randamentelor;
^ creeaza i dezvolta o baza de date detaliata i
in utilizarea aparaturii,
prelucrari i interpretari
relevanta.
eronate.
5.
Instruire
^ imbunatatete receptivitatea lucratorilor fata de ^ presupune costuri;

problematica vizand securitatea i sanatatea in ^ obliga la scoaterea din
munca;
productie, pe anumite
^ personalul operational devine contient de

justetea responsabilitatilor care ii revin;
^ conduce la creterea randamentului
lucratorilor;
^ contribuie la reducerea numarului accidentelor
perioade, a celor care

participa la programe de
instruire;
^ poate sa conduca la
remanieri de personal.
de munca i bolilor profesionale.

6.
Perceptie publica
^ genereaza o cretere a increderii in calitatea

managementului organizatiei; ^ demonstreaza
interes i grija pentru securitatea i sanatatea
lucratorilor;
> reflecta o anticipare a legislatiei i nu o reactie la
legislatie.
7.
Certificare
> furnizeaza o dovada i o garantie a

indeplinirii angajamentelor asumate prin politica
de securitate i sanatate in munca.
8.
Altele
^ favorizeaza obtinerea unor autorizatii specifice;

^ faciliteaza comunicarea i colaborarea cu
investitorii, societatile de asigurare etc.
^ poate genera o rezistenta la

schimbare din partea
personalului operational.
2.
STADIUL ACTUAL AL
MANAGEMENTULUI SECURITATII I
SANATATII IN MUNCA PE PLAN
EUROPEAN I INTERNATIONAL
9 8
Elemente ale Directivelor Uniunii

Prevenirea riscurilor
Elemente ale sistemelor de management al
securitatii i sanatatii in munca

2
.1.
Accentul pus pe actiuni preventive
UTIA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL

Angajamentul declarat al conducerii
Responsabilizarea >
conducerii
de la cel I SANATATII IN MUNCA
ECURITATII
2.2.
mai inalt nivel
de
Instruire DINTRE
- contientizare
SIMILITUDINILE
PREVEDERILE
Contientizarea
ritie i formarea angajatilor
SR OHSAS 18002: 2009

Sisteme de management
al sanatatii i securitatii
ocupationale.
DIRECTIVELOR
UNIUNII
EUROPENE
I ELEMENTELE
2009
Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001:2007
Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscurilor
SISTEMELOR DE MANAGEMENT
AL SECURITATII I
BS 18004: 2008 Guide to achieving effective occupational health and safety performance 2008
inlocuie^te BS 8800:SANATATII
2004 (Ghid pentru realizarea
de performante eficace de sanatate si
MUNCA
Imbunatatirea IN
continua
/\
Reducerea permanenta
a riscurilor
ce nu
securitate
ocupationala)
2008
pot fi eliminate
BS OHSAS 18002: 2008 Occupational health and safety management systems. Guidelines
for the implementation of OHSAS 18001:2007
2008
SR OHSAS 18001: Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Cerinte

- ASRO
2007
OHSAS 18001 (BS OHSAS 18001): Occupational health and safety management systems.
Requirements (Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Cerinte)
2004
OHSAS 18002: Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Linii

directoare pentru implementarea OHSAS 18001 - ASRO
2004
OHSAS 18001: Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Specificatie

- ASRO
2004
BS 8800: Occupational health and safety management systems. Guide (Sisteme de

management al securitatii i sanatatii in munca. Ghid)
2002
OHSAS 18002: 2000 - Amendment 1: 2002 (BSI Reference: amendment 14224):

Occupational health and safety management systems. Guidelines for the implementation of
OHSAS 18001 (Amendamentul 14224 la OHSAS 18002)
2002
OHSAS 18001: 1999 - Amendment 1: 2002 (BSI Reference: amendment 14223):

Occupational health and safety management systems. Specification (Amendamentul 14223
la OHSAS 18001)
2001
2000
1999
1996
ILO-OSH: Guidelines on occupational safety and health management systems

(Principii directoare privind sistemele de management al securitatii i sanatatii in munca)
OHSAS 18002: Occupational health and safety management systems. Guidelines for the
implementation of OHSAS 18001 (Sisteme de management al sanatatii i securitatii
ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001)
OHSAS 18001: Occupational health and safety management systems. Specification
(Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Specificatie)
BS 8800: Guide to occupational health and safety management systems (Ghid pentru
sistemele de management al securitatii i sanatatii in munca)
Document
re dupa Nisipeanu, S. - Sisteme de management i securitate in munca. Perspective i abordare
nationala. Revista Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52)

10
2.3.
MODELE DE SISTEME DE MANAGEMENT AL

SECURITATII I SANATATII IN MUNCA
(dupa Nisipeanu, S. - Sisteme management i securitate in munca. Perspective europene i abordare nationala.
Revista Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52)
11
12
2.3.1.
GHIDUL ILO-OSH: 2001 PRIVIND PRINCIPIILE
DIRECTOARE ALE SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL
SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA
INTRODUCERE
OBIECTIVE
3. CADRUL NATIONAL AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SECURITATII I
SANATATII IN MUNCA
3.1. Politica nationala
3.2. Principiile directoare nationale
3.3. Principiile directoare specifice
4. SISTEMUL DE MANAGEMENT AL SECURITATII I SANATATII IN MUNCA

POLITICA
4.1. Politica de securitate i sanatate in munca
4.2. Participarea lucratorilor
ORGANIZAREA
4.3. Responsabilitatile i obligatiile
4.4. Competentele i formarea
4.5. Documentatia sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca
4.6. Comunicarea
PLANIFICAREA I IMPLEMENTAREA
4.7. Analiza initiala
4.8. Planificarea, elaborarea i implementarea sistemului
4.9. Obiectivele de securitate i sanatate in munca
4.10. Prevenirea pericolelor
4.10.1.
Masurile de prevenire i control
4.10.2.
Managementul schimbarii
4.10.3.
Prevenirea, pregatirea i reactia in situatii de urgenta
4.10.4.
Achizitionarea de bunuri i servicii
4.10.5.
Subcontractantii
EVALUAREA
4.11. Monitorizarea i masurarea eficacitatii
4.12. Anchetele in caz de leziuni, degradari ale starii de sanatate, boli sau incidente legate de procesul
de munca i efectul acestora asupra eficacitatii masurilor de securitate i sanatate in munca
4.13. Auditul
4.14.
Analiza efectuata de conducere ACTIUNEA
IN VEDEREA iMBUNATATIRII
9
4.15. Actiunea preventiva i corectiva

4.16. Imbunatatirea continua
13
Figura 1. Interconexiunile dintre principalele elemente care alcatuiesc cadrul national al

sistemelor de management al securitatii i sanatatii in munca
Figura 2. Principalele elemente ale sistemului de management al securitatii i sanatatii in

munca
14
Organizatia care la elaborat:

ghidul ILO-OSH: 2001 (Guidelines
on occupational safety and health management systems - in

engleza; Principes directeurs concernant les systemes de gestion de la securite et de la sante au
travail - in franceza) a fost adoptat la reuniunea International Labour Organization (ILO)
desfaurata la Geneva, in perioada 19-27.04.2001, de un ansamblu tripartit de experti (7 experti
guvernamentali din Germania, Brazilia, Guineea, Japonia, Mexic, Noua Zeelanda i Polonia; 7
experti din partea angajatorilor/patronatelor; 7 experti din partea lucratorilor/sindi catel or).
Sursele documentare utilizate:

enuntarea principiilor directoare
privind sistemele de management al securitatii i sanatatii in

munca a fost realizata pe baza principiilor admise pe plan international i definite prin
documentele elaborate de structurile tripartite ale ILO;
conform opiniei conturate la nivelul ILO, numai sistemele de management al securitatii i sanatatii
in munca fundamentate pe principii directoare unanim recunoscute la nivel mondial de structuri
tripartite pot avea forta i supletea necesara elaborarii intr-o organizatie a unei veritabile culturi
durabile a securitatii.
Structura demersului propus:

nivelul I: are un caracter general
i este aplicabil fiecarui stat; statul trebuie sa defineasca o

politica nationala in domeniul managementului securitatii i sanatatii in munca, obligatie care se
traduce prin:
^ desemnarea unei institutii competente pentru stabilirea i promovarea sistemelor de
management al securitatii i sanatatii in munca; institutia competenta trebuie sa realizeze
concertarea cu structurile cele mai reprezentative ale angajatorilor i ale lucratorilor;
^ definirea principiilor generale i a procedurilor care faciliteaza integrarea sistemului de
management al securitatii i sanatatii in munca in sistemul global de management al unei
organizatii;
nivelul II: este constituit dintr-un ansamblu de directive generale care pot fi aplicate la nivel
national, ansamblu transpus intr-un referential al ILO constituit din 16 cerinte de securitate i
sanatate in munca care trebuie adaptate de fiecare stat in functie de specificul national;
nivelul III: este constituit din directive care trebuie sa tina cont de specificul fiecarei organizatii, in
special de marimea ei i de tipul pericolelor i importanta riscurilor asociate activitatilor
desfaurate in cadrul acesteia.
Caracteristicile generale:
este redactat sub forma unui cod de bune practici i folosete in mod frecvent conditionalul (ar
trebui in loc de trebuie), ceea ce il diferentiaza de un referential utilizat pentru certificare;

principiile directoare continute in ghidul ILO-OSH au un caracter voluntar, nu introduc
constrangeri suplimentare i nu sunt destinate inlocuirii legislatiei i reglementarilor nationale
existente la momentul actual;
constituie un instrument menit sa-l sprijine pe angajator in indeplinirea obligatiilor legale ce ii
revin in domeniu securitatii i sanatatii in munca, iar aplicarea lor nu necesita nici o certificare.
modelul de sistem al managementului securitatii i sanatatii in munca propus de ghidul ILO-OSH
este unic prin structura i functiile lui, dar el urmeaza logica unui demers de imbunatatire
continua de tipul clasic PDCA foarte asemanator cu cel al sistemelor de management propuse de
ISO (ISO 14001: 1996 sau ISO 9001: 2000).
15
OBIECTIVELE PROCESULUI DE ELABORARE $I

IMPLEMENTARE A SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL
> la nivel national principiile trebuie:

a.
b.
c.
d.
e.
f.
sa serveasca la instituirea unui cadru national pentru sistemele de management al securitatii i

sanatatii in munca, sustinut de preferinta de legislatia i reglementarile nationale;
sa sprijine elaborarea unor mecanisme voluntare vizand o mai buna respectare a reglementarilor
i normelor aplicabile in vederea imbunatatirii continue a performantelor in domeniul securitatii
i sanatatii in munca;
sa sprijine elaborarea de principii directoare nationale i specifice privind sistemele de
management al securitatii i sanatatii in munca pentru a raspunde cerintelor concrete i reale ale
organizatiilor, in functie de marimea, natura i complexitatea activitatilor desfaurate de acestea.
la nivelul unei organizatii principiile trebuie:

sa constituie directii de actiune pentru organizatie, in vederea integrarii elementelor sistemului de
management al securitatii i sanatatii in munca, in cadrul unei politici i a unor mecanisme globale
de management;
sa incite toti membrii organizatiei, in special angajatorii, proprietarii, conducerea, lucratorii i
reprezentantii lor la aplicarea principiilor i metodelor adecvate de management al securitatii i
sanatatii in munca, care au ca finalitate imbunatatirea continua a performantelor in acest domeniu.
16
CADRUL NATIONAL AL SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

politica nationala stabilete principii i proceduri de ordin general pentru:

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
>
promovarea implementarii sistemelor de management al securitatii i sanatatii

in
munca, precum i integrarea acestora in sistemul global de management al unei organizatii;
sprijinirea i imbunatatirea mecanismelor voluntare pentru identificarea, planificarea,
implementarea i imbunatatirea sistematica a activitatilor vizand securitatea i sanatatea in
munca, atat la nivel national, cat i la cel al organizatiei;
promovarea participarii lucratorilor i a reprezentantilor lor la nivelul organizatiei;
implementarea imbunatatirii continue i evitarea birocratiei i a costurilor inutile;
promovarea, in cadrul oferit de sistemele de management al securitatii i sanatatii in munca, a
colaborarii i sprijinului mutual intre inspectia muncii, serviciile de securitate i sanatate in
munca i alte servicii, precum i canalizarea activitatilor desfaurate de catre acestea intr-un
cadru omogen;
evaluarea, la intervale de timp adecvate, a performantelor politicii i cadrului national;
evaluarea i comunicarea publica, prin mijloace adecvate, a performantelor sistemelor i
practicilor in materie de securitate i sanatate in munca;
supravegherea aplicarii aceluiai nivel de exigenta in materie de securitate i sanatate in munca,
atat lucratorilor direct angajati de organizatie (inclusiv lucratorilor temporari), cat i lucratorilor
angajati de furnizorii de bunuri i servicii.
principiile directoare nationale trebuie sa fie suficient de suple pentru a

permite:
a.
aplicarea imediata a principiilor directoare ale OIM in organizatiile a caror structura de

management este destul de dezvoltata pentru ca dispozitiile relative la managementul securitatii i
sanatatii in munca sa fie integrate imediat;
b. adaptarea principiilor directoare ale OIM la principiile directoare specifice sistemelor de
management al securitatii i sanatatii in munca care tin cont de conditiile i cerintele particulare
ale organizatiilor;
c. promovarea colaborarii efective a organizatiei cu autoritatile de reglementare, inspectia muncii,
serviciile de securitate i sanatate in munca i alte servicii, inclusiv cu organizatiile
neguvernamentale;
d. evitarea, atat cat este posibil, a birocratiei i a constrangerilor inutile;
e. instituirea unor mijloace adecvate i aplicabile pentru a face cunoscute practicile i sistemele
relevante pentru managementul securitatii i sanatatii in munca.
principiile directoare specifice trebuie sa fie stabilite avand in vedere:

a. marimea organizatiilor (mare, medie sau mica) i infrastructurile aferente;
b. tipul pericolelor i importanta riscurilor.
17
1.POLITICA DE SECURITATE $I SANATATE IN MUNCA
>
politica de securitate i sanatate in munca trebuie sa fie:

a.
b.
c.
d.
e.
proprie organizatiei i adaptata la marimea, natura i complexitatea activitatilor desfaurate de

aceasta;
exprimata de o maniera clara i concisa, intr-un document datat i validat prin semnatura sau
girul angajatorului sau persoanei responsabile care ocupa cea mai inalta functie in organizatie;
comunicata i uor accesibila tuturor membrilor organizatiei, inclusiv lucratorilor i/sau
reprezentantilor lor, la locul de munca al acestora;
revizuita in mod regulat pentru a-i garanta pertinenta;
accesibila, daca este cazul, persoanelor interesate din exteriorul organizatiei.
> politica de securitate i sanatate in munca trebuie sa prevada:

a.
b.
c.
d.
protejarea securitatii i sanatatii tuturor membrilor organizatiei prin prevenirea leziunilor,

degradarilor starii de sanatate, bolilor i incidentelor;
respectarea dispozitiilor legislatiei i reglementarilor nationale privind securitatea i sanatatea in
munca, precum i a programelor voluntare de protectie, a conventiilor colective in materie de
securitate i sanatate in munca i a altor angajamente la care organizatia a subscris;
supravegherea respectarii cerintei ca lucratorii i reprezentantii lor sa fie consultati i incurajati sa
participe activ, in functie de ceea ce a fost convenit i la toate nivelurile organizatiei, la toate
elementele sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca;
imbunatatirea continua a performantelor sistemului de management al securitatii i sanatatii in
munca.
> OBSERVATIE:
Sistemul de management al securitatii i sanatatii in munca trebuie sa fie

compatibil cu alte sisteme de management utilizate de organizatie sau sa se
integreze intr-un sistem global de management.
18
2. PARTICIPAREA LUCRATORILOR
>
constituie un element esential al sistemului de management al securitatii i

sanatatii in munca;
5
> angajatorul trebuie sa vegheze ca lucratorii i reprezentantii lor pe

probleme de securitate i sanatate in munca sa fie consultati, informati i
formati cu privire la toate aspectele de securitate i sanatate in munca care
vizeaza cadrul lor profesional, inclusiv asupra masurilor de urgenta;
> angajatorul trebuie sa adopte dispozitiile necesare astfel incat lucratorii i
reprezentantii lor pe probleme de securitate i sanatate in munca sa dispuna de
timpul i de resursele care sa le permita participarea activa
la procesul de organizare, planificare, implementare i de actiune in vederea
imbunatatirii continue a sistemului de management al securitatii i sanatatii in
munca;
> angajatorul trebuie sa vegheze, cand este cazul, la instituirea i la buna
functionare a unui comitet de securitate i sanatate in munca, precum i la
recunoa^terea reprezentatilor lucratorilor pe probleme de securitate i sanatate
in munca, in conformitate cu legislatia i practica nationala.
19
3. RESPONSABILITATILE $I OBLIGATIILE
> structurile i procedurile adecvate trebuie sa fie stabilite pentru:

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
i.
j.
k.
supravegherea respectarii cerintei ca securitatea i sanatatea in munca sa constituie o

responsabilitate cunoscuta i acceptata la toate nivelurile ierarhice;
definirea i comunicarea tuturor membrilor organizatiei a responsabilitatilor, obligatiilor i
autoritatii cu care sunt investite persoanele insarcinate cu identificarea, evaluarea sau controlul
pericolelor i riscurilor in domeniul securitatii i sanatatii in munca;
asigurarea unei supervizari eficace, cand este cazul, pentru a veghea la protectia securitatii i
sanatatii lucratorilor;
promovarea colaborarii i comunicarii intre membrii organizatiei, inclusiv intre lucratori i
reprezentantii lor, in vederea implementarii elementelor sistemului de management al securitatii i
sanatatii in munca;
satisfacerea principiilor sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca, care sunt
continute in principiile directoare nationale, principiile directoare specifice sau in programele
voluntare la care organizatia a subscris;
stabilirea i implementarea unei politici clare de securitate i sanatate in munca, ale carei
obiective sa fie masurabile i, de preferinta, cuantificabile;
adoptarea unor dispozitii eficiente pentru identificarea, eliminarea sau controlul pericolelor i
riscurilor legate de procesul de munca, precum i pentru promovarea sanatatii in munca;
stabilirea de programe de promovare a sanatatii i de prevenire;
vegherea la implementarea de masuri eficace care sa permita participarea deplina a lucratorilor sau
reprezentantilor lor la realizarea politicii de securitate i sanatate in munca;
alocarea resurselor necesare astfel incat persoanele responsabile de securitatea i
sanatatea in munca, inclusiv comitetele de securitate i sanatate in munca, sa se poata achita in
mod corect de functiile care le revin;
vegherea la implementarea de masuri eficace care sa permita participarea deplina a lucratorilor sau
reprezentantilor lor la comitetele de securitate i sanatate in munca, atunci cand acestea exista.
> unul sau mai multi membrii ai conducerii trebuie sa fie nominalizati, sa
9
97
le fie stabilite responsabilitatile, obligatiile i autoritatea astfel incat ei sa fie in

masura sa:
a.
elaboreze, implementeze, revada periodic i sa evalueze sistemul de management al securitatii i

sanatatii in munca;
b.
furnizeze periodic conducerii informatii privind performantele sistemului de management al
securitatii i sanatatii in munca;
c. promoveze participarea tuturor membrilor organizatiei.
20
4. COMPETENTELE $I FORMAREA
5. competentele cerute in materie de securitate i sanatate in munca trebuie sa

fie definite de angajator; acesta trebuie sa se stabileasca i sa se mentina la zi
dispozitii care sa permita tuturor persoanelor sa fie in masura sa-i asume
responsabilitatile i obligatiile privind aspectele de securitate i sanatate in
munca;
6. programele de formare (instruire) trebuie:

7.
8.
9.
sa vizeze toti membrii interesati ai organizatiei;

sa fie realizate de catre persoane competente (avand calificarile i experienta necesara);
sa prevada o formare initiala performanta i oportuna i cursuri de reciclare suficient de
frecvente;
10.
sa cuprinda o evaluare a utilitatii instruirii pentru persoanele care o urmeaza
(comprehensibilitate, cunotinte dobandite);
11.
sa fie revazute periodic, inclusiv de comitetul de securitate i sanatate in munca, atunci
cand acesta exista; aceste programe de instruire trebuie sa fie modificate daca este cazul pentru a
le garanta pertinenta i eficacitatea;
12.
sa fie documentate in mod corespunzator i adaptate la marimea, natura i complexitatea
activitatilor desfaurate de catre organizatie.
13.
organizatia trebuie sa faciliteze accesul intregului personal la

programele de formare in domeniul securitatii i sanatatii in munca, prin
asigurarea gratuitatii acestora i prin desfaûrarea lor, daca este posibil, in
timpul programului normal de lucru.
21
14.
DOCUMENTATIA SISTEMULUI DE
MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN
MUNCA
> documentatia trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte:

a.
b.
c.
d.
politica de securitate i sanatate i obiectivele organizatiei in acest domeniu;

principalele functii i responsabilitati care au fost definite in vederea implementarii sistemului de
management al securitatii i sanatatii in munca;
principalele pericole i riscuri pentru securitatea i sanatatea in munca generate de activitatile
desfaurate de organizatie i, corelat cu acestea, masurile ce trebuie luate pentru a le preveni i a
le controla:
dispozitiile, procedurile, instructiunile sau alte documente interne implementate in cadrul
sistemul de management al securitatii i sanatatii in munca;
> documentatia trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

9
a.
b.
sa fie redactata i prezentata de o maniera comprehensibila pentru utilizatori;

sa fie revazuta periodic, revizuita daca este cazul, comunicata i uor accesibila tuturor membrilor
interesati ai organizatiei;
> registrele de securitate i sanatate in munca pot sa contina:

a.
b.
c.
d.
e.
datele care decurg din implementarea sistemului de management al securitatii i sanatatii in

munca;
datele privind leziunile, degradarile starii de sanatate, bolile i incidentele legate de procesul de
munca;
datele care provin din legislatia sau reglementarile nationale in domeniul securitatii i sanatatii in
munca;
datele vizand factorii de expunere a lucratorilor, precum i monitorizarea mediului de munca i a
starii de sanatate a lucratorilor;
rezultatele monitorizarii a priori i a monitorizarii a posteriori.
22
6.COMUNICAREA
> organizatia trebuie sa stabileasca i sa mentina la zi dispozitii i proceduri
pentru:
a.
b.
c.
a
primi i
a inregistra comunicarea interna i externa privind securitatea i
sanatatea
in munca i pentru a-i raspunde de o maniera adecvata;
agaranta comunicarea interna, intre diferitele niveluri
i functii ale organizatiei, a
informatiilor vizand securitatea i sanatatea in munca;
a
veghea
ca preocuparile i sugestiile lucratorilor i
ale reprezentantilor lor, in
domeniul securitatii i sanatatii in munca, sa fie examinate i intelese corect, astfel incat acestora
7. ANALIZA INITIALA
9
> analiza initiala trebuie sa fie efectuata de persoane competente, prin consultari
cu lucratorii i/sau reprezentantii lor i, in functie de situatia concreta, trebuie
sa permita:
a.
b.
c.
d.
identificarea legislatiei i reglementarilor nationale aplicabile la momentul actual in domeniul

securitatii i sanatatii in munca, a principiilor directoare nationale, a principiilor directoare
specifice, precum i a programelor voluntare i a altor exigente la care organizatia a subscris;
identificarea, anticiparea i aprecierea pericolelor i riscurilor pentru securitatea i sanatatea
lucratorilor generate de mediul de munca sau de modul existent sau propus de organizare a
muncii;
determinarea gradului in care controalele existente sau propuse pentru a fi efectuate corespund
pentru eliminarea pericolelor sau pentru controlul riscurilor;
analizarea datelor obtinute in urma monitorizarii starii de sanatate a muncitorilor.
> concluziile analizei initiale trebuie:

9
a.
b.
c.
sa fie consemnate intr-un document;

sa serveasca ca fundament pentru deciziile vizand implementarea sistemului de management al
securitatii i sanatatii in munca;
sa furnizeze valorile de plecare in functie de care imbunatatirea continua a sistemului de
management al securitatii i sanatatii in munca va putea fi masurata.
23
8. PLANIFICAREA, ELABORAREA $I
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI
9. planificarea trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
10.
sa fie realizata in conformitate cu prevederile minimale continute in legislatia i

reglementarile nationale;
11.
sa integreze elementele sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca;
12.
sa vizeze imbunatatirea continua a rezultatelor in materie de securitate i sanatate in
munca.
13.
masurile de planificare trebuie, pe de o parte, sa contribuie la

protectia securitatii i sanatatii in munca, iar pe de alta parte, sa prevada:
14.
o definire precisa, o ierarhizare pe grade de prioritate i o cuantificare, in functie de care

vor fi stabilite obiectivele organizatiei in domeniul securitatii i sanatatii in munca;
15.
elaborarea unui program vizand realizarea fiecarui obiectiv: stabilirea de criterii precise
de performanta i de termene de realizare, definirea responsabilitatilor persoanelor insarcinate cu
realizarea obiectivelor;
16.
selectarea criteriilor de masurare adecvate pentru a confirma faptul ca obiectivele au fost
atinse;
17.
alocarea de resurse suficiente, intre altele umane i financiare, precum i a unui ajutor
tehnic, in functie de necesitati.
9.OBIECTIVELE DE SECURITATE $I SANATATE IN

MUNCA
> obiectivele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
sa fie proprii organizatiei i sa tina cont de marimea, natura i complexitatea activitatilor

desfaurate de catre aceasta;
sa fie elaborate in conformitate cu legislatia i reglementarile nationale pertinente i aplicabile,
precum i cu obligatiile tehnice i economice ale organizatiei in ceea ce privete securitatea i
sanatatea in munca;
sa vizeze imbunatatirea continua a protectiei securitatii i sanatatii lucratorilor in vederea obtinerii
celor mai bune rezultate in materie de securitate i sanatate in munca;
sa fie realiste i realizabile;
sa fie cuprinse intr-un document i comunicate tuturor persoanelor interesate, la toate nivelurile
organizatiei;
sa fie evaluate periodic i, daca este necesar, actualizate.
24
10.PREVENIREA PERICOLELOR
10.1.MASURILE DE PREVENIRE $I CONTROL
>
masurile de prevenire i de protectie trebuie sa fie luate tinand cont de

urmatoarea ordine de prioritati:
a.
b.
c.
d.
>
eliminarea pericolelor i riscurilor;

controlul pericolelor i riscurilor la sursa prin masuri de ordin tehnic i organizatoric;
reducerea la minimum a pericolelor i riscurilor prin elaborarea de sisteme proprii de garantare a
securitatii in munca, inclusiv prin intermediul controalelor administrative;
atunci cand pericolele i riscurile reziduale nu pot fi controlate prin intermediul masurilor de
protectie colectiva, angajatorul trebuie sa furnizeze in mod gratuit echipamente individuale de
protectie adecvate i sa implementeze mecanisme i proceduri care sa garanteze utilizarea i
intretinerea acestora.
procedurile sau masurile de prevenire i de control a pericolelor trebuie sa

satisfaca urmatoarele conditii:
5
a.
b.
c.
d.
sa fie adaptate la pericolele i riscurile prezente in organizatie;

sa fie revazute in mod regulat i modificate daca este necesar;
sa satisfaca conditiile impuse de legislatia i reglementarile nationale, precum i de programele
voluntare de protectie i de alte angajamente la care organizatia a subscris (codurile de buna
practica in industrie, acordurile incheiate cu autoritatile publice, ghidurile fara caracter de
reglementare);
sa tina cont de nivelul actual de cunotinte, inclusiv de informatiile sau rapoartele provenind de
la organizatii cum ar fi inspectia muncii, serviciile de securitate i sanatate in munca, precum i
de la alte servicii in cazul in care situatia concreta o impune.
25
10.2.MANAGEMENTUL SCHIMBARII
> influenta exercitata asupra securitatii i sanatatii in munca de eventualele

schimbari interne (fluctuatia personalului, achizitionarea de noi echipamente i
de servicii, modificari in structura organizatorica i in fluxurile tehnologice) sau
externe (modificarea cadrului legislativ, fuziunea organizatiilor sau evolutia
cunotintelor i tehnologiilor) trebuie sa fie evaluata i masurile
corespunzatoare trebuie luate inainte ca aceste schimbari sa se produca.
>
o evaluare a incidentei eventualelor schimbari asupra securitatii i sanatatii in

munca trebuie sa fie efectuata inainte de orice modificare sau introducere de noi
metode de munca, de noi proceduri, de echipamente sau materiale noi; o astfel
de evaluare trebuie sa fie realizata prin consultari cu lucratorii i reprezentantii
lor, precum i cu comitetul de securitate i sanatate in munca, atunci cand este
cazul.
> inainte de implementarea unei decizii de schimbare trebuie verificat ca toti

membrii interesati ai organizatiei sa fie informati in mod
corespunzator i, daca este necesar, formati in acest scop.
9
26
10.3.PREVENIREA, PREGATIREA $I REACTIA IN SITUATII
DE URGENTA
9
>
organizatia trebuie sa stabileasca i sa mentina la zi proceduri pentru a

identifica posibilele accidente i situatii de urgenta, pentru a raspunde unor
astfel de situatii i pentru a preveni i a reduce impactul asupra securitatii i
sanatatii in munca care poate fi asociat acestora.
> procedurile trebuie sa prevada:

a.
difuzarea informatiilor necesare, precum i comunicarea i coordonarea interna, realizate astfel

incat acestea sa vizeze toate persoanele prezente la un loc de munca in scopul protejarii acestora
in situatii de urgenta;
b.
comunicarea i coordonarea cu autoritatile competente, serviciile locale de interventie i
serviciile de urgenta;
c. acordarea primului ajutor, asigurarea asistentei medicale, dotarea cu mijloace de lupta impotriva
incendiilor i evacuarea tuturor persoanelor de la locul de munca afectat;
d. informarea i formarea, de o maniera adecvata, a tuturor membrilor organizatiilor, la toate
nivelurile ierarhice, inclusiv prin exercitii de prevenire, interventie i actiune in caz de urgenta,
efectuate la intervale de timp regulate.
>
cand situatia concreta o impune, masurile de prevenire, pregatire i reactie in

situatii de urgenta trebuie sa fie stabilite in colaborare cu
serviciile externe de urgenta i alte servicii.
9
27
10.4.ACHIZITIONAREA DE BUNURI $I SERVICII
>
organizatia trebuie sa stabileasca i sa mentina la zi proceduri care sa vegheze

ca:
a.
b.
c.
conditiile impuse in domeniul securitatii i sanatatii in munca sa fie identificate, evaluate i

integrate in principiile care guverneaza politica de achizitii de bunuri i servicii;
exigentele in materie de securitate i sanatate in munca ale organizatiei, precum i cele prevazute
de legislatia i reglementarile nationale sa fie identificate inainte de a achizitiona bunuri i
servicii;
dispozitiile sa fie adoptate in conformitate cu exigentele inainte de utilizarea acestor bunuri i
servicii.
10.
PREVENIREA
PERICOLELOR
10.5.SUBCONTRACTANTII
>
dispozitiile de evaluare i de supervizare a subcontractantilor organizatiei

trebuie:
a.
b.
c.
d.
e.
f.
sa prevada includerea unor criterii de securitate i de sanatate in munca in procedurile de

evaluare i de selectie a subcontractantilor;
sa stabileasca o comunicare i o coordonare eficace intre nivelurile ierarhice corespunzatoare ale
organizatiei i subcontractantului inainte ca acesta din urma sa inceapa furnizarea bunurilor sau a
serviciilor; comunicarea trebuie sa vizeze pericolele i riscurile care pot aparea la locul sau
locurile de munca in care ii vor desfaura activitatea persoanele angajate de subcontractant i,
corelat cu acestea, masurile de prevenire i control ce trebuie adoptate;
sa prevada dispozitii pentru inregistrarea leziunilor, degradarilor starii de sanatate, bolilor i
incidentelor legate de procesul de munca carora le-au cazut victima lucratorii subcontractantilor in
timp ce prestau o activitate pentru organizatie;
sa informeze asupra pericolelor pentru securitatea i sanatatea in munca i, daca este cazul, sa
formeze lucratorii subcontractantului inainte de inceperea colaborarii sau pe parcursul derularii
acesteia;
sa supervizeze in mod regulat eficacitatea activitatilor desfaurate de subcontractant in materie de
securitate i sanatate;
sa vegheze ca procedurile i dispozitiile vizand locul de munca, in materie de securitate i
sanatate, sa fie respectate de catre subcontractant.
28
11.
MONITORIZAREA $I MASURAREA EFICACITATII

12.
monitorizarea i masurarea eficacitatii trebuie:
13.
sa permita determinarea gradului in care politica i obiectivele de securitate i sanatate

in munca sunt realizate i riscurile controlate;
14.
sa prevada o monitorizare a priori (activa) i a posteriori (reactiva) i sa nu fie
fundamentata numai pe statistica leziunilor, degradarilor starii de sanatate, bolilor i incidentelor
legate de procesul de munca;
15.
sa fie inregi strate.
16.
monitorizarea trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
17.
18.
sa tina cont de eficacitatea (performanta) in materie de securitate i sanatate in munca;

sa furnizeze informatiile necesare pentru a determina daca procedurile (dispozitiile)
obinuite de identificare, de prevenire i de control a pericolelor i riscurilor sunt aplicate i
functioneaza in mod corespunzator;
19.
sa serveasca la fundamentarea deciziilor vizand imbunatatirea continua atat a
procedurilor de identificare a pericolelor i de control a riscurilor, cat i a sistemului de
management al securitatii i sanatatii in munca in general.
20.
monitorizarea a priori trebuie sa garanteze:
21.
monitorizarea realizarii anumitor programe i determinarea criteriilor i obiectivelor de

eficacitate;
22.
inspectarea sistematica a procedurilor de munca, a instalatiilor, a siturilor de productie i
a echipamentelor;
23.
monitorizarea mediului de munca, inclusiv a modului de organizare a muncii;
24.
monitorizarea sanatatii lucratorilor printr-un control medical adecvat sau prin utilizarea
unor mijloace ce permit detectarea primelor semne de manifestare a unor efecte nocive pentru
sanatate, in vederea determinarii eficacitatii masurilor de prevenire i de control;
25.
respectarea legislatiei i reglementarilor nationale in vigoare, a conventiilor colective sau
a altor angajamente in materie de securitate i sanatate in munca la care organizatia a subscris.
26.
monitorizarea a posteriori trebuie sa prevada identificarea,

declararea, inregistrarea i investigarea:
27.
leziunilor, degradarilor starii de sanatate, bolilor i incidentelor legate de procesul de
munca;
28.
29.
altor prejudicii, printre altele a daunelor materiale;

eficacitatii insuficiente a masurilor de securitate i de protectie a sanatatii in munca,
precum i a deficientelor sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca;
30.
programelor de reeducare i de reabilitare a lucratorilor.
29
31.
ANCHETELE IN CAZ DE LEZIUNI,
DEGRADARI ALE STARII DE SANATATE, BOLI SAU
INCIDENTE LEGATE DE PROCESUL DE MUNCA $I
EFECTUL ACESTORA ASUPRA EFICACITATII
MASURILOR DE SECURITATE $I SANATATE IN MUNCA
> anchetele privind originea i cauzele intrinseci ale leziunilor, degradarilor starii
de sanatate, bolilor sau incidentelor legate de procesul de munca trebuie sa
permita identificarea i consemnarea tuturor deficientelor sistemului de
management al securitatii i sanatatii in munca;
> anchetele trebuie sa fie efectuate de catre persoane competente;
lucratorii i reprezentantii lor trebuie sa participe la anchete in functie de ceea
ce a fost convenit cu conducerea organizatiei;
> concluziile anchetei trebuie sa fie supuse analizei comitetului de securitate i
sanatate in munca, in cazul in care acesta exista, pentru a le examina i a
formula recomandarile adecvate;
>
concluziile anchetei i toate recomandarile facute de comitetul de securitate i

sanatate in munca trebuie sa fie comunicate celor interesati pentru realizarea
unor actiuni corective, analizarea de catre conducere i examinarea in vederea
imbunatatirii continue;
5
> masurile corective rezultate din aceste anchete trebuie sa fie implementate in
vederea evitarii producerii pe viitor a unor leziuni, degradari a sanatatii, boli i
incidente legate de procesul de munca;
>
rapoartele intocmite in urma realizarii unor anchete de entitati externe

cum ar fi, de exemplu, inspectia muncii sau societatile de asigurari, trebuie sa
fie tratate la fel ca rapoarte intocmite in urma unor anchete interne,
respectandu-se in acelai timp i cerintele vizand confidentialitatea.
30
13.AUDITUL
> auditurile permit verificarea pertinentei sistemului i conduc la identificarea
punctelor forte i a lacunelor acestuia, atat la nivel global, cat i la nivelul
fiecarui element component.
> organizatia trebuie sa stabileasca o politica i un program de audit care sa
furnizeze indicatii vizand atat competentele auditorului, cat i amploarea,
frecventa, metodologia de realizare a auditului i modul de prezentare a
raportului intocmit in urma auditarii.
> auditul poate viza, in functie de necesitati, o evaluare partiala sau de
ansamblu a elementelor sistemului de management al securitatii i sanatatii in
munca, precum i orice alt criteriu sau element de audit relevant.
>
concluziile rezultate in urma realizarii auditului trebuie sa determine daca o

parte sau ansamblul elementelor sistemului de management al securitatii i
sanatatii in munca:
a.
b.
sunt suficient de eficace pentru a se conforma politicii i obiectivelor organizatiei in materie de

securitate i sanatate in munca;
sunt suficient de eficace pentru a promova deplina participare a muncitorilor;
c. sunt conforme cu rezultatele evaluarilor i auditurilor precedente in materie de securitate i
sanatate in munca;
d. permit organizatiei sa se conformeze prevederilor legislatiei i reglementarilor nationale;
e. raspund obiectivelor de imbunatatire continua i de buna practica in materie de securitate i
sanatate in munca.
> auditurile trebuie sa fie realizate de persoane competente, indiferent daca sunt
sau nu membre ale organizatiei, cu conditia ca acestea sa fie independente de
activitatea supusa auditarii;
>
rezultatele i concluziile auditului trebuie sa fie comunicate persoanelor

responsabile de realizarea masurilor corective.
> participarea lucratorilor trebuie sa fie prevazuta atat in faza de consultari

pentru alegerea auditorului, cat i in toate etapele procesului de realizare a
auditului, inclusiv in faza finala de analizare a rezultatelor acestuia.
31
14.
15.
ANALIZA EFECTUATA DE CONDUCERE
analiza efectuata de conducere trebuie sa:
16.
evalueze strategia globala a sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca

pentru a determina daca el corespunde cu obiectivele preconizate;
17.
evalueze capacitatea sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca de a
raspunde cerintelor globale ale organizatiei i ale tuturor partilor interesate, inclusiv ale
lucratorilor i ale autoritatilor de reglementare;
18.
evalueze necesitatea de a modifica sistemul de management al securitatii i sanatatii in
munca, inclusiv politica i obiectivele in acest domeniu;
19.
identifice masurile necesare pentru remedierea in timp util a deficientelor constatate,
inclusiv a celor legate de ajustarea anumitor aspecte ce tin de structura globala de management a
organizatiei i de masurarea eficacitatii;
20.
furnizeze indicatii, inclusiv in ceea ce privete determinarea prioritatilor, in vederea unei
planificari eficace i a unei imbunatatiri continue;
21.
evalueze progresele inregistrate de organizatie in sensul indeplinirii obiectivelor de
securitate i sanatate in munca i realizarii masurilor corective;
22.
evalueze eficacitatea masurilor luate ca urmare a analizelor precedente.
23.
analiza trebuie sa vizeze urmatoarele aspecte:
24.
rezultatele anchetelor privind leziunile, degradarile starii de sanatate, bolile i

incidentele, concluziile auditurilor i activitatilor de supervizare, rezultatele analizelor vizand
identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor i actiunile de monitorizare, iar in cazul in care a fost
numit un reprezentant al conducerii pe probleme de securitate i sanatate in munca, raportul
acestuia;
25.
factorii interni i externi suplimentari, inclusiv cei de ordin organizatoric, susceptibili de
a avea o incidenta asupra sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca.
26.
concluziile analizei efectuate de conducere trebuie sa fie inregistrate

i comunicate:
27.
persoanelor ce detin responsabilitati in domeniul managementului securitatii i sanatatii

in munca, astfel incat acestea sa poata lua masurile care se impun;
28.
comitetului de securitate i sanatate in munca, precum i lucratorilor i reprezentantilor
lor.
32
29.
ACTIUNEA PREVENTIVA $I CORECTIVA
30.
dispozitiile in materie de actiune preventiva i corectiva trebuie sa

permita:
31.
identificarea i analizarea cauzelor profunde ale tuturor aspectelor ce nu sunt conforme

cu reglementarile in vigoare in materie de securitate i sanatate in munca i/sau cu dispozitiile
privind sistemele de management al securitatii i sanatatii in munca;
32.
introducerea, planificarea, implementarea i consemnarea actiunii corective i
preventive, precum i determinarea eficacitatii, tinand cont in special de modificarile survenite in
structura i filozofia sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca.
33.
in cazul in care evaluarea sistemului de management al securitatii i

sanatatii in munca sau alte surse conduc la constatarea ca masurile de
prevenire i de protectie impotriva pericolelor i riscurilor sunt inadecvate
sau susceptibile de a deveni astfel, acestea trebuie sa fie tratate in
conformitate cu prioritatile stabilite prin masurile de prevenire i control i
sa fie completate i consemnate, in timp util, atunci cand situatia concreta o
impune.
33
16.IMBUNATATIREA CONTINUA
9
>
conceptul de imbunatatire continua face parte integranta din sistemul de

management al securitatii i sanatatii in munca; acest lucru se obtine printr-o
evaluare continua a performantelor sistemului de management al securitatii i
sanatatii in munca in raport cu politica i obiectivele acestuia in vederea
identificarii oportunitatilor de imbunatatire.
>
dispozitiile pentru imbunatatirea continua a sistemului de management al

securitatii i sanatatii in munca trebuie sa vizeze:
a.
obiectivele organizatiei;
b. concluziile rezultate in urma identificarii i aprecierii (evaluarii) pericolelor i riscurilor;
rezultatele monitorizarii i ale masuratorilor eficacitatii;
d. anchetele vizand leziunile, degradarile starii de sanatate, bolile i incidentele, precum i
concluziile i recomandarile auditurilor;
concluziile analizei efectuate de conducere;
f. recomandarile in vederea unei imbunatatiri continue provenind de la toti membrii organizatiei,
inclusiv de la comitetul de securitate i sanatate, cand acesta exista;
g. schimbarile intervenite in legislatia i reglementarile nationale, programele voluntare i
conventiile colective;
noile informatii pertinente;
i.
rezultatele programelor de protectie i de promovare a unei stari corespunzatoare de sanatate.
c.
e.
h.
> procedurile i rezultatele organizatiei in materie de securitate i sanatate in

munca trebuie sa fie comparate cu cele ale altor organizatii in vederea
imbunatatirii performantelor acesteia in domeniul mentionat, in conditiile
respectarii riguroase a cadrului legislativ.
5
5X5
34
2.3.2.
SR OHSAS 18001: 2008 - SISTEME DE MANAGEMENT AL
SANATATII $I SECURITATII OCUPATIONALE. CERINTE
2.3.2.1.
ORGANIZATIILE CARE AU PARTICIPAT LA ELABORAREA OHSAS 18001: 2007
American Industrial Hygiene Association (AIHA);

Asociation Espanola de Normalizacion y Certification (AENOR);
Association of British Certification Bodies (ABCB);
British Standards Institution (BSI);
Bureau Veritas;
Comision Federal de Electricidad (CFE), (Gerencia de la seguidad industrial);
Czeh Accreditation Institute (CAI);
Det Norske Veritas (DNV);
DS Certification A/S;
EEF the manufacturer' organisation;
ENLAR Compliance Services, Inc.;
Health and Safety Executive;
Hong Kong Quality Assurance Agenca (HKQAA);
Inspecta Certification;
Institution of Occupational Safety and Health (IOSH);
Instituto Argentino de Normalizacion y Certification (IRAM);
Instituto Colombiano de Normas Tecnicas y Certification (INCONTEC);
Instituto de Normas Tecnicas de Costa Rica (INTECO);
Instituto Mexicano de Normalizacion y Certification (IMNC);
Instituto Uruguayo de Normas Tecnicas (UNIT);
ITS Consultants;
Japan Industrial Safety and Health Association (JISHA);
Japenese Standards Association (JSA);
Korea Gas Safety Corporation (ISO Certificate Division);
Lloyds Register Quality Assurance (LRQA);
Management Systems Certification Limited;
National Standards Authority of Ireland (NSAI);
National University of Singapore (NUS);
Nederlands Normalisatie-instituut (NEN);
NPFK ELECTON;
NQA;
Quality Management Institute (QMI);
SABS Commercial (Pty) Ltd.;
Service de Normalisation Industrielle Marocaine (SNIMA);
SGS United Kingdom Ltd.;
SIRIM QAS International;
SPRING Singapore;
Standards Institution of Israel (SII);
35
Standards New Zealand (SNZ);

Sucofindo International Certification Services (SICS);
Swedish Industry Association (Sinf);
TUV Rheinland Cert GmbH - TUV Rheinland Group;
Standards Association of Zimbabwe (SAZ).
2.3.2.2.
CARACTERISTICILE GENERALE
face parte din Seria Evaluarea Sanatatii i Securitatii Ocupationale

(OHSAS: Occupational Health and Safety Assessment Series); aceasta
serie este compusa din urmatoarele documente:
OHSAS 18001: 2007 - Occupational health and safety management systems - Requirements
(Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Cerinte);
OHSAS 18002: 2009 - Occupational health and safety management systems. Guidelines for the
implementation of OHSAS 18001: 2007 (Sisteme de management al sanatatii i securitatii
ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001: 2007).
a fost elaborat ca raspuns la cererea clientilor cu privire la un standard

recunoscut al sistemului de management al sanatatii i securitatii
ocupationale, fata de care pot sa fie evaluate i certificate sistemele lor de
management;
este compatibil cu standardele pentru sisteme de management ISO 9001:
2008 (Calitate) i ISO 14001: 2004 (Mediu), pentru a facilita integrarea
sistemelor de management al calitatii, mediului i al sanatatii i securitatii
ocupationale de catre organizatii, in cazul in care se dorete acest lucru;
va fi revizuit sau modificat ori de cate ori se va considera ca este necesar;
revizuirile vor fi efectuate in momentul in care se publica noile editii ale ISO
9001 sau ISO 14001, pentru a se asigura o compatibilitate continua;
va fi retras in momentul publicarii continutului acestuia intr-un standard
sau ca un standard international;
5
editia a doua (OHSAS 18001: 2007) anuleaza i inlocuiete prima editie

(OHSAS 18001: 1999) care a fost revizuita tehnic;
nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare ale unui
contract; utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corecta;
conformitatea cu acest standard nu exonereaza de indeplinirea obligatiilor
legale;
specifica cerinte pentru un sistem de management OH&S, care sa ajute o
organizatie sa dezvolte i sa implementeze o politica i obiective care sa tina
seama de cerintele legale i de informatiile referitoare la riscurile OH&S; a
fost astfel elaborat incat sa poata fi aplicat de organizatii de toate tipurile i
marimile i din diverse categorii sociale, culturale sau
36
geografice; succesul sistemului depinde de angajamentul tuturor nivelurilor

i functiilor din cadrul organizatiei, in special a managementul de la cel mai
inalt nivel; un sistem de acest fel permite unei organizatii sa ii dezvolte o
politica OH&S, sa ii stabileasca obiective i procese care sa permita
realizarea angajamentelor politicii, sa intreprinda actiunile necesare pentru
imbunatatirea performantelor sistemului i sa demonstreze conformitatea
sistemului cu cerintele acestui standard OHSAS; obiectivul general al
acestui standard OHSAS este sprijinirea i promovarea bunelor practici
OH&S, in conformitate cu nevoile socio-economice; trebuie remarcat faptul
ca mai multe cerinte pot fi rezolvate simultan sau revizuite in orice moment;
elaborarea OHSAS 18001: 2007 s-a focalizat pe imbunatatirea standardului
prin:
imbunatatirea alinierii cu ISO 14001 i ISO 9001;
urmarirea oportunitatilor de aliniere cu alte standarde de sistem de management OH&S, cum
este Ghidul ILO-OSH: 2001;
reflectarea progreselor in practica OH&S;
clarificarea textului original din cerintele OHSAS 18001: 1999 pe baza experientei in
utilizare.
exista o diferenta importanta intre acest standard OHSAS, care descrie

cerintele pentru sistemul de management OH&S al unei organizatii care
poate fi utilizat pentru certificare/inregistrare i/sau pentru declaratia pe
propria raspundere a sistemului de management OH&S al unei organizatii,
i un ghid dupa care nu se poate face certificarea, destinat furnizarii
asistentei generice unei organizatii cu scopul de a stabili, implementa sau
imbunatati un sistem de management OH&S; managementul OH&S
cuprinde o gama intreaga de aspecte, inclusiv cu implicatii strategice i
competitive; demonstrarea implementarii cu succes a acestui standard
OHSAS poate fi folosita de o organizatie pentru asigurarea partilor
interesate ca are implementat un sistem de management OH&S potrivit;
se bazeaza pe metodologia PDCA (Plan - Do - Check - Act = Planifica Executa - Verifica - Actioneaza):
Planifica: stabilete obiectivele i procesele necesare obtinerii rezultatelor in concordanta cu

politica organizatiei referitoare la OH&S;
Executa: implementeaza procesele;
Verifica: monitorizeaza i masoara procesele in raport cu politica, obiectivele, cerintele
legale i alte cerinte legate de OH&S i raporteaza rezultatele;
Actioneaza: ia masuri pentru continua imbunatatire a performantelor OH&S.
contine cerinte care pot fi auditate cu obiectivitate; totui standardul nu

stabilete cerinte absolute pentru performantele OH&S in afara
angajamentelor, din cadrul politicii OH&S de a indeplini cerintele legale
aplicabile i alte cerinte la care organizatia a subscris, in scopul prevenirii
incidentelor i imbolnavirilor i pentru imbunatatirea continua; astfel, doua
organizatii care au activitati similare, dar cu performante OH&S diferite,
pot fi amandoua in acord cu cerintele standardului;
37
nu include cerinte specifice pentru alte sisteme de management, cum ar fi

sistemele de management ale calitatii, mediului, securitatii sau management
financiar, cu toate acestea elementele sale pot fi aliniate sau integrate cu cele
ale altor sisteme de management; pentru stabilirea unui sistem de
management OH&S care se conformeaza cerintelor acestui standard
OHSAS, o organizatie poate sa ii adapteze sistemul (sistemele) de
management existent (existente); aplicarea diferitelor elemente ale
sistemului de management poate diferi in functie de scopul propus i de
partile interesate implicate;
nivelul de detaliere i de complexitate al sistemului de management OH&S,
amploarea documentatiei i resursele alocate pentru acesta depind de un
numar de factori, cum ar fi domeniul de aplicare al sistemului, marimea
organizatiei i natura activitatilor acesteia, produsele i serviciile i cultura
organizational; acesta ar putea fi cazul in special pentru intreprinderile mici
i mijlocii.
2.3.2.3.
DOMENIUL DE APLICARE
stabilete cerinte pentru un sistem de management al sanatatii i securitatii

ocupationale (OH&S), cu scopul de a permite unei organizatii sa-i tina sub
control propriile riscuri OH&S i sa-i imbunatateasca performantele
OH&S; standardul nu stabilete criterii specifice pentru performantele
OH&S i nici nu contine specificatii detaliate pentru proiectarea unui sistem
de management.
este aplicabil oricarei organizatii care dorete:
a.
c.
d.
sa stabileasca un sistem de management OH&S pentru a elimina sau minimiza riscurile pentru
angajati i alte parti interesate care ar putea fi expuse la pericole OH&S asociate cu
activitatile sale;
b. sa implementeze, sa mentina i sa imbunatateasca in mod continuu un sistem de management
OH&S;
sa se asigure de propria conformitate cu politica sa OH&S declarata;
sa demonstreze conformitatea cu acest standard OHSAS prin:
1. realizarea unei auto-evaluari i a unei declaratii pe propria raspundere;
2. obtinerea confirmarii de catre parti care au un interes in cadrul organizatiei, cum ar fi
clientii, a conformarii sale;
3. obtinerea confirmarii declaratiei pe propria raspundere de la o parte externa organizatiei;
4. obtinerea certificarii/inregistrarii sistemului sau de management OH&S de catre o
organizatie externa.
toate cerintele din acest standard OHSAS sunt destinate a fi incluse in

5
orice sistem de management OH&S; amploarea aplicarii va depinde de

factoricum ar fi:
politica organizatiei in domeniul OH&S;

natura activitatilor acesteia;
riscurile i complexitatea operatiilor sale.
38
acest standard OHSAS trateaza sanatatea i securitatea ocupationala i nu

intentioneaza sa trateze alte domenii referitoare la sanatate i securitate,
cum ar fi:
programe de intretinere a formei fizice/de asigurare a confortului pentru angajati;

securitatea produselor;
deteriorarea proprietatii;
impacturi de mediu.
2.3.2.4.
CERINTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT OH&S
9
Fig. 1 Modelul sistemului de management OH&S

pentru OHSAS 18001: 2007
39
1. CERINTE GENERALE
9
> organizatia trebuie:
sa stabileasca, sa documenteze, sa implementeze, sa mentina i sa

imbunatateasca continuu un sistem de management OH&S, in conformitate
cu cerintele standardului OHSAS i sa determine cum va indeplini aceste
cerinte;
sa-i defineasca i sa-i documenteze domeniul de aplicare al sistemului de

management OH&S.
2. POLITICA OH&S
> managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa defineasca i sa
aprobe politica OH&S a organizatiei i sa se asigure ca in cadrul
domeniului de aplicare definit al sistemului de management OH&S
politica:
a. corespunde naturii i tipurilor de riscuri OH&S ale organizatiei;
b. include un angajament de prevenire a ranirilor i a imbolnavirilor
profesionale, i de imbunatatire continua a managementului OH&S i a
performantelor OH&S;
c. include un angajament de conformitate cel putin cu cerintele legale
aplicabile i cu alte cerinte la care organizatia subscrie conform propriilor
riscuri OH&S;
d. asigura cadrul necesar pentru stabilirea i analizarea obiectivelor OH&S;
e. este documentata, implementata i mentinuta;
f. este comunicata tuturor angajatilor care lucreaza sub controlul organizatiei
cu scopul ca acetia sa devina contienti cu privire la obligatiile lor
individuale in domeniul OH&S;
g. este disponibila partilor interesate;
h. este analizata periodic pentru a se asigura ca ramane relevanta i adecvata
pentru organizatie.
40
3.PLANIFICARE
3.1.IDENTIFICARE PERICOL, EVALUARE RISC I STABILIRE
CONTROALE
> organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze i sa mentina o procedura
(proceduri) pentru identificarea continua a pericolelor, evaluarea riscurilor i
stabilirea controalelor necesare;
> procedura (procedurile) pentru identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor
trebuie sa ia in considerare:
a. activitati de rutina i de non-rutina;
b. activitati ale intregului personal care are acces la locul de munca (inclusiv
subcontractanti ivizitatori);
c. comportamentul uman, capabilitatile i alti factori de natura umana;
d. pericolele identificate generate din afara locului de munca, capabile sa
afecteze sanatatea i securitatea persoanelor aflate sub controlul
organizatiei, la locului de munca;
e. pericolele create in vecinatatea locului de munca prin activitati legate de
locul de munca i aflate sub controlul organizatiei;
f. infrastructura, echipamentele i materialele de la locul de munca, daca sunt
furnizate de organizatie sau de alte parti;
g. modificari sau propuneri de modificari in cadrul organizatiei, ale
activitatilor sale sau ale materialelor;
5
h. modificari ale sistemului de management OH&S, inclusiv schimbari

temporare i impacturile acestora asupra operatiilor, proceselor i
activitatilor;
5
i. orice obligatii legale aplicabile evaluarii riscului i implementarea

controalelor necesare;
j. proiectarea locurilor de munca, a proceselor, a instalatiilor, a
echipamentelor/mainilor, a procedurilor operationale i a organizarii
muncii, inclusiv adaptarea acestora la capabilitatile umane.
>
metodologia organizatiei pentru identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor

trebuie:
a.
sa fie definita in ceea ce privete domeniul sau, natura i momentul de

aplicare pentru a se asigura ca este mai degraba proactiva decat reactiva;
b. sa asigure identificarea, stabilirea prioritatilor, documentarea riscurilor i
aplicarea controalelor, dupa cum este cazul.
41
>
pentru managementul modificarii, organizatia trebuie sa identifice pericolele

OH&S i riscurile OH&S asociate cu modificarile din cadrul organizatiei, din
cadrul sistemului de management OH&S, or a activitatilor sale, anterior
introducerii acestor modificari; organizatia trebuie sa se asigure ca rezultatele
acestor evaluari sunt luate in considerare atunci cand se stabilesc controale.
>
cand se stabilesc controale sau se iau in considerare modificari ale controalelor

existente, trebuie sa se tina seama de reducerea riscurilor
7
conform urmatoarei ierarhii:

eliminare;
inlocuire;
masuri tehnologice;
semnalizare/avertizare i/sau masuri administrative;
echipament individual de protectie.
>
organizatia trebuie:
sa documenteze i sa actualizeze rezultatele identificarii pericolelor,

evaluarilor riscurilor i controalelor stabilite;
sa se asigure ca riscurile OH&S i controalele stabilite sunt luate in
considerare atunci cand se stabilete, se implementeaza i se mentine
propriul sistem de management OH&S.
3.2.
>
CERINTE LEGALE I ALTE CERINTE
sa stabileasca, sa implementeze i sa mentina o procedura (proceduri)

pentru identificarea i accesul la cerintele legale i la alte cerinte OH&S
care ii sunt aplicabile;
sa se asigure ca atunci cand stabilete, implementeaza i mentine propriul
sistem de management OH&S, acesta va lua in considerare aceste cerinte
legale aplicabile i alte cerinte la care organizatia a subscris;
sa actualizeze aceste informatii;
5
sa comunice informatiile relevante referitoare la cerintele legale i alte

cerinte persoanelor care lucreaza sub controlul organizatiei i altor parti
interesate relevante.
42
3.3.OBIECTIVE I PROGRAM (PROGRAME)
>
organizatia trebuie sa stabileasca sa implementeze i sa mentina obiective

documentate pentru OH&S, pentru functiile i nivelurile relevante din cadrul
organizatiei;
>
obiectivele trebuie sa fie:

masurabile, atunci cand este posibil,
compatibile cu politica OH&S, inclusiv cu angajamentele fata de prevenirea
ranirilor i imbolnavirilor profesionale,
pentru a fi in conformitate cu cerintele legale aplicabile i cu alte cerinte la care
organizatia subscrie i cu imbunatatirea continua.
>
cand ii stabile^te i ii analizeaza obiectivele, o organizatie trebuie sa ia in

considerare:
cerintele legale i alte cerinte la care organizatia subscrie i riscurile OH&S
proprii;
cerintele propriilor optiuni tehnologice, financiare, operationale i de
afaceri;
punctele de vedere ale partilor interesate relevante.
4.IMPLEMENTARE $I FUNCTIONARE
4.1.
RESURSE, FUNCTII, RESPONSABILITATE, RASPUNDERE I

AUTORITATE
managementul de la cel mai inalt nivel trebuie:

sa ii asume responsabilitatea finala pentru OH&S i pentru sistemul de
management OH&S;
sa ii demonstreze angajamentul prin:
a. asigurarea disponibilitatii resurselor (= resursele umane i abilitati
specializate, infrastructura organizational, resurse tehnologice i
financiare) esentiale pentru stabilirea, implementarea, mentinerea i
imbunatatirea sistemului de management OH&S;
b. definirea functiilor, alocarea raspunderilor i responsabilitatilor i
delegarea autoritatilor, cu scopul de a facilita managementul eficace
OH&S; functiile, raspunderile, responsabilitatile i autoritatile trebuie
documentate i comunicate.
>
43
>
sa desemneze un membru al (membri ai) managementului de la cel mai inalt
nivel cu responsabilitate specifica pentru OH&S, indiferent de alte
responsabilitati i cu autoritate i functii bine definite pentru:
a. a se asigura ca sistemul de management OH&S este stabilit, implementat
i mentinut in conformitate cu acest standard OHSAS;
b. a se asigura ca managementului
de la cel mai inalt nivel ii sunt
prezentate rapoarte referitoare
la performanta
sistemului
de
management OH&S pentru analiza i ca baza pentru imbunatatirea
sistemului de management OH&S.
persoana numita de managementul de la cel mai
inalt nivel
(de
exemplu in organizatiile mari,
un membru al
consiliului
de
administrate sau al comitetului executiv), poate delega o parte din sarcini
catre un reprezentant al (reprezentanti ai) managementului din
subordinea sa, pastrandu-i in acelai timp raspunderea ;
identitatea persoanei numite de managementul de la cel mai inalt nivel
trebuie fie disponibila tuturor persoanelor care lucreaza sub controlul
organizatiei ;
toti cei care au responsabilitati de management trebuie sa-i demonstreze
angajamentul pentru imbunatatirea continua a performantelor OH&S.
sa se asigure ca persoanele aflate la locul de munca ii asuma
responsabilitatea fata de aspectele OH&S asupra carora au control, inclusiv
respectarea cerintelor OH&S aplicabile organizatiei.
COMPETENTA, INSTRUIRE I CON^TIENTIZARE
sa se asigure ca orice persoana (persoane) aflata sub controlul sau, care
indeplinete (indeplinesc) sarcini care pot avea impact asupra OH&S, este
competenta (sunt competente) din punct de vedere al studiilor, instruirii sau
experientei corespunzatoare i trebuie sa pastreze inregistrari in acest sens;
sa identifice nevoile de instruire asociate cu riscurile sale OH&S i cu
sistemul sau de management OH&S; aceasta trebuie sa asigure instruiri sau
sa ia alte masuri pentru satisfacerea acestor nevoi de instruire, sa evalueze
eficacitatea instruirilor sau a masurilor luate i sa pastreze inregistrari in
acest sens;
44
>

pentru a se asigura ca persoanele care lucreaza sub controlul sau sunt
con^tientizate de:
a. consecintele OH&S, existente sau potentiale, ale activitatilor de munca i
ale comportamentului lor i de beneficiile OH&S obtinute prin
imbunatatirea performantelor individuale;
b. functiile, responsabilitatile i importanta acestora in realizarea
conformitatii cu politica i procedurile OH&S i cu cerintele sistemului
de management OH&S, inclusiv cu cerintele referitoare la pregatirea
pentru situatii de urgenta i la capacitatea de raspuns (a se vedea 4.7);
c. consecintele posibile ale abaterilor de la procedurile specificate.
procedurile de instruire trebuie sa tina seama de nivelurile diferite de:

responsabilitate, capabilitate i cunotinte lingvistice i generale;
risc.
4.2.
COMUNICARE, PARTICIPARE I CONSULTARE

4.3.1.COMUNICARE
>
organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze i sa mentina o procedura

(proceduri) referitoare la pericolele OH&S i sistemul de management OH&S,
pentru:
a. comunicarea interna dintre niveluri i functii diferite in cadrul organizatiei;
b. comunicarea cu contractorii i alti vizitatori la locul de munca;
c. primirea, documentarea i raspunsurile la comunicarile relevante de la
partile interesate externe.
4.3.2.
>
PARTICIPARE I CONSULTARE

pentru:
a. participarea lucratorilor prin:
implicare corespunzatoare in identificarea pericolelor, evaluarea
riscurilor i stabilirea controalelor;
implicare corespunzatoare in investigarea incidentelor;
implicare in dezvoltarea i analiza politicilor i obiectivelor OH&S;
consultare atunci cand exista schimbari care afecteaza propria
OH&S;
45
reprezentare in probleme OH&S.

lucratorii trebuie sa fie informati despre acordurile lor de participare,
inclusiv despre reprezentantul (reprezentantii) acestora in probleme
de OH&S.
b. consultarea contractorilor atunci cand exista modificari care la afecteaza
OH&S.
sa se asigure, atunci cand este cazul, ca partile interesate externe
relevante sunt consultate in problemele pertinente OH&S.
4.4.DOCUMENTATIE
documentatia sistemului de management OH&S trebuie sa includa:
a. politica i obiectivele OH&S;
b. descrierea domeniului de aplicare al sistemului de management OH&S;
c. descrierea principalelor elemente ale sistemului de management OH&S i a
interactiunilor dintre ele i referirea la documentele conexe;
d. documente, inclusiv inregistrari, cerute de acest standard OHSAS;
e. documente, inclusiv inregistrari, pe care organizatia le considera necesare
pentru a se asigura planificarea, operarea i controlul eficace al proceselor
legate de managementul riscurilor sale OH&S.
este important ca documentatia sa fie proportionala cu nivelul de
complexitate, pericolele i riscurile implicate i sa fie dimensionata la
minimum cerut pentru eficienta i eficacitate.
4.5.
CONTROLUL DOCUMENTELOR
documentele cerute de sistemul de management OH&S i de OHSAS

18001 trebuie tinute sub control; inregistrarile sunt un tip special de
documente i trebuie tinute sub control potrivit cu cerintele din 5.4;
organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze i sa mentina o
procedura (proceduri) pentru:
a. a aproba documentele, inainte de emitere, in ceea ce privete adecvarea
acestora;
b. a analiza, a actualiza, daca este cazul, i a reaproba documentele;
c. a se asigura ca sunt identificate modificarile i stadiul revizuirii curente ale
documentelor;
d. a se asigura ca versiunile relevante ale documentelor aplicabile sunt
disponibile la punctele de utilizare;
e. a se asigura ca documentele raman lizibile i uor de identificat;
f. a se asigura ca documentele de provenienta externa pe care organizatia le
considera necesare pentru planificarea i functionarea sistemului de
management OH&S sunt identificate i distributia lor este controlata;
g. a preveni utilizarea neintentionata a documentelor perimate, care au fost
pastrate din diverse motive, prin aplicarea de metode potrivite de
identificare.
46
4.6.
CONTROL OPERATIONAL
9
>
organizatia trebuie sa determine acele operatii i activitati care sunt asociate

pericolului (pericolelor) identificate, atunci cand implementarea controalelor
este necesara pentru a gestiona riscul (riscurile) OH&S; acestea trebuie sa
includa managementul modificarilor (a se vedea 3.1);
>
pentru aceste operatii i activitati, organizatia trebuie sa implementeze i sa

mentina:
a. controale operationale, aa cum se aplica organizatiei i activitatilor pe care
le desfaoara;
b. organizatia trebuie sa integreze controalele operationale in propriul sistem
de management OH&S;
c. controale asupra produselor, echipamentelor i serviciilor achizitionate;
d. controale asupra contractorilor i a altor vizitatori la locul de munca;
e. proceduri documentate, pentru a cuprinde situatiile in care absenta unor
astfel de proceduri ar putea conduce la abateri de la politica i obiectivele
OH&S;
f. criterii de operare precizate acolo unde absenta acestora ar putea genera
abateri de la politica i obiectivele OH&S.
4.7.
PREGATIRE PENTRU SITUATII DE
URGENTA I CAPACITATE DE RASPUNS
>
sa stabileasca, sa implementeze i sa mentina i o procedura (proceduri)
pentru:
a. a identifica potentialul pentru situatii de urgenta;
b. a raspunde la astfel de situatii de urgenta.
sa raspunda la situatiile de urgenta aparute i sa previna sau minimizeze
eventualele consecinte negative OH&S asociate acestor situatii;
5
in planificarea raspunsului la situatiile de urgenta organizatia trebuie sa

tina seama de nevoile partilor interesate relevante, de exemplu serviciile
de urgenta i vecinii organizatiei.
sa testeze, periodic, procedura (procedurile) sale de raspuns la situatii de
urgenta, implicand, acolo unde se poate, partile interesate relevante, dupa
cum este cazul;
sa analizeze periodic i, atunci cand este necesar, sa revizuiasca procedura
(procedurile) sale de pregatire pentru situatii de urgenta i capacitate de
raspuns, in special dupa testarile periodice i dupa aparitia unor situatii de
urgenta (a se vedea 5.3).
47
5.VERIFICARE
5.1.
MASURAREA
PERFORMANTELOR
MONITORIZAREA
>

(proceduri) pentru monitorizarea i masurarea, in mod periodic, a
performantelor OH&S; aceasta procedura (aceste proceduri) trebuie sa
prevada:
a. atat masurari calitative, cat i cantitative, corespunzatoare necesitatilor
organizatiei;
b. monitorizarea gradului in care sunt indeplinite obiectivele OH&S ale
organizatiei;
c. monitorizarea eficacitatii controalelor (atat pentru sanatate, cat i pentru
securitate);
d. masurari proactive ale performantelor, care monitorizeaza conformitatea cu
programul (programele) de management OH&S, cu controalele i criteriile
operationale;
e. masurari reactive ale performantelor pentru monitorizarea imbolnavirilor
profesionale, incidentelor (inclusiv accidente, incident fara urmari etc.) i
a altor dovezi istoricea ale performantelor OH&S deficitare;
f. inregistrarea de date i rezultate de monitorizare i de masurare, suficiente
pentru a facilita analiza ulterioara a actiunilor corective i preventive.
>
daca sunt necesare echipamente pentru monitorizarea i masurarea

performantelor, organizatia trebuie sa stabileasca i sa mentina proceduri de
etalonare i mentenanta a acestor echipamente, dupa cum este cazul; trebuie
pastrate inregistrari ale activitatilor de etalonare i mentenanta i ale
rezultatelor.
48
5.2.
EVALUAREA CONFORMARII
>
consecvent cu angajamentul sau de conformare [a se vedea 2 c)], organizatia

trebuie sa:
stabileasca, sa implementeze i sa mentina o procedura (proceduri) pentru
evaluarea periodica a conformarii cu cerintele legale aplicabile (a se vedea
3.2);
ii evalueze conformarea cu alte cerinte la care subscrie (a se vedea 3.2);
organizatia poate dori sa combine aceasta evaluare cu evaluarea conformarii
legale sau sa stabileasca o procedura (proceduri) separata (separate) pentru
fiecare;
sa pastreze inregistrari ale rezultatelor evaluarilor periodice.
>
frecventa evaluarilor periodice poate varia in functie de:

cerintele legale;
diferite alte cerinte la care organizatia subscrie.
5.3.INVESTIGAREA INCIDENTELOR, NECONFORMITATI, ACTIUNI
7
CORECTIVE I PREVENTIVE 5.3.1.INVESTIGAREA INCIDENTELOR

>

(proceduri) pentru inregistrarea, investigarea i analizarea incidentelor pentru:
a. determinarea deficientelor principale OH&S sau a altor factori care puteau
cauza, sau contribui la, aparitia incidentelor;
b. identificarea necesitatilor de aplicare a actiunilor corective;
c. identificarea oportunitatilor de aplicare a actiunilor preventive;
d. identificarea oportunitatilor de imbunatatire continua;
e. comunicarea rezultatelor unor astfel de investigatii.
investigatiile trebuie efectuate intr-un interval de timp stabilit;
orice necesitate de actiune corectiva identificata sau oportunitati de actiuni
preventive trebuie tratate in concordanta cu partile relevante di^ 5.3.2;
rezultatele investigatiilor incidentelor trebuie documentate i mentinute.
9
49
5.3.2.
PREVENTIVE
>
NECONFORMITATI, ACTIUNI CORECTIVE I
organizatia trebuie

pentru tratarea neconformitatii (neconformitatilor) existente sau potentiale
i pentru implementarea actiunilor corective i preventive; procedura
(procedurile) trebuie sa defineasca cerinte pentru:
a. identificarea i corectarea neconformitatii i intreprinderea actiunii
(actiunilor) necesare pentru reducerea consecintelor referitoare la
OH&S;
b. investigarea neconformitatii (neconformitatilor), determinarea cauzei
(cauzelor) aparitiei acestora i intreprinderea actiunilor pentru a evita
repetarea acestora;
c. evaluarea necesitatii actiunilor de prevenire a neconformitatilor i
implementarea actiunilor corespunzatoare cu scopul de a evita aparitia
acestora;
d. inregistrarea i comunicarea rezultatelor actiunii (actiunilor) corective i
preventive care au fost intreprinse;
e.
analizarea eficacitatii actiunii (actiunilor) corective i preventive
intreprinse.
atunci cand prin actiunile corective i actiunile preventive sunt
identificate pericole noi sau pericole modificate, sau este identificata
necesitatea de controale noi sau modificate, procedura trebuie sa solicite
ca actiunile propuse sa fie evaluate din punct de vedere al riscului,
anterior implementarii;
orice actiune corectiva sau preventiva intreprinsa pentru eliminarea
cauzelor neconformitatii (neconformitatilor) existente i potentiale
trebuie sa fie corespunzatoare importantei problemelor i trebuie sa fie
proportionala cu riscul (riscurile) OH&S intalnite.
sa se asigure ca in documentatia sistemului de management OH&S sunt
realizate toate modificarile rezultate din actiunile corective i preventive.
5.4.
>
CONTROLUL INREGISTRARILOR
sa stabileasca i sa mentina inregistrari, necesare pentru demonstrarea
conformitatii cu cerintele propriului sistem de management OH&S i cu
cerintele standardului OHSAS i pentru demonstrarea rezultatelor obtinute;
5

pentru identificarea, depozitarea, protectia, regasirea, pastrarea i
eliminarea inregistrarilor.
inregistrarile OH&S trebuie sa fie i sa ramana lizibile, identificabile i
trasabile.
50
5.5.
>
AUDIT INTERN
organizatia trebuie sa se asigure ca auditurile interne ale sistemului de

management OH&S sunt efectuate la intervale planificate pentru:
1. a determina daca sistemul de management OH&S:
1. este conform masurilor planificate pentru managementul OH&S,
inclusiv cerintelor din acest standard OHSAS;
2. a fost implementat i mentinut corespunzator;
3. este eficace in realizarea politicii i obiectivelor organizatiei.
a furniza managementului informatii referitoare la rezultatele auditurilor.
programul (programele) de audit trebuie planificat (planificate), stabilit
(stabilite), implementat (implementate) i mentinut (mentinute) de catre
organizatie, pe baza rezultatelor evaluarilor de risc pentru activitatile
organizatiei i a rezultatelor auditurilor anterioare.
5
2.
>
trebuie stabilita (stabilite), implementata (implementate) i mentinuta

(mentinute) o procedura (proceduri) de audit intern care sa se refere la:
a. responsabilitatile, competentele i cerintele pentru planificarea i efectuarea
auditurilor, raportarea rezultatelor i pastrarea inregistrarilor aferente;
b. stabilirea criteriilor, domeniului, frecventei i metodelor de audit.
selectarea auditorilor i efectuarea auditurilor trebuie sa asigure
obiectivitatea i impartialitatea procesului de audit.
51
6.ANALIZA EFECTUATA DE MANAGEMENT

>
managementul de la cel mai inalt nivel al organizatiei trebuie sa analizeze

sistemul de management OH&S, la intervale planificate, pentru a se asigura ca
acesta este in permanenta corespunzator, adecvat i eficace; analizele trebuie sa
includa evaluarea oportunitatilor de imbunatatire a sistemului i nevoile de
schimbare a sistemului de management OH&S, inclusiv politica i obiectivele
OH&S; inregistrarile analizei efectuate de management trebuie pastrate;
elementele de intrare pentru analizele efectuate de management trebuie sa

includa:
a. rezultatele auditurilor interne i evaluarilor conformarii cu cerintele legale
aplicabile i cu alte cerinte la care organizatia subscrie;
b. rezultatele participarii i consultarii (a se vedea 4.3);
c. comunicarea relevanta (comunicarile relevante) cu partile externe interesate,
inclusive reclamatiile;
>
d. performantele organizatiei in domeniul OH&S;

e. masura in care au fost indeplinite obiectivele;
f. stadiul investigarilor incidentelor, actiunilor corective i actiunilor
preventive;
g. actiunile de urmarire de la analizele anterioare efectuate de management,
h. modificarea circumstantelor, inclusiv evolutia cerintelor legale i a altor
cerinte referitoare la OH&S;
i. recomandari pentru imbunatatire.
5
>
a.
b.
c.
d.
elementele de ieîre pentru analizele efectuate de management trebuie sa fie

consecvente cu angajamentul organizatiei referitor la imbunatatirea continua i
trebuie sa includa toate deciziile i actiunile aflate in legatura cu posibile
modificari ale:
performantelor OH&S;
politicii i obiectivelor OH&S;
resurselor;
altor elemente ale sistemului de management OH&S.
elementele de ieîre relevante din analizele efectuate de management trebuie
sa fie disponibile pentru a fi comunicate i consultate (a se
vedea 4.3).
52
2.3.2.5.
CORESPONDENTA INTRE OHSAS 18001, OHSAS 18002 I GHIDUL ILO- OSH: 2001
(ANEXA B (INFORMATIVA) LA SR OHSAS 18001: 2008 - SISTEME DE
MANAGEMENT AL SANATATII I SECURITATII
OCUPATIONALE. CERINTE)
B.1.Introducere
Aceasta anexa identifica principalele diferente dintre Liniile directoare ILO - OSH ale Organizatiei
Internationale a Muncii i documentele OHSAS, i furnizeaza o evaluare comparativa a cerintelor diferite.
Ar trebui remarcat ca nu au fost identificate diferente semnificative.
In consecinta, acele organizatii care au implementat un sistem de management OH&S conform OHSAS
18001 pot fi sigure ca sistemul lor de management OH&S va fi, de asemenea, compatibil cu recomandarile din
Liniile directoare ILO - OSH.
In B.4 este prezentat un tabel de corespondenta intre articolele individuale ale documentelor OHSAS i
cele ale Liniilor directoare ILO - OSH.
B.2.Generalitati
Primele doua obiective ale Liniilor directoare ILO - OSH sunt:
a. asistarea tarilor in stabilirea unui cadru national pentru sisteme de management al securitatii i
sanatatii ocupationale; i
b. furnizarea de indrumari organizatiilor individuale referitoare la integrarea elementelor OH&S in
politica lor globala i in acordurile stabilite de management.
OHSAS 18001 specifica cerintele pentru sistemele de management OH&S, care sa permita organizatiilor
sa le controleze riscurile i sa-i imbunatateasca performantele lor OH&S. OHSAS 18002 furnizeaza indrumari
pentru implementarea OHSAS 18001. Documentele OHSAS sunt deci comparabile cu capitolul 3 din Liniile
directoare ILO - OSH Sistem de management al securitatii i sanatatii ocupationale in organizatie ".
B.3.Analiza detaliata a articolului 3 din Liniile directoare ILO-OSH comparativ cu

documentele OHSAS
B.3.1.Domeniu de aplicare
Liniile directoare ILO - OSH sunt focalizate pe lucratori. Standardele OHSAS sunt mai cuprinzatoare,
focalizandu-se atat pe persoanele aflate sub controlul organizatiei cat i pe alte parti interesate.
B.3.2.Modele de sisteme de management OH&S

Modelele care descriu principalele elemente ale unui sistem de management OH&S din Liniile directoare
ILO - OSH i din documentele OHSAS, sunt echivalente.
53
Articol
OHSAS
Articol
Linii directoare ILO - OSH
B.3.3.Paragraful 3.2intre
din articolele
ILO - OSH,
ParticipareaOHSAS
lucratorilor
B.4.Corespondenta
documentelor
i articolele Liniilor
directoare
ILO-OSH
In Liniile
directoare ILO - OSH, la 3.2.4 se recomanda ca: Angajatorul ar trebui sa se asigure, dupa cum
este cazul, de stabilirea i functionarea eficienta a unei comisii de sanatate i securitate i recunoa^terea reprezentantilor
Tabelul
- Corespondenta
intreconform
articolele
OHSAS
lucratorilor
in B.1
probleme
de sanatate i securitate
legilordocumentelor
i practicilor nationale
". i articolele Liniilor
directoaresaILO
- OSHo procedura pentru comunicare, participare
OHSAS 18001, capitolul 4.4.3 cere organizatiei
stabileasca
i consultare i pentru a implica un spectru mai larg de parti interesate (datorita domeniului mai larg de aplicare al
acestui document).
B.3.4.Paragraful 3.3 din ILO - OSH, Responsabilitate i raspundere

Liniile directoare ILO - OSH recomanda la 3.3.1 (h) stabilirea programelor de sanatate i de prevenire.
Standardele OHSAS nu au o astfel de cerinta.
B.3.5.Paragraful 3.4 din ILO - OSH, Competenta i instruire

Recomandarea din Liniile directoare ILO - OSH, 3.4.4: Se recomanda ca instruirea sa fie facuta tuturor
participantilor fara plata i sa aiba loc in timpul programului de lucru, daca este posibil", nu este o cerinta a
documentelor OHSAS.
B.3.6.ILO - OSH Paragraful 3.10.4, Achizitii

Liniile directoare ILO - OSH accentueaza ca cerintele pentru securitate i sanatate ale organizatiei ar
trebui incorporate in cadrul unor specificatii de aprovizionare i leasing.
Standardele OHSAS includ i domeniul achizitiilor prin cerintele lor pentru evaluarea riscului,
identificarea cerintelor legale i stabilirea controalelor operationale.
B.3.7.ILO - OSH Paragraful 3.10.5, Contra ctare

Liniile directoare ILO - OSH definesc etapele care trebuie parcurse pentru a se asigura ca cerintele de
securitate i sanatate ale organizatiei sunt aplicate contractorilor (acetia prezinta de asemenea o sinteza a
actiunilor necesare, pentru a se asigura ca acestea sunt aplicate). Acest lucru este implicit in OHSAS.
B.3.8.ILO - OSH Paragraful 3.12, Investigarea ranirilor, imbolnavirilor

profesionale, bolilor i incidentelor legate de munca i impacturile lor asupra
performantelor de securitate i sanatate
Liniile directoare ILO - OSH nu cer ca actiunile corective sau preventive sa fie analizate prin procesul de
evaluare a riscului inainte de implementare, aa cum se cere in OHSAS 18001,
4.5.3.2.
B.3.9.ILO - OSH Paragraful 3.13, Audit

Liniile directoare ILO - OSH recomanda consultarea asupra selectiei auditorilor. Dimpotriva,
documentele OHSAS cer ca personalul care efectueaza auditul sa fie impartial i obiectiv.
B.3.10.ILO - OSH Paragraful 3.16, imbunatatirea continua

Acesta este un subcapitol separat in Liniile directoare ILO - OSH. Se detaliaza masurile care ar trebui
luate in considerare pentru realizarea imbunatatirii continue. Masuri similare sunt detaliate in continutul
documentelor OHSAS care, prin urmare, nu au un articol similar.
54
1
2
3
4
Introducere
3.0
Preambul
Domeniu de aplicare
Publicatii de referinta
Termeni i definitii
1.0
Cerinte ale sistemului de management OH&S
4.1
Cerinte generale
3.0
4.2
Politica OH&S
3.1
3.16
4.3
4.3.1
Planificare
4.3.2
Cerinte legale i alte cerinte
4.3.3
Obiective i program (programe)
4.4
4.4.1
Implementare i functionare
4.4.2
4.4.3
Competenta, instruire i con^tientizare

Comunicare, participare i consultare
4.4.4
Documentatie
3.3
3.8
3.16
3.4
3.2
3.6
3.5
4.4.5
Controlul documentelor
3.5
4.4.6
Control operational
4.4.7
Pregatire pentru situatii de urgenta i capacitate de

raspuns
Verificare
Masurarea i monitorizarea performantelor
Evaluarea conformarii
3.10.2
3.10.4
3.10.5
3.10.3
4.5
4.5.1
4.5.2
4.5.3
4.5.3.1
3.7
Identificare pericol, evaluare risc i stabilire controale
3.7 3.10
3.10.1
3.10.1
3.10.5
3.7.2
3.10.1.2
3.8
3.8 3.16
Resurse, functii, responsabilitate, raspundere i

autoritate
Investigarea incidentelor, neconformitati, actiuni

corective i preventive
Investigarea incidentelor
3.11
3.12
Introducere
Sistem de management al sanatatii i securitatii ocupationale in
organizatie
Organizatia International a Muncii
Obiective
Bibliografie
Glosar
Sistemul de management al securitatii i sanatatii ocupationale in
organizatie
Politica de sanatate i securitate ocupationala Imbunatatire
continua
Planificare i implementare (doar titlu)
Analiza initiala
Sistemul de planificare, dezvoltare i implementare
Prevenirea pericolelor
Preventie i masuri de control
Contractare
(Analiza initiala)
(Preventie i masuri de control)
Sistem de planificare, dezvoltare i implementare Obiective ale
sanatatii i securitatii ocupationale Imbunatatire continua
Responsabilitate i raspundere
Sistem de planificare, dezvoltare i implementare
Imbunatatire continua
Competenta i instruire
Participarea angajatilor Comunicare
Documentatia sistemului de management al sanatatii i
securitatii ocupationale
Procurare
Contractare
Prevenire i pregatire pentru situatii de urgenta i capacitate de
raspuns
Evaluare (doar titlu)
Monitorizarea i masurarea performantelor
Investigarea ranirilor legate de locul de munca, imbolnavirilor
profesionale, bolilor i incidentelor i impactul acestora asupra
performantelor de sanatate i securitate Imbunatatire continua
3.16
4.5.3.2
Neconformitati, actiuni corective i actiuni preventive
3.15
Articol
4.5.4
OHSAS
Controlul inregistrarilor
Articol
3.5
4.5.5
4.6
Audit intern
Analiza efectuata de management
3.13
3.14
3.16
Actiuni preventive i corective

Linii directoare ILO - OSH
Audit
Analiza efectuata de management Imbunatatire continua
55
2.3.2.6.
PRINCIPALELE MODIFICARI INTRODUSE DE OHSAS 18001: 2007 IN
RAPORT CU OHSAS 18001: 1999
>
CONSIDERATII GENERALE:
s-a acordat o mai mare importanta componentei sanatate ;
s-a imbunatatit compatibilitatea cu ISO 9001: 2000 i cu ISO 14001: 2004, OHSAS
18001: 2007 pastrand aceeai ordine a cerintelor i majoritatea
modificarilor introduse prin versiunea din 2004 a ISO 14001, ceea ce va
facilita i incuraja implementarea sistemelor de management integrat
calitate - mediu - SSO (SSM);
OHSAS 18001 este prezentat ca un standard, nu ca o specificatie sau ca un

document, ca i in editia sa anterioara, ceea ce reflecta adoptarea lui pe
scara tot mai larga ca baza pentru standardele nationale ale sistemelor de
management al SSO (SSM);
diagrama modelul Plan - Do - Check - Act (Planifica - Implementeaza - Verifica Actioneaza) este prezentata numai in sectiunea Introducere,
in integralitatea ei, fara a mai fi reprezentata sub forma unei diagrame
sectionate la inceputul fiecarei cerinte principale;
lista publicatiilor de referinta din sectiunea 2 a fost restransa exclusiv la

documentele internationale;
9
au fost introduse noi definitii (de exemplu, risc acceptabil, document, actiune
corectiva, imbolnavire profesionala, loc de munca), iar cele existente au fost revizuite
(de exemplu, incident, pericol, risc, neconformitate);
termenul risc tolerabil a fost inlocuit cu termenul risc acceptabil;
termenul accident a fost inclus in termenul incident, aceasta modificare

avand consecinte asupra analizei actiunilor preventive i corective;
57
56
a fosttermenului
introdusa pericol
o lista prescriptiva,
continand
elementele
de intrare
definitia
nu se mai refera
la dauna
adusa proprietatii
saui de
cerinta 4.6
de management;
daunaieire,
adusainmediului
deAnaliza
lucru; efectuata
se considera
in prezent ca dauna adusa
proprietatii sau dauna adusa mediului de lucru nu vizeaza in mod
direct
anexele au fost
restructurate;
astfel, Anexa A
prezinta corespondenta intre
managementul
sanatatii
i
securitatii
OHSAS 18001:
2007, ISO domeniul
14001: 2004
ISO 9001:
iar Anexa
B prezinta
ocupationale
care constituie
deiaplicare
al 2000,
standardului
OHSAS
OHSAS 18002i
ILO OSH:
18001corespondenta intre
i,OHSAS
in 18001,
consecinta,
este inclusa
in 2001. domeniul
>
managementului activelor (proprietati, bunuri, economii, investitii etc.); ca

COMENTAREA
I
INTERPRETAREA
MODIFICARILOR
I A
urmare
a acestei modificari,
riscul unei daune aduse
proprietatii sau unei
DIFERENTELOR
DINTRE
OHSAS
18001:
OHSASsistemului
18001: 2007,
daune
aduse mediului
de lucru,
avand
un 1999
efectIasupra
de LA
NIVELUL FIECAREI
management
al sanatatiiCERINTE:
i securitatii ocupationale, trebuie identificat in
procesul de evaluare al riscului pentru organizatie i trebuie gestionat prin
aplicarea de masuri adecvate de control al riscului;
includerea tiparelor comportamentale ale angajatilor (lucratorilor),

aptitudinilor personale ale acestora i a celorlalti aa - numiti factori umani,
ca elemente importante in identificarea pericolelor, evaluarea riscurilor i stabilirea
actiunilor corective i preventive; in plus, aceti factori trebuie luati
in
considerare,in special pentrucreterea
contientizarii angajatilor,
precum i in cadrul instruirilor prevazute de
legislatia in vigoare;
la cerinta 4.3.1 se introduce o ierarhizare a controalelor (masurilor de

control) destinate reducerii riscurilor: eliminare, inlocuire, masuri
tehnologice,
semnalizare/avertizare i/sau
masuri
administrative,
echipament individuale de protectie;
cerintele 4.3.3 i 4.3.4 au fost comasate intr-o singura cerinta 4.3.3 Obiective i
program (programe), la fel cum s-a procedat i in standardul ISO 14001:
2004;
managementul schimbarii este abordat de o maniera mai explicita;
a fost introdusa o noua cerinta 4.5.2 Evaluarea conformarii, la fel

5
77
cum s-a procedat i in standardul ISO 14001: 2004;
au fost introduse noi cerinte privind participarea i consultarea contractorilor

(4.4.3.2);
au fost introduse noi cerinte privind investigarea incidentelor (4.5.3.1);
CERINTA (CLAUZA)
OHSAS 18001:
1999
OHSAS 18001: 2007
COMENTARII I INTERPRETAREA MODIFICARILOR I A DIFERENTELOR
58
1
Domeniu de aplicare
2
Publicatii de
referinta
3
Termeni i definitii
3.1
accident
1
Domeniu de aplicare
2
Publicatii de referinta
limiteaza lista publicatiilor de referinta exclusiv la

documentele internationale OHSAS 18002: 2000 i ILO- OHS: 2001.
3
Termeni i definitii
3.1
risc acceptabil
3.2
audit
3.2
audit
3.3
imbunatatire
continua
3.3
imbunatatire
continua
3.4
actiune corectiva
3.5
document
3.4
pericol
3.6
pericol
3.5
identificare
pericol
3.7
identificare
pericol
3.8
imbolnavire
profesionala
3.9
incident
3.6
incident
adauga noile subcerinte (subclauze) 1-4.
au fost introduse definitii noi (23 in loc de 17), iar definitiile existente au fost
revizuite.
inlocuie^te risc tolerabil (fosta definitie 3.17) cu risc acceptabil.
adapteaza definitia 3.2 din ISO 14001: 2004 pentru a clarifica modul de definire a
imbunatatirii continue
introduce aceasta noua definitie pentru a imbunatati
compatibilitatea cu ISO 9000: 2005 (3.6.5) i contrasteaza cu noua definitie
3.18 privind actiunea preventiva.
introduce aceasta noua definitie pentru a imbunatati compatibilitatea cu ISO
14001: 2004 (3.4).
modifica definitia anterioara, renuntand la raportarea la
dauna adusa proprietatii, dauna adusa mediului de lucru i include
raportarea la noua definitie imbolnavire profesionala (3.8).
muta definitia de la (3.5) la (3.7).
introduce aceasta noua definitie care este mai prescriptiva pentru conditiile care
sunt identificabile.
CERINTA (CLAUZA)
OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007
3.7
parti interesate
3.10 parte interesata
3.8
neconformitate
3.11
neconformitate
3.10
sanatate i securitate
ocupationala (OH&S
(SSO))
3.12
sanatate i securitate
ocupationala (OH&S (SSO))
3.11
3.13
sistem de management OH&S sistem de management OH&S
(SSO)
(SSO)
3.9
3.14 obiectiv OH&S (SSO)
obiective
reflecta ISO 9000: 2005 (3.9.1);

clarifica definirea caracterului independent al procesului de audit, cu o
relevanta particulars pentru organizatiile mai mici.
include definitia accidentului in cea a incidentului (3.9);

modifica definitia pentru a accentua caracterul profesional al evenimentului
(nu al accidentului);
include referirea la imbolnavire profesionala (3.8) care poate conduce la
regandirea domeniului riscurilor potentiale;
include noi note, acestea definind accidentul, incidentul fara urmari i
situatia de urgenta (4.4.7) ca tipuri particulare de incident.
modifica definitia, clarificand faptul ca partile interesate pot fi atat din interiorul,
cat i din afara locului de munca.
revizuie^te definitia i modifica numele cerintei pentru a o face mai generica in
vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 9000: 2005 (3.6.2) i ISO 14001:
2004 (3.15). Observatie: Definitia 3.8 non-conformance = neconformare din
OHSAS 18001:1999 a fost tradusa impropriu de ASRO prin neconformitate =
non-conformity.
introduce mentiuni vizand includerea factorilor care pot afecta starea de

sanatate i securitate a angaj atilor sau a altor lucratori (inclusive personal
temporar angaj at i personal subcontractant), a vizitatorilor sau a oricarei
alte persoane aflate la locul de munca;
introduce o nota explicita privind cerintele legale specifice anumitor organizatii, in
legatura cu persoanele din aflate in imediata apropiere a locului de munca sau care
sunt expuse activitatilor desfaûrate la locul de munca.
restructureaza aceasta definitie in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO

14001: 2004 (3.8).
restructureaza aceasta definitie i adauga Nota 2.
59
3.13
performanta
3.15 performante OH&S

(SSO)
vizeaza masurarea eficacitatii controalelor organizatiei;
adauga Nota 2 continand alte cerinte pentru performanta OH&S (SSO).
3.16 politica OH&S (SSO)

introduce o definitie noua in vederea imbunatatirii
compatibilitatii cu ISO 14001: 2004 (3.11), cu o specificitate ridicata pentru
managementul de la cel mai inalt nivel.
3.12
organizatie
3.17
organizatie
introduce modificari minore in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO

14001: 2004 (3.16).
3.18
actiune preventiva
compatibilitatii cu ISO 9000: 2005 (3.6.4) i descrie relatia cu actiune
3.19
procedura
-
corectiva.
compatibilitatii cu ISO 9000: 2005 (3.4.5); conform Notei, procedura poate fi
documentata sau nu.
3.20
inregistrare
3.21
risc
3.14
risc
3.15 evaluare risc
3.22 evaluare risc formuleaza mai obiectiv aceasta definitie, tinand seama de caracterul corespunzator al
oricaror controale existente, punand un accent mai mare pe masurarea eficacitatii
controalelor organizatiei, la fel ca i in 3.15 performante OH&S (SSO).
3.16
securitate
3.17 risc tolerabil
introduce o definitie noua in vederea imbunatatirii compatibilitatii cu ISO 14001:

2004 (3.20).
extinde definitia pentru o mai buna detaliere a riscurilor specifice asociate

managementului OH&S (SSO);
introduce termenul expunere;
inlocuie^te consecinta cu severitatea ranirii sau imbolnavirii

profesionale.
elimina aceasta definitie.

definitia risc tolerabil a fost inlocuita cu definitia risc acceptabil (3.1)
3.23 loc de munca introduce o definitie noua.

CERINTA (CLAUZA)
OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007
4.
4.
Elemente ale sistemului de Cerinte ale sistemului de
management OH&S (SSO)
4.1
Cerinte generale
4.1
Cerinte generale
4.2. Politica OH&S (SSO)
4.2 Politica OH&S (SSO)
4.3
4.3
Planificare
Planificare
introduce verbele a documenta, a implementare i a imbunatati in mod

continuu;
introduce mentiunea ca organizatia va determina cum va indeplini aceste
cerinte i va defini i va documenta domeniul de aplicare al sistemului de
management OH&S (SSO).
restructureaza cerinta, precizand ca managementul de la cel mai inalt nivel define^te,

nu doar autorizeaza politica OH&S (SSO);
extinde semnificatia notiunii de angajat (lucrator) pentru a include toti

angaj atii care lucreaza sub controlul organizatiei.
60
4.3.1 Planificare pentru

4.3.1
introduce stabilirea controalelor i implementare;
identificarea pericolului,
Identificare pericol, evaluare solicita luarea in considerare:
evaluarea riscului i controlul
risc i stabilire controale
a influentei comportamentului uman, a capabilitatilor i a altor factori
riscului
de natura umana asupra identificarii pericolului i evaluarii riscului;
a pericolelor identificate generate din afara locului de munca, capabile
sa afecteze sanatatea i securitatea persoanelor aflate sub controlul
organizatiei, la locului de munca;
a pericolelor create in vecinatatea locului de munca prin activitati legate de locul de
munca i aflate sub controlul organizatiei;
modificarilor sau propunerilor de modificari in cadrul organizatiei, ale
activitatilor sale sau ale materialelor;
modificarilor privind sistemul de management OH&S (SSO), inclusiv
schimbari temporare i impacturile acestora asupra operatiilor,
proceselor i activitatilor.
a obligatiilor legale aplicabile evaluarii riscului i implementarii
controalelor necesare;
a proiectarii locurilor de munca, a proceselor, a instalatiilor, a
echipamentelor/maînilor, a procedurilor operationale i a organizarii
muncii, inclusiv in ceea ce prive^te adaptarea acestora la capabilitatile
umane;
introduce o cerinta noua privind managementul modificarii (schimbarii),

cerinta care solicita organizatiei sa identifice pericolele OH&S (SSO) i
riscurile OH&S (SSO) asociate cu modificarile din cadrul organizatiei, din
cadrul sistemului de management OH&S (SSO), or a activitatilor sale,
anterior introducerii acestor modificari;
restructureaza cerinta prin introducerea unei ierarhizari a controalelor

(masurilor de control) destinate reducerii riscurilor; solicita organizatiei
luarea in considerare, in primul rand , a eliminarii pericolului, urmata de
inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce
este mai putin periculos, astfel incat prin parcurgerea ordinii ierarhice a
masurilor de prevenire i protectie aceasta sa se asigure ca procesul decizional
a fost fundamentat pe dovezi obiective (de exemplu, acordarea EIP nu va fi
luata in considerare niciodata ca prima optiune).
CERINTA (CLAUZA)
OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007
4.3.2
4.3.2
solicita luarea in considerare a cerintelor legale i a altor cerinte la stabilirea,

implementarea i mentinerea sistemului de management OH&S (SSO) al
organizatiei.
4.3.3
Obiective
4.3.3 Obiective i program

(programe)
4.3.4. Program (programe) de

4.4
comaseaza cerintele 4.3.3 i 4.3.4 intr-o singura cerinta 4.3.3, la fel cum s-a
procedat i in ISO 14001: 2004;
introduce o cerinta privind masurabilitatea obiectivelor;
introduce o cerinta vizand angaj amentul in prevenirea atat a ranilor, cat i a
imbolnavirilor profesionale;
accentueaza obligatia organizatiei de a se conforma cu cerintele legale
aplicabile i cu alte cerinte la care aceasta subscrie.
fiind comasata cu cerinta precedenta 4.3.3, cerinta 4.3.4 nu se regase^te in

OHSAS 18001: 2007.
4.4
61
4.4.1 Structura i
responsabilitate
4.4.1 Resurse, functii,
responsabilitate, raspundere i
autoritate
4.4.2 Instruire, con^tientizare

i competenta
4.4.2
Competenta, instruire i
con^tientizare
4.4.3 Consultare i
comunicare
accentueaza obligatia organizatiei de a se asigura ca orice persoana aflata sub

controlul sau, care indepline^te sarcini care pot avea impact asupra OH&S,
este competenta din punct de vedere al studiilor, instruirii sau experientei
corespunzatoare;
introduce precizari privind identificarea nevoilor de instruire, asigurarea
instruirilor sau a altor masuri luate pentru satisfacerea acestor nevoi,
evaluarea eficacitatii instruirilor sau a masurilor luate i pastrarea
inregistrarilor;
extinde semnificatia notiunii de angajat (lucrator) pentru a include
persoanele care lucreaza sub controlul organizatiei, deoarece acest aspect
poate avea un impact semnificativ asupra costului i scopului instruirii;
introduce componenta comportamentala, extinzand scopul activitatilor numai
in raport cu munca.
4.4.3 Comunicare, participare divide cerinta in doua subcerinte:

i consultare
4.4.3.1 Comunicare;
4.4.3.2 Participare i consultare.
CERINTA (CLAUZA)
OHSAS 18001: 1999
redenume^te cerinta sub forma Resurse, functii, responsabilitate,

raspundere i autoritate, ceea ce accentueaza responsabilitatea i
raspunderea managementului de la cel mai inalt nivel;
precizeaza faptul ca organizatia trebuie sa desemneze un membru al
managementului de la cel mai inalt nivel cu responsabilitate specifica pentru
OH&S (SSO) i introduce o nota noua care stabile^te ca persoana numita de
managementul de la cel mai inalt nivel poate delega o parte din sarcini catre
un reprezentant al managementului din subordinea sa, pastrandu-$i in
acelaî timp raspunderea;
solicita ca identitatea persoanei numite de managementul de la cel mai inalt
nivel trebuie fie disponibila tuturor persoanelor care lucreaza sub controlul
organizatiei;
accentueaza faptul ca persoanele aflate la locul de munca trebuie sa-$i asume
responsabilitatea fata de aspectele OH&S (SSO) asupra carora au control,
inclusiv respectarea cerintelor OH&S (SSO) aplicabile organizatiei;
organizatia trebuie sa se asigure ca acest lucru se intampla in realitate.
OHSAS 18001: 2007

4.4.3.1
Comunicare
4.4.3.2
Participare
consultare
solicita stabilirea, implementarea i mentinerea unei proceduri referitoare la

pericolele OH&S (SSO) i sistemul de management OH&S (SSO) pentru:
comunicarea interna dintre niveluri i functii diferite in cadrul
organizatiei;
comunicarea cu contractorii i alti vizitatori la locul de munca;
primirea, documentarea i raspunsurile la comunicarile relevante de la
partile interesate externe.
extinde scopul i clarifica necesitatea participarii lucratorilor la identificarea

pericolului, evaluarea riscului i stabilirea controalelor, inclusiv investigarea
incidentelor; de asemenea, noul text extinde necesitatea participarii
lucratorilor la: dezvoltarea i analiza politicilor i obiectivelor OH&S (SSO),
consultarea lucratorilor atunci cand exista schimbari care le pot afecta
propria OH&S (SSO) i reprezentarea acestora in toate aspectele legate de
OH&S (SSO);
solicita informarea lucratorilor cu privire la acordurilor lor de participare,
inclusiv despre reprezentantul acestora in probleme de OH&S (SSO),
consultarea cu contractorii atunci cand exista modificari care le afecteaza
propria OH&S (SSO) i consultarea partilor externe relevante in probleme
pertinente OH&S (SSO).
62
4.4.4
Documentatie
4.4.4
Documentatie
4.4.5 Controlul documentelor

i al datelor
4.4.6 Control operational

4.4.7 Pregatire pentru situatii
de urgenta i capacitate de
raspuns
4.5.
Verificare i actiune corectiva
4.4.5
Controlul
documentelor
4.4.6 Control operational

4.4.7 Pregatire
pentru situatii de urgenta
i capacitate de raspuns
4.5.
Verificare
CERINTA (CLAUZA)
OHSAS 18001: 1999
OHSAS 18001: 2007
4.5.1 Monitorizarea i
masurarea performantei
4.5.1 Masurarea i
monitorizarea performantelor
4.5.2
Evaluarea conformarii
4.5.2
Accidente, incidente,
neconformitati i actiuni
restructureaza aceasta cerinta in ceea ce prive^te claritatea ei i precizeaza

documentele specifice necesare, incluzand: politica i obiectivele OH&S
(SSO), descrierea domeniului de aplicare al sistemului de management
OH&S (SSO), descrierea principalelor elemente ale sistemului de
management OH&S (SSO) i a interactiunilor dintre ele i referirea la
documentele conexe, documentele cerute de standardul OHSAS 18001 sau pe
care organizatia le considera necesare pentru a se asigura planificarea,
operarea i controlul eficace al proceselor legate de managementul riscurilor
sale OH&S (SSO), inregistrarile specifice;
extinde nota pentru a include o referire la dimensionarea adecvata a
documentatiei, astfel incat aceasta sa fie proportionala cu nivelul de
complexitate, pericolele i riscurile implicate.
reformuleaza titlul cerintei prin eliminarea controlului datelor, datorita

definirii notiunii de document (3.5);
restructureaza cerinta pentru ai conferi mai multa claritate si introduce
cerinte noi privind:
controlul inregistrSrilor prin urmSrirea modificSrilor i a versiunilor
curente ale documentelor;
pastrarea in bune conditii a documentelor (documentele sunt lizibile i
uor de identificat);
identificarea i controlul distribute documentelor relevante de
provenienta externa.
restructureaza aceasta cerinta in ceea ce prive^te claritatea ei, prin realizarea

unor modificari minore ale continutului.
reformuleaza aceasta cerinta fara a efectua modificari semnificative i introduce
luarea in considerare a nevoilor partilor externe relevante (de exemplu,
serviciile de urgenta i vecinii organizatie) in ceea ce prive^te planificarea i
testarea.
reformuleaza aceasta cerinta fara a efectua modificari
semnificative i introduce cerinta de a monitoriza eficienta controalelor.
muta legislatia i reglementarile aplicabile la noua cerinta 4.5.2
introduce i subdivide o cerinta explicita vizand evaluarea conformarii cu

cerintele legale aplicabile i cu alte cerinte la care organizatia subscrie i
pastrarea inregistrarilor rezultatelor evaluarilor periodice, pentru a imbunatati
compatibilitatea cu ISO 14001: 2004.
4.5.3 Investigarea incidentelor,

subdivide aceasta cerinta, separand tratarea investigarii incidentelor, de tratarea
neconformitati, actiuni
neconformitatilor i a actiunilor corective i preventive.
4.5.3.1
Investigarea
incidentelor
furnizeaza o lista a actiunilor care trebuie intreprinse pentru inregistrarea,

investigarea i analizarea incidentelor;
impune efectuarea investigatiilor intr-un interval de timp stabilit;
face referire la 4.5.3.2 pentru instructiuni privind actiunile corective i
preventive necesare;
stabile^te obligativitatea de documenta i mentine rezultatele investigatiilor
incidentelor.
63
4.5.3.2 Neconformitati, actiuni introduce aceasta noua subcerinta care clarifica actiunile care trebuie intreprinse
pentru a se evita producerea i repetarea neconformitatilor;
introduce un nou paragraf care stipuleaza ca atunci cand prin actiunile corective i
actiunile preventive sunt identificate pericole noi sau pericole modificate, sau este
identificata necesitatea de controale noi sau modificate, procedura trebuie sa solicite
ca actiunile propuse sa fie evaluate din punct de vedere al riscului, anterior
implementarii.
4.5.3 Inregistrari i
managementul inregistrarilor
4.5.4
Controlul
inregistrarilor
modifica titlul i reformuleaza aceasta cerinta in vederea simplificarii controlului

inregistrarilor.
4.5.4
Audit
4.5.5 Audit intern
imbunatate^te structura cerintei prin cateva reformulari, dar continutul actual nu

se modifica in mod semnificativ.
4.6
Analiza efectuata de
management
4.6
Analiza efectuata de
management
restructureaza aceasta cerinta pentru a furniza o lista a elementelor de intrare care

trebuie incluse in analizele efectuate de management;
solicita utilizarea de catre managementul de la cel mai inalt nivel a:

rezultatelor evaluarilor conformarii cu cerintele legale aplicabile i cu
alte cerinte la care organizatia subscrie;
rezultatelor participarii i consultarii;
comunicarii relevante cu partile externe interesate, inclusiv reclamatiile.;
masurii in care au fost indeplinite obiectivele;
listeaza elementele de ieîre din procesul decizional asociat analizei efectuate de
management i precizeaza necesitatea ca aceste elemente sa fie disponibile pentru a fi
comunicate i consultate.
2.3.3.
SR OHSAS 18002: 2009 - SISTEME DE MANAGEMENT AL
SANATATII $I SECURITATII OCUPATIONALE. LINII
DIRECTOARE PENTRU IMPLEMENTAREA OHSAS 18001: 2007
2.3.3.1.
ORGANIZATIILE CARE AU PARTICIPAT LA ELABORAREA
OHSAS 18002: 2008
AFAQ EAQA;
American Industrial Hygiene Association (AIHA);
American Society of Safety Engineers (ASSE);
Asociation Espanola de Normalizacion y Certification (AENOR);
Association of British Certification Bodies (ABCB);
British Standards Institution (BSI);
Bureau Veritas Certification;
Cesky normalizacni institute (CNI);
Comision Federal de Electricidad (CFE), (Gerencia de la seguidad industrial)
Czech Accreditation Institute (CAI);
Det Norske Veritas (DNV);
DS Certification A/S;
EEF the manufacturer' organisation;
ENLAR Compliance Services, Inc.;
Estonian Centre for Standardisation (EVS);
Health and Safety Executive;
Hong Kong Quality Assurance Agenca (HKQAA);
IMS Risk Solutions;
Institute for Standardization of Serbia (ISS);
Institution of Occupational Safety and Health (IOSH);
Instituto Argentino de Normalizacion y Certification (IRAM);
Instituto Colombiano de Normas Tecnicas y Certification (INCONTEC);
Instituto de Normas Tecnicas de Costa Rica (INTECO);
Instituto Mexicano de Normalizacion y Certification, A.C. (IMNC, A.C.);
Instituto Uruguayo de Normas Tecnicas (UNIT);
ITS Consultants;
Japan Industrial Safety and Health Association (JISHA);
Japenese Standards Association (JSA);
Korea Gas Safety Corporation (ISO Certificate Division);
Lloyds Register Quality Assurance (LRQA);
Management Systems Certification Limited;
National Standards Authority of Ireland (NSAI);
National University of Singapore (NUS);
Nederlands Normalisatie-instituut (NEN);
6564
NPFK ELECTON;
NQA;
QMI - SAI Global;
SABS Commercial (Pty) Ltd.;
Service de Normalisation Industrielle Marocaine (SNIMA);
SGS United Kingdom Ltd.;
SIRIM QAS International;
Slovenky ustav technickej normalizacie (SUTN);
SPRING Singapore;
Standards Institution of Israel (SII);
Sucofindo International Certification Services (SICS);
Swedish Industry Association (Sinf);
Swedish Standards Institute (SIS);
Technofer Ltd.;
TUV Rheinland Cert GmbH - TUV Rheinland Group;
Standards Association of Zimbabwe (SAZ).
2.3.3.2.
CARACTERISTICILE GENERALE
explica principiile de baza ale OHSAS 18001 i descrie scopul, elementele de

intrare tipice, procesele i elementele de ieire tipice, in raport cu fiecare
cerinta a OHSAS 18001; acest lucru vine in sprijinul intelegerii i
implementarii OHSAS 18001;
nu formuleaza cerinte suplimentare fata de cele specificate in OHSAS

18001
i nici nu prescrie abordari obligatorii pentru implementarea OHSAS
18001;
citeaza cerintele specifice din OHSAS 18001 i vine cu indrumari relevante;

numerotarea articolelor este realizata la fel ca in OHSAS 18001; textul aflat in
casete este identic cu textul din OHSAS 18001;
va fi revizuit sau modificat ori de cate ori seva considera ca este necesar;
revizuirile vor fi efectuate in momentul in care se publica noi editii ale OHSAS
18001 (atunci cand se publica noi editii ale ISO 9001 fie ale ISO 14001);
va fi retras in momentul publicarii continutului acestuia intr-un standard

international sau ca un standard international;
5
nu are drept scop includerea tuturor prevederilor necesare ale unui contract;
utilizatorii sunt responsabili pentru aplicarea sa corecta;
conformitatea cu acest standard din seria Evaluarea Sanatatii i Securitatii

Ocupationale (OHSAS) nu exonereaza de indeplinirea obligatiilor legale.
66
2.3.3.3.
PRINCIPALELE MODIFICARI INTRODUSE DE OHSAS 18002: 2008 IN
RAPORT CU OHSAS 18002: 2000
>
OHSAS 18002: 2008 a preluat toate modificarile introduse de OHSAS 18001:

2007;
suplimentar fata de aceste modificari, editia a doua a standardului OHSAS

18002
contine i modificari specifice, dintre care pot fi mentionate
urmatoarele:
OHSAS 18002: 2000 includea un format al prezentarii in care erau redate
intai articolele relevante din OHSAS 18001, urmate de:
a. o descriere a scopului articolului;
b. elemente tipice de intrare necesare pentru a raspunde cerintelor din
articol;
c. o descriere a proceselor pe care o organizatie le poate utiliza pentru a
raspunde cerintelor;
d. elemente tipice de ieire, de ateptat ca urmare a indeplinirii cerintelor.
5
Acest format a fost considerat prea dificil de utilizat, ca atare nu a fost

preluat de actuala editie (de fapt, formatul nu a fost aplicat consecvent in
editia din 2000). In schimb, editia actuala a OHSAS 18002 este intr-un
format mai logic, in care elementele de la a la d au fost urmarite pe
durata proiectarii liniilor directoare, fara a fi insa prezentate explicit, ca in
editia precedenta.
au fost introduse articole noi, ca i in OHSAS 18001 (i din ISO 14001), de
exemplu:
4.4.3 Comunicare, participare i consultare (inclusiv noi paragrafe pentru
participare/consultare), i 4.5.3.1 Investigarea incidentelor, din OHSAS
18001: 2007;
4.3.3 Obiectiveiprograme (prin unirea paragrafelor anterioare 4.3.3 i

4.3.4) i 4.5.2Evaluarea conformarii, din ISO 14001:2004;
noi paragrafe pentru alinierea cu Ghidul ILO-OSH: 2001, de exemplu
4.1.2 Analiza initiala i 4.3.1.5 Managementul schimbarii;
noi paragrafe i anexe, cum sunt: 4.4.2.4 Con^tientizare, Anexa C Exemple de pericole care pot fi incluse in lista de identificare a pericolelor
i Anexa D - Comparatii intre cateva exemple de instrumente i
metodologii utilizate in identificarea riscurilor;
sunt precizate indrumari in multe paragrafe, de exemplu pentru 4.3.1

Identificare pericol, evaluare risc i stabilire controale, 4.3.2 Cerinte legale i alte
cerinte, 4.3.3 Obiective i program (programe), 4.4.6 Control operational, 4.4.7
Pregatire pentru situatii de urgenta i capacitate de raspuns, 4.5.5 Audit intern.
67
3.
STADIUL ACTUAL AL
MANAGEMENTULUI SECURITATII I
SANATATII IN MUNCA IN ROMANIA
68
3.1.
CADRUL LEGISLATIV NATIONAL

9
>
PREVEDERI LEGISLATIVE (N.G.P.M., editia 2002 - act normativ abrogat):
TITLUL II: Organizarea protectiei muncii la nivelul angajatorilor

^ Capitolul 1: Obligatiile angajatorului privind securitatea i
sanatatea in munca
Art. 7. Angajatorul
trebuie sa elaboreze i sa faca cunoscuta
angajatilor sai politica proprie de
prevenire a accidentelor de
munca i a imbolnavirilor profesionale, care se va orienta catre
activitatile menite sa imbunatateasca securitatea i sanatatea in
munca, inclusiv spre implementarea unui sistem de management al
securitatiii sanatatii in munca.
Art. 8. Sistemul de
munca este parte
management.
management
componenta
al securitatii i sanatatii in
a sistemului general de
Art. 9. Sistemul de
management
al securitatii i sanatatii in
munca trebuie sa contina:
a. Cai i modalitati de comunicare strict reglementate i eficiente;
b. Instrumente pentru control i evaluare:
- analiza initiala;
- evaluarea i controlul riscului;

- auditul;
- analiza efectuata de conducere.
c. Principiul imbunatatirii continue a performantei;
d. Abordarea problematicii specifice cu instrumente similare
(compatibile) cu cele ale managementului general.
Art. 10. Implementarea sistemului de management al securitatii i sanatatii in

munca trebuie finalizata in termen de 10 ani de la emiterea prezentelor
norme, de catre angajatorii care au in structura compartimente de protectie a
muncii.
69
>
CONCLUZII
N.G.P.M. (art. 7-10) stabilesc obligativitatea implementarii sistemului de

management al s.s.m. de catre toti angajatorii care au in structura
compartiment de protectia muncii, acordandu-se un termen de 10 ani pentru
indeplinirea acestei obligatii; coreland aceasta prevedere cu art. 28 lit. a,
rezulta ca toti angajatorii, persoane juridice cu un numar de angajati mai
mare de 50, au aceasta obligatie;
referitor la aceste prevederi ale N.G.P.M., trebuie facute doua precizari

deosebit de importante:
^ nu se indica un anumit referential (model) care trebuie utilizat pentru implementarea
unui sistem de management al s.s.m., dar nici nu exista la nivel national un
model care sa raspunda cerintelor i particularitatilor legislatiei i
economiei nationale;
^ nu se formuleaza nici o cerinta privind certificarea unui sistem de management al
s.s.m.; nu exista nici un organism national de acreditare cu competenta in
domeniul s.s.m.
aceste precizari trebuie privite in contextul unei perioade de tranzitie
spre un cadru normativ i o infrastructure complete privind sistemele
de management al s.s.m. i nu trebuie sa conduca la concluzia ca nu este
necesam elaborarea unui referential national sau ca sistemele de management
al s.s.m. nu ar trebui certificate.
70
3.2.
MODELUL NATIONAL DE SISTEM DE
MANAGEMENT AL SECURITATII I
SANATATII IN MUNCA
71
3.2.1.
NECESITATEA REALIZARII $I CARACTERISTICILE
GENERALE ALE UNUI MODEL NATIONAL DE SISTEM DE
MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA
>
ARGUMENTELE CARE SUSTIN NECESITATEA ELABORARII UNUI

MODEL ROMANESC PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE
MANAGEMENT AL S.S.M.:
1.
2.
>
ghidul ILO-OSH 2001 elaborat de Organizatia International^ a Muncii,

organizatie din care face parte i Romania, sprijina i recomanda elaborarea
de principii directoare nationale [...] privind sistemele de management al s.s.m. pentru a
raspunde cerintelor concrete i reale ale organizatiilor, in functie de marimea, natura
i complexitatea activitatilor desfa urate de acestea; aceste principii directoare
trebuie sa ia in considerare conditiile i practica la nivel national
traducerea in 2004 de catre ASRO a specificatiei OHSAS 18001: 1999 i a
ghidului sau de implementare OHSAS 18002: 2000 a demonstrat cerinta
pietii romane^ti pentru un referential in
domeniul sistemelor de management al s.s.m.; prin publicarea de catre
ASRO a SR OHSAS 18001: 2008 a fost acceptat ca standard roman
standardul OHSAS 18001: 2007; dei SR OHSAS 18001: 2008 introduce
sintagma sanatate i securitate ocupationala, sintagma utilizata de
organismele de organismele de certificare, trebuie avut in vedere faptul ca
Legea nr. 319/2006 utilizeaza sintagma securitate i sanatate in munca.
REFERENTIALUL UTILIZAT PENTRU IMPLEMENTAREA SISTEMELOR

DE MANAGEMENT AL S.S.M. TREBUIE SA SE INCADREZE IN
SISTEMUL LEGISLATIV AL S.S.M. EXISTENT LA NIVEL NATIONAL:
relatia dintre un sistem de management al calitatii sau de mediu

implementat dupa standardele internationale aferente i legislatia nationala
este mai flexibila, in timp ce un sistem de management al s.s.m. nu poate fi
stabilit, documentat, implementat, mentinut i imbunatatit continuu decat
in stransa corelatie cu legislatia nationala in domeniu a fiecarei tari;
cerintele i terminologia utilizata de standardele existente pe plan

international nu se coreleaza intotdeauna cu cerintele i terminologia
legislatiei romaneti in domeniul s.s.m.
72
3.2.2.
INCERCARI DE ELABORARE A UNOR MODELE
NATIONALE DE SISTEM DE MANAGEMENT AL
>
IMPLEMENTAREA IN CADRUL INTREPRINDERILOR ROMANE^TI A

SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL S.S.M. ESTE FACILITATA DE:
>
cadrul legal deja existent rezultat prin transpunerea directivelor europene in

legislatia romaneasca i armonizarea legislatiei nationale in domeniul s.s.m.
cu cea europeana;
structurile organizational care pot fi dezvoltate ca parte a sistemului de
management, cum ar fi:
Comitetul de Securitate i Sanatate in Munca (C.S.S.M) - se constituie in

unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori;
Serviciul intern de prevenire i protectie - angajatorul trebuie sa-l
organizeze in cazul intreprinderilor i/sau unitatilor care au peste 50
(150) de lucratori;
experienta existenta privind implementarea altor tipuri de sisteme de
management, in special a celor de calitate i de mediu.
PRINCIPALELE OBSTACOLE CARE AR PUTEA STA IN CALEA

PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMELOR DE MANAGEMENT
AL S.S.M. SUNT:
implicarea insuficienta a angajatorilor in acest proces, din cauza lipsei unei

intelegeri adecvate a acestei probleme i a avantajelor pe care le poate avea
implementarea i functionarea unui astfel de sistem;
perceptia de catre angajatori i lucratori a problemelor de s.s.m., in general,
i a implementarii unui sistem de management al s.s.m., in particular, mai
mult ca o obligatie impusa de legislatie, decat ca modalitati de prevenire
destinate eliminarii sau reducerii riscurilor de accidentare i imbolnavire
profesionala, impuse de noile dimensiuni ale calitatii muncii i vietii.
^ exista deja o serie de organizatii din tam care sunt preocupate de implementarea i
mentinerea unui sistem de management al s.s.m. i chiar de certificarea acestui
sistem, ca o conditie necesara impusa de beneficiarii de pe piata europeana.
73
>
MODELE ROMANE^TI DE SISTEM DE MANAGEMENT AL

S.S.M.:
Ghidul pentru evaluarea nivelului de securitate in munca (Darabont, Al. .a.

- Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate in munca. I.C.S.P.M.,
Bucureti, 1997).
^ cele cinci domenii principale de analiza a managementului s.s.m. al unei
organizatii: implicarea conducerii (fia A), strategie, planuri, proceduri
(fia B), consultarea lucratorilor (fia C), identificarea, evaluarea i
prevenirea riscurilor (fia D), instruirea, perfectionarea, formarea
personalului i propaganda in domeniul s.s.m. (fia E) din cadrul din
cadrul ghidului, constituie principiile de baza ale oricarui model de
sistem de management al s.s.m.
Ghidul privind implementarea sistemului de management al s.s.m. model teoretic avand la baza structura modelului german OHRIS
(Darabont, Al., Pece, t., Dascalescu, A. - Managementul securitatii i
sanatatii in munca, vol.1, 2. Editura AGIR, Bucureti, 2001).
^ ghidul este structurat pe 11 capitole cuprinzand principalele aspecte ale
implementarii sistemelor de management al s.s.m. la nivelul
intreprinderii i se incheie cu o anexa in care se prezinta compatibilitatea
sistemului propus cu sistemele de management al calitatii conform SR
EN ISO 9001, cu sistemele de management de mediu conform SR EN ISO
14001 i alte sisteme de management in domeniul s.s.m.;
^ ghidul a fost conceput ca un model aplicabil oricarui angajator care are peste 50 de
angajati, indiferent de domeniul sau de activitate;
^ acest model de sistem, dei constituie o varianta mai buna pentru
organizatiile romaneti decat utilizarea specificatiei OHSAS 18001, prin
faptul ca cerintele sale sunt corelate in mod direct cu prevederile
legislatiei nationale de s.s.m., prezinta o serie de dezavantaje cum sunt:
structura sa mult mai complexa in comparatie cu alte modele

similare; modelul are 11 elemente componente, fata de numai 5 in
cazul principalelor modele europene i international: ILO-OSH:
2001, OHSAS 18001: 1999 i AS/NZS 4801: 2001, in conditiile in care
aria problematicii acoperite este aceeai;
lipsa separarii intre enunturile cerintelor i descrierea, detaliile i

precizarile suplimentare referitoare la aceste cerinte;
caracterul redundant al unor cerinte prin repetarea unor aspecte
precizate deja suficient de clar in legislatia de s.s.m.
74
Modelul de sistem de management al s.s.m. destinat industriei constructiilor

industriale (Pluteanu, C. - Contributii privind managementul securitatii i sanatatii
in munca in constructiile industriale. Teza de doctorat, Universitatea din
Petroani, 2004).
^ are la baza specificatia OHSAS 18001 i are urmatoarea structura:
Politica de securitate i sanatate in munca;
Planificare:
Identificarea pericolelor i evaluarea riscurilor;
Cerinte legale i de alta natura;

Obiective;
Programe de management al SSM;
Implementare i functionare:
-
Structura i responsabilitati;
Instruire, informare i competenta;
Aprovizionare;
Contractare;
Documentatie;
Controlul documentelor i al datelor;

Controlul operational;
Actiuni pentru situatii de urgenta i capacitate de raspuns;
Verificare i actiuni corective:

-
Masurarea i monitorizarea performantei;
- Accidente, incidente, neconformitati, actiuni corective i
preventive;
Inregistrari i controlul inregistrarilor;
Audit;
Analiza efectuata de management.
75
Modelul de sistem de management destinat prevenirii accidentelor

industriale majore (Giurescu, I. - Contributii privind managementul prevenirii
accidentelor industriale majore. Teza de doctorat, Universitatea din Petroani,
2004).
^ porne^te de la modelul propus de ILO-OSH: 2001 i are urmatoarea
structura:
Politica de securitate:
-
Declararea politicii de securitate;
Participarea salariatilor;
Organizare:
-
Instruire, informare i competenta;

Documentatia sistemului de management;
Controlul documentelor i al datelor;
Consultare i comunicare;
Planificare i implementare:
-
Analiza initiala;
Planificarea, dezvoltarea i implementarea sistemului;

Obiectivele de SSM;
Prevenirea riscurilor;
Verificare i actiuni corective:

-
Masurarea i monitorizarea performantelor;

- Accidente, incidente, neconformitati - impact asupra
performantei;
Inregistrari i controlul inregistrarilor;
Audit;
Analiza managementului;
Actiuni de imbunatatire:
-
Actiuni preventive i corective;

Imbunatatire continua.
5
76
3.2.3.
MODELUL NATIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL
SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA - SISTEME DE
MANAGEMENT AL SECURITATII $I SANATATII IN MUNCA.
CERINTE
9
>
STRUCTURA MODELULUI:
Sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca. Cerinte;
Sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca. Ghid de
implementare.
>
SCOP I CONDITII DE APLICARE:

scopul referentialului este de a formaliza activitatea de organizare i conducere a s.s.m. la nivelul
>
agentilor economici, in acord cu legislatia in vigoare, dupa un model national unic;

referentialul constituie un important instrument de lucru in sprijinul angajatorului in vederea
indeplinirii obligatiilor care ii revin privind implementarea sistemului de management al s.s.m.,
in conformitate cu prevederile art. 7 - 10 din N.G.P.M.;
referentialul este destinat spre a fi utilizat de catre toti angajatorii care au mai mult de 50 de
angajati, indiferent de domeniul de activitate al acestora;
la elaborarea referentialului s-a avut in vedere ca la implementare sa poata fi cuprinse toate
obligatiile angajatorului privind protectia muncii, derivate din legislatia nationala, armonizata cu
directivele UE in domeniu;
aplicarea referentialului la un anumit agent economic pornete de la premisa asigurarii
conformitatii unitatii respective cu prevederile legislatiei nationale in domeniul s.s.m.;
se recomanda ca elaborarea i implementarea sistemului de management al s.s.m. sa se faca in
colaborare cu o institute specializata, abilitata in domeniu.
REFERINTE I COMPATIBILITATE:
referentialul a fost elaborat pe baza structurii i recomandarilor celor mai importante referentiale
existente pe plan mondial, cu care este astfel compatibil :
^ ILO - OSH: 2001 - Principii directoare privind sistemele de management al securitatii i

sanatatii in munca (ghid elaborat de Organizatia International a a Muncii);
^ OHSAS 18001: 1999 - Sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca.
Specificatie;
^ OHSAS 18002: 2000 - Sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca. Ghid de
implementare a OHSAS 18001;
^ OHSAS 18002: 2000 - Amendament 1: 2002 - Ghid de implementare a OHSAS 18001;
^ AS/NZS 4801: 2001 - Sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca. Specificatii
cu ghid de implementare.
referentialul este compatibil i cu standardele ISO privind managementul calitatii (SR EN ISO
9001: 2001) i al mediului (SR EN ISO 14001: 1997), astfel inckt aplicarea lui sa asigure un
management integrat: securitate i sanatate in munca, calitate, mediu.
77
>
CUPRINS:
I. PREAMBUL
Scop i conditii de aplicare Referinte i compatibilitate
II. TERMINOLOGIE
III.ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

1. POLITICA SECURITATII I SANATATII I N MUNCA
1. 1 .Elaborarea politicii de securitate i sanatate in munca
1.2. Participarea
angajatilor
2.ORGANIZARE
2.1.Structura i responsabilitati
2.2. Competenta
i instruire
2.3. Consultare
i comunicare interna
2.4. Comunicare
externa
2.5. Documentatia sistemului de management al securitatii i sanatatii in
munca
2.6. Controlul
documentelor i al datelor
2.7.Inregistrari i gestiunea inregistrarilor
3.
PLANIFICARE
I IMPLEMENTARE
3.1. Analiza
initiala
3.2. Planificarea
i implementarea sistemului
3.3.Obiectivele securitatii i sa^tatH in munca
3.4. Prevenirea riscurilor profesionale
3.4.1.
Evaluarea
i controlul riscurilor
3.4.2.
Prevenirea
situatiilor de urgenta i capacitatea de raspuns
3.4.3.
Achizitionarea
de produse i servicii
3.4.4.
Cerinte
pentru contractanti
4.
EVALUAREA
PERFORMANTEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
SECURITATII I SANATATII I N MUNCA
4.1. Masurarea
i monitorizarea performantei
4.2. Disfunctiile
sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca
4.3. Auditul
securitatii i sa^tatH in munca
4.3.1.
Auditul de conformitate
4.3.2.
Auditul sistemului de management al securitatii i sanatatii
in munca
5.
ANALIZA
5.1. Actiuni
5.2. Actiuni
I REVIZUIREA MANAGEMENTULUI
preventive i corective
pentru imbunatatire continua
78
ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

SECURITATII I SANATATII IN MUNCA (REFERENTIAR
RO - MSSM - 2004)
79
3.2.4.
GHIDUL DE IMPLEMENTARE AL MODELULUI

NATIONAL DE SISTEM DE MANAGEMENT AL
CUPRINS:
I. PREAMBUL
Scop i conditii de aplicare
Referinte i compatibilitate
II. ELEMENTELE SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL

1.
POLITICA SECURITATII I SANATATII I N MUNCA

1.1 .Elaborarea politicii de securitate i sanatate in munca
1.2. Participarea
angajatilor
2.ORGANIZARE
2.1.Structura i responsabilitati
2.2. Competenta
i instruire
2.3. Consultare
i comunicare interna
2.4. Comunicare
externa
2.5. Documentatia sistemului de management al securitatii i sanatatii in
munca
2.6. Controlul
documentelor i al datelor
2.7.Inregistrari i gestiunea inregistrarilor
3.
PLANIFICARE
I IMPLEMENTARE
3.1. Analiza
initiala
3.2. Planificarea
i implementarea sistemului
3.3.Obiectivele securitatii i sanatatii in munca
3.4. Prevenirea riscurilor profesionale
3.4.1.
Evaluarea
i controlul riscurilor
3.4.2.
Prevenirea
situatiilor de urgenta i capacitatea de raspuns
3.4.3.
Achizitionarea
de produse i servicii
3.4.4.
Cerinte
pentru contractanti
4.
EVALUAREA
PERFORMANTEI SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL
SECURITATII I SANATATlI IN MUNCA
4.1. Masurarea
i monitorizarea performantei
4.2. Disfunctiile
sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca
4.3. Auditul
securitatii i sanatatii in munca
4.3.1.
Auditul de conformitate
4.3.2.
Auditul sistemului de management al securitatii i sanatatii
in munca
5.
ANALIZA
5.1. Actiuni
5.2. Actiuni
I REVIZUIREA MANAGEMENTULUI
preventive i corective
pentru imbunatatire continua
80
>
SCOP I CONDITII DE APLICARE:
ghidul de implementare nu stabile^te cerinte suplimentare fata de

prevederile referentialului de baza, ci are numai rolul de a furniza o serie de
informatii suplimentare care pot fi utile pentru intelegerea corecta a
cerintelor referentialului;
5
in cadrul ghidului de implementare se face o prezentare pe componente a

celor cinci elemente care formeaza sistemul de management al s.s.m.; fiecare
componenta este prezentata sub forma unui proces, cu identificarea datelor
de intrare, descrierea procesului, identificarea datelor de ieîre i a feedback-ului care asigura reglarea procesului, astfel incat acesta sa corespunda
cerintelor stabilite;
<
Feed - back
ABORDAREA ELEMENTELOR SISTEMULUI SUB

FORMA DE PROCES
abordarea componentelor i, prin extindere, a elementelor sistemului de

management al s.s.m. sub forma de proces prezinta avantajul controlului
permanent atat a evolutiei acestora, cat i a relatiilor i interactiunii dintre
aceste elemente.
9
81
>
ETAPELE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI

DE MANAGEMENT AL S.S.M.
ACTIUNI PREGATITOARE:
^ vizeaza pregatirea angajatorului i a angajatilor pentru elaborarea
sistemului de management al s.s.m.;
^ in cadrul acestei etape trebuie avute in vedere urmatoarele actiuni:
participarea personalului cu atributii in domeniul s.s.m. la cursuri de formare i
perfectionare de profil (legislatie, auditul s.s.m., evaluarea riscurilor, managementul
s.s.m.), organizate de institutiile specializate i recunoscute de M.M.S.S.F. i M.E.C.; in
acest sens, ar trebui luata in considerare i participarea managerilor la acest gen de
cursuri, avand in vedere faptul ca acetia vor avea de jucat un rol deosebit de important
in asigurarea functionarii eficiente a viitorului sistem de management al s.s.m.;
documentarea corespunzatoare privind cerintele implementarii sistemului de

management al s.s.m. prin parcurgerea unor publicatii de specialitate, inclusiv studierea
referentialului i a ghidului de implementare;
asigurarea consultantei de specialitate pentru elaborarea i implementarea sistemului,
consultanta pentru care trebuie contractate numai institutii cu experienta recunoscuta in
domeniul s.s.m.
ELABORAREA SISTEMULUI:
^ in cadrul acestei etape trebuie realizata, in primul rand, o analiza initiala
care are rolul sa ofere imaginea stadiului actual al unitatii din punct de
vedere al s.s.m.; analiza initiala trebuie sa cuprinda in principal:
evaluarea riscurilor de accidentare i imbolnavire profesionala;
auditarea de conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul s.s.m.
^ pe baza rezultatelor acestor actiuni angajatorul va defini politica i

obiectivele de s.s.m.; in functie de aceste elemente, se planifica i celelalte
elemente ale sistemului de management.
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI:
^ trebuie condusa pe trei directii:
asigurarea implicarii active a tuturor angajatilor prin:
stabilirea structurii sistemului i a responsabilitatilor;
identificarea i acoperirea necesarului de instruire i competenta pentru angajatii de la
fiecare nivel al unitatii;
stabilirea i mentinerea unor cai eficiente de consultare i comunicare cu angajatii, in
probleme de s.s.m.
stabilirea i mentinerea unor cai eficiente de comunicare cu organisme exterioare

unitatii;
documentarea corespunzatoare a cerintelor sistemului i stabilirea tuturor aspectelor

necesare privind controlul documentelor i al datelor;
stabilirea unor masuri eficiente pentru prevenirea i controlul riscurilor generate de

activitatea unitatii (in special situatiile de urgenta) sau care pot fi induse din exterior
prin achizitionarea de bunuri i servicii sau activitatile desfaurate de contractanti.
82
MENTINEREA SISTEMULUI:
9
^ este o etapa al carei succes depinde in mod decisiv de implicarea activa a

angajatilor;
^ pentru asigurarea unei implicari active i eficiente a angajatilor in
mentinerea sistemului este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii:
VERIFICAREA SISTEMULUI:
^ are rolul de a asigura corespondenta cu prevederile stabilite in etapa de
elaborare i se realizeaza prin:
intelegerea de catre acetia a necesitatii i utilitatii existentei unui sistem de

management al s.s.m.;
intelegerea rolului personal in cadrul sistemului;
buna instruire in domeniul s.s.m., corespunzator rolului i nivelului ierarhic, a fiecarui
angajat.
masurarea i monitorizarea performantei de s.s.m.;

gestionarea disfunctiilor sistemului (accidente de munca, imbolnaviri profesionale,
incidente, neconformitati fata de prevederile legislatiei sau alte reglementari etc.);
auditul s.s.m., cu cele doua componente ale sale, auditul sistemului de management al
s.s.m. i auditul de conformitate cu prevederile legi slatiei in domeniul s.s.m.;
actiunile preventive i corective stabilite in cadrul analizei managementului, ca urmare a
rezultatelor celor trei tipuri de actiuni enumerate mai sus.
IMBUNATATIREA SISTEMULUI:
9
^ consta in identificarea i implementarea acelor actiuni care pot conduce la

optimizarea functionarii sistemului, respectiv indeplinirea unor obiective
mai ambitioase cu acelai volum de resurse consumate sau chiar cu
reducerea acestui volum; aceste actiuni se identifica in cadrul analizei
managementului;
^ implementarea unui sistem de management al s.s.m. nu trebuie privita de
catre angajator ca fiind o constrangere suplimentara impusa de catre
legislatie, ci trebuie mai degraba considerata ca o investitie (in conditiile
in care implementarea necesita alocarea i consumarea unor resurse
financiare, umane, tehnice i de timp) care trebuie sa aduca un profit,
asemenea tuturor celorlalte activitati desfaurate de angajator;
^ in cazul implementarii sistemului de management al s.s.m., profitul obtinut
se concretizeaza, in principal, prin reducerea costurilor accidentelor de
munca i imbolnavirilor profesionale.
83
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Babut, G., Moraru, R., Matei, I., Bancila, N., Sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca,
Editura Focus, Petroani, 2002.
Babut, G., Moraru, R., Sinteza principalelor modificari i imbunatatiri aduse OHSAS 18001 prin versiunea
din 2007 a standardului, Revista Calitatea - acces la succes, nr. 4/2008, pag. 40-48.
Darabont, Al., Pece, t., Dascalescu, A., Managementul securitatii i sanatatii in munca (vol. Ii II),
Editura AGIR, Bucureti, 2002.
Darabont, D., Auditarea de securitate i sanatate in munca, Editura Universitatii Lucian Blaga din
Sibiu, 2004.
Darabont, D., Managementul securitatii i sanatatii in munca: ghid de evaluare a conformarii cu cerintele
legale, Editura AGIR, Bucureti, 2010.
Nisipeanu, S., tepa, R., Implementarea sistemului de management al securitatii i sanatatii in munca,
Editura Fundatiei Culturale Libra, Bucureti, 2003.
Nisipeanu, S., Sisteme de management i securitate in munca. Perspective europene i abordare nationala,
Revista Calitatea - acces la succes, nr. 7-8/2005, pag. 50 - 52.
Stomff, S., Ghid pentru implementarea corecta a sistemului de management al sanatatii i securitatii
ocupationale - Editia a Il-a, Editura Standardizarea, Bucureti, 2009.
Teodoru, T., Auditul sistemelor de management, Editura Conteca 94, Bucureti, 2005.
* * *, Legea securitatii i sanatatii in munca nr. 319/2006, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
646/26.07.2006.
* * *, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securitatii i sanatatii in munca nr. 319/2006, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
882/30.10.2006.
* * *, H.G. nr. 955/2010pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii i sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate H.G. nr. 1425/2006, Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 661/27.09.2010.
* * *, Guidelines on occupational safety and health management systems (ILO-OSH: 2001), International
Labour Organization, Geneva, 2001.
* * *, SR OHSAS 18001: 2008 - Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Cerinte,
Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO), Bucureti, 2008.
* * *, SR OHSAS 18002: 2009 - Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Linii
directoare pentru. implementarea OHSAS 18001: 2007, Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO),
Bucureti, 2009.
84

Managementul SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

l. Abordarea manageriala a securitatii i sanatatii in munca......................................................4

de baza ale unui sistem de management al

Avantajele i dezavantajele unui sistem de management al

2.Stadiul actual al managementului securitatii i sanatatii in munca pe plan

Modele.........de sisteme de management al securitatii i sanatatii in munca

Ghidul ILO-OSH: 2001 privind principiile directoare ale sistemelor

Corespondenta intre OHSAS 18001, OHSAS 18002 i Ghidul

Principalele modificari introduse de OHSAS 18001: 2007

modificari introduse de OHSAS

3.Stadiul actual al managementului securitatii i sanatatii in munca in Romania...........68

Modelul national de sistem de management al securitatii i sanatatii

Necesitatea realizarii i caracteristicile generale ale unui model

de implementare al modelului national de sistem de

SISTEM DE MANAGEMENT AL SECURITATII I SANATATII IN MUNCA:

ansamblu de elemente legate sau interdependente destinate stabilirii unei

parte a sistemului de management al unei organizatii utilizata pentru

NOTA 1 - Un sistem de management este un ansamblu de elemente intercorelate utilizate pentru

ansamblu de elemente cu caracter

securitate i sanatate in munca (Darabont,

> MANAGEMENT AL SECURITATII I SANATATII IN MUNCA:

componenta a sistemului de management general, care include structura

Componentele sistemului nu trebuie sa fie abordate separat. Ele vor trebui

SMSSM trebuie sa fie adaptat particularitatilor organizatiei, problemelor sale

SMSSM va acoperi toate activitatile i intregul personal al organizatiei.

SMSSM va fi conceput i realizat astfel incat fiecare nivel de managerial din

SMSSM trebuie conceput i realizat astfel incat sa asigure inregistrarea in scris a

SMSSM trebuie sa fie capabil sa raspunda rapid i corespunzator modificarilor

SMSSM trebuie sa asigure un feed-back continuu al rezultatelor asupra sistemului

^ ofera un cadru bine organizat pentru

^ poate intra in contradictie cu

gestionarea problemelor de securitate i

^ permite o abordare manageriala unitara a diverselor ^ poate genera dificultati in

^ ajuta la o corecta previzionare legislativa, la

zonele de interferenta ale

cu cele care elibereaza autorizatii.

^ imbunatatete imaginea organizatiei i relatiile

^ evita penalitatile i alte costuri datorate

^ asigura planificarea in timp, graduala, a

implementare: timp, bani,

mari pe termen scurt, neplanificate, datorate

este, intotdeauna, realizata in

unor noi exigente legislative.

^ permite identificarea factorilor de risc asociati

^ ofera elemente pentru imbunatatirea proceselor ^ genereaza in prima faza

^ imbunatatete receptivitatea lucratorilor fata de ^ presupune costuri;

^ personalul operational devine contient de

perioade, a celor care

de munca i bolilor profesionale.

^ genereaza o cretere a increderii in calitatea

> furnizeaza o dovada i o garantie a

^ favorizeaza obtinerea unor autorizatii specifice;

^ poate genera o rezistenta la

Elemente ale Directivelor Uniunii

Elemente ale sistemelor de management al

securitatii i sanatatii in munca

UTIA SISTEMELOR DE MANAGEMENT AL

mai inalt nivel

SR OHSAS 18002: 2009

SR OHSAS 18001: Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Cerinte

OHSAS 18002: Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Linii

OHSAS 18001: Sisteme de management al sanatatii i securitatii ocupationale. Specificatie

BS 8800: Occupational health and safety management systems. Guide (Sisteme de