Succesul in afaceri - de ce depinde succesul in afaceri

Majoritatea oamenilor ar dori sa aiba succes in activitatile sale, dar nu stiu ce trebuie sa
faca pentru aceasta si de aceea prefera sa nu faca nimic. Frica de a face greseli sau posibilitatea
de a esua in ceea ce si-au propus sunt principalele motive prin care ei incearca sa justifice
inactiunile sale. Anume aceste persoane si sufera esecuri chiar fara sa faca nimic, desi destinul
le-ar fi dat mai multe posibilitati.
Succesul nu este un fenomen care vine pe neasteptate. Pentru a reusi trebuie sa muncim
foarte mult si sa avem anumite calitati indispensabile reusitei ca fermitate, risc, bunavointa,
incredere in propriile forte, finalitate si un pic de noroc. Fiecare om poate avea succes si pentru a
ajunge la el ar trebui sa nu ezite si sa astepte ani de-a randul cea mai favorabila oportunitate. El
trebui sa actioneze cat mai curand incercand sa gaseasca calea cea mai potrivita cale pentru a
ajunge la punctul final.
Nimeni nu poate sa prescrie ingredientele care ar duce spre reusita. Insa cert este ca
fiecare om atribuie succesului un sens aparte, cel de care are nevoie el. Pentru unii principalul
scop in viata este de a ajunge la punctul de varf al piramidei ierarhice la unitatea la care
actioneaza, pentru altii - situatia ideala li se prezinta ca un trai fara griji si nelinisti. In mod
corespunzator deducem ca, succesul depinde de dimensiunile intereselor si realizarea scopurilor
propuse in viata. De aceea in continuare ne vom concentra asupra precizarii scopului pe care il
urmarim. Scopul nostru este de a deveni niste conducatori de un nivel efectiv si de a reusi in arta
conducerii. Pentru acesta ar trebui sa ne amintim din experienta noastra de cele mai placute
momente ale vietii sau de momentele in care am primit cele mai mari satisfactii sufletesti. Vom
descoperi cu stupoare ca am fost fericiti nu atunci cand ne relaxam, ci in momentele de maxima
intensitate a fortelor noastre. Eram multumiti cand depuneam eforturi si primeam o nota mare la
scoala sau cautam sa ne angajam la un lucru prestigios si reuseam.
Succesul este o actiune care la etapa finala presupune o rasplata. In exemplele noastre: o
nota mare, un serviciu prestigios sau chiar admiratia celor din jur. Cand insa in urma eforturilor
depuse nu suntem rasplatiti, atunci simtim o dezamagire adanca, care pentru unii oameni foarte
emotivi se poate transforma in insucces.
Mintea omului este programata sa-si propuna niste scopuri si sa incerce sa le atinga. Mai
mult ca atat omul, este adanc deceptionat atunci cand isi pierde scopul in viata. Anume aceasta
trasatura a omului a fost denumita de I.P. Pavlov ca Reflexul scopului. Reflexul scopului este
instinctul care impinge orice vietate spre cautarea a ceva nou - informatie noua, cunostinte noi.
Dupa definitia lui Pavlov - reflexul scopului este forma de baza a energiei vitale din organismele
noastre. Toata existenta noastra, toate imbunatatirile ei, toata cultura ei sunt aduse numai de
oameni care tind spre atingerea telurilor puse de ei (constient sau inconstient) in viata.
Din aceasta cauza e foarte important de a ne lamuri, care sunt scopurile noastre pe termen
scurt si lung. Desigur natura a inzestrat fiecare om cu diferite capacitati in diferita proportie, dar
ea ne protejeaza in majoritatea cazurilor de punerea scopurilor nerealistice.
Revenind la manageri exista o tendinta a lor de a cadea intr-una din urmatoarele doua
categorii: cei care definesc ce este de facut, fac si apoi pleaca acasa; cei care creaza in
permanenta agitatie prin exteriorizare de activitati si care incearca sa-si justifice pozitia mai
degraba prin efortul palpabil pe care il depun decat prin rezultatele la care ajung. Cei din ultima
categorie sunt de asemenea reactivi in raspunsuri si nu inovativi. Aceasta abordare este intr-o
masura mai mica sau mai mare prezenta la toti managerii. Totusi primejdia cea mai mare este ca
daca un manager petrece prea mult timp autojustificandu-se s-ar putea sa nu mai reuseasca sa

stabileasca ce are de facut si astfel nici sa nu mai faca ce are de facut. Pana la urma managerii
sunt judecati mai degraba dupa rezultatele lor decat dupa orice altceva. Comportamentul centrat
pe activitate este mai degraba asociat incompetentei sau nelinistii decat chiar comportamentul
politic abil. Pe termen lung, acest tip de comportament agraveaza in realitate pozitia managerului
in loc sa o amelioreze. De aceea pentru a nu ajunge in viitor la situatii de genul celor prezentate
mai sus trebuie sa ne invatam sa ne stabilim corect scopurile si sa delimitam aria activitatii
noastre.
Odata ce ne-am stabilit scopul principal, adica cel strategic, incepem sa impartim acel
scop major in scopuri tactice mai marunte, le analizam si numai acum putem sa intocmim planul
de actiune. Planul da activitate poate fi pe termen lung pentru scopurile mai dificil indeplinite. El
include un lung sir de nivele, pe care v-a trebui sa le parcurgeti, inainte de a va apropia de scopul
final. De obicei imprejurarile deseori fac ca planul pe termen lung sa se modifice sau chiar sa
devieze de la tinta finala. Astfel e mai util sa ne pregatim planuri mai putin voluminoase pe
termen scurt si mediu. Ele sunt indeplinite cu eforturi mai putine si fac parte din etapizarea
planului global.
Planul curent (din fiecare zi) ar trebui neaparat sa includa activitatile ce nu pot fi amanate
in ordinea importantei si urgentei. Planuirea are scopul de a face ca omul sa nu se impotmoleasca
in detalii si sa faca diferenta intre ceea ce este important si neesential.
Se recomanda urmatoarea clasificare a activitatilor in ordinea indeplinirii lor:
Activitati importante si urgente
Activitati importante, dar nu urgente
Activitati urgente, dar neimportante
Activitati ce dau senzatia de ocupare
Pierdere de timp.
De aceea ar fi util sa prezentam unele reguli care ar trebui sa fie urmate:
Cheltuiti timpul numai pe lucrurile care sunt cu adevarat importante.
Cand planuiti timpul, luati in consideratie si faptul ca pot aparea probleme neprevazute.
Nu incercati sa scoateti dintr-un ceas mai mult de 60 min. Nu grabiti timpul.
Daca in timpul rezolvarii unei probleme ati economisit timpul, incercati sa-l folositi cu cat mai
mare folos.
Ocoliti persoanele ce incearca sa-si economiseasca timpul personal din contul timpului vostru.
Dezvoltati deprinderea de a va da socoteala despre timpul folosit. Puteti sa alocati o ora dintr-o
zi pentru aceasta.
Nu lasati treburile pentru a fi rezolvate mai tarziu. Incepeti sa le rezolvati chiar in momentul in
care au aparut daca aveti timp.
Lucrurile si activitatile mai putin importante incercati sa le simplificati pentru a nu cheltui prea
mult timp cu ele.
Pedantismul excesiv in abordarea unor probleme de multe ori are rolul de justificare a
incetinelii si taraganelii.
Niciodata nu amanati treburile cu scuze de genul ca nu aveti timp destul pentru a rezolva
aceasta problema. Intotdeauna merita sa incercati. Chiar si cele mai mici intervale de timp
trebuie folosite util.
Pauzele creative sunt necesare in timp ce folosirea in nici un scop a timpului este daunatoare.
E util de a cheltui timp liber doar pentru activitatile care va dau posibilitatea de a se odihni cu
cel mai mare efect.

Calitatile Antreprenorului de succes

O parte din calitatile pe care un antreprenor le are, pot fi considerate urmatoarele:

Spirit independent - aceasta este cea mai importanta calitate pe care trebuie sa o aiba un
antreprenor, sa aiba o continua pornire spre activitati care ii confera libertate si implinire; un
antreprenor nu se va simti niciodata implinit intr-un mediu in care nu-i sunt apreciate initiativele,
in care nu va fi lasat sa-si puna in practica ideile; un antreprenor cauta in mod continuu sa fie
propriul stapan, sa isi asume riscuri si responsabilitati sporite; de cele mai multe ori aceasta
343e46d calitate nu se dobandeste ci te nasti cu ea.

Curaj - alaturi de spiritul de independenta este calitatea esentiala de care orice antreprenor
are nevoie; curajul de a-ti pune in practica ideile, de a ti le urma obsesiv, de a crede pana la capat
in ceea ce altii nu cred ca va avea vreo finalitate sau urma de succes, realizeaza de cele mai multe
ori diferenta; cu totii avem idei stralucite in diverse momente ale existentei noastre, foarte putini
insa dintre noi au si curajul de a-si urma ideile; pentru foarte multi ideile nu raman decat la
stadiul de ganduri, nu se transforma in realitate, pentru ca nu avem curajul de le pune in practica
si de a le urma statornic cursul

Intuitie - capacitatea de a intui oportunitati, de a vedea in lucruri care aparent nu au

semnificatie, potentiale surse de afaceri, reprezinta o calitate a antreprenorilor; acestia trebuie sa
aiba intuitie si dupa ce-si vor fi dezvoltat afacerile la un nivel ridicat de stabilitate, si asta datorita
mediului in continua schimbare pentru care trebuie sa gasesti daca nu inainte raspunsuri, sa fii
macar pregatit sa reactionezi la timp pentru a-ti mentine si dezvolta pozitia pe piata

Pregatire solida - aceasta pregatire trebuie sa fie complexa, sa aiba in vedere atat buna
cunoastere a mediului in care iti desfasori activitatea, cat si cunostiinte bune in ceea ce priveste
managementul strategic, managementul resurselor umane, marketing, management financiarcontabil; dupa cum am vazut in graficul succesului in afaceri, daca detii o pregatire solida,
sansele de a patrunde intr-un mediu care se dovedeste din ce in ce mai lipsit de oportunitati, sunt
mai ridicate; sigur, nu este o conditie esentiala cunoasterea unor asa de variate domenii pentru a
te apuca de o afacere, exista diverse momente si in dezvoltarea firmei, momente in care trebuie
sa faci salturi calitative, insemnand diverse cursuri sau oferirea de oportunitati oamenilor din
firma; o pregatire solida insa, si asta e valabil si pentru celelalte calitati, nu-ti poate asigura insa
neaparat succesul ca antreprenor

Incredere - pentru a avea succes ca antreprenor, trebuie sa ai o doza foarte mare de

incredere, inepuizabila as putea spune: incredere in fortele tale, incredere ca la un moment dat,
desi poate nu intrezaresti succesul, el va aparea si-ti va aduce infinite satisfactii, incredere ca ce
faci este bine si temeinic, incredere in colaboratori si-n cei din jur, calitate fara de care
demersurile vor fi o irosire continua de munca; increderea trebuie cultivata si transformata in
succes, increderea de cele mai multe ori lipseste multor oameni pentru a deveni antreprenori, ea
trebuie sa-l urmeze obsesiv pe antreprenor;

Adaptabilitate - cel care se apuca sa intreprinda ceva si are senzatia ca se va imbraca

numai la costum, va avea un birou luxos in care sa dicteze si sa traseze sarcini, se inseala;
antreprenor, nu poate fi decat un om care in orice situatie este acelasi, fie ca e vorba de un
cocktail cu personalitati importante, fie ca lucreaza intr-o hala sau in orice alt loc, isi mentine
aceeasi seninatate si putere de adaptare; adaptabilitatea se refera de asemenea si la capacitatea de
a reactiona rapid intr-un mediu de afaceri in continua schimbare, sa fii capabil sa gasesti noi
oportunitati, sa raspunzi cerintelor pietii, sa te adaptezi nevoilor si cerintelor mediului in care

activezi, sa poti introduce tehnologii noi si sa ai deschiderea de a le intelege gradul de inovare si

plus valoare

Insistent si persistent - de foarte multe ori in incercarile noastre nu intalnim succesul;

alaturi de incredere trebuie sa punem insistenta, daca iti propui anumite teluri, sa nu renunti in a
le urmari atingerea! E o logica elementara, conform careia ,daca era usor, faceau toti', asa,
trebuie sa insisti, persisti in ceea ce faci pentru ca succesul nu te va ocoli; de cele mai multe ori
faptul ca unii se opresc la jumatatea drumului, face diferenta! In ceea ce intreprinzi succesul
poate aparea mai devreme sau mai tarziu, trebuie insa acelasi grad de insistenta si persistenta cu
sau fara acesta, pentru ca iluzia succesului poate fi la fel de daunatoare ca si lipsa acestuia,
ambele amortesc spiritul si renuntarea pare a fi mai la indemana si mai comoda

Capacitate de munca sporita - comoditatea si antreprenoriatul nu fac casa buna, daca alegi
acest drum al antreprenoriatului, sa fii sigur ca vei uita de programul de munca de 8 ore, vei
munci atat cat este necesar pentru a termina o treaba inceputa; un antreprenor bun, are in
responsabilitate nu numai propriul destin, ci si pe cel al familiei lui sau al celor cu care lucreaza
alaturi; astfel, el trebuie sa fie primul care se apuca de treaba si cel din urma care isi incheie ziua
de munca; antreprenorul trebuie sa aiba capacitatea de a acumula noi cunostiinte, atat legate de
management (strategic, financiar-contabil, administrativ, al resurselor umane), cat si in domeniul
in care activeaza (inovatii, noi piete si produse, noi canale de vanzare, etc.)

Respect pentru colaboratori - o calitate extrem de importanta o reprezinta o buna

cunoastere a resurselor umane; oamenii reprezinta resursa cea mai importanta dintr-o firma,
utilajele se schimba, pietele, produsele, etc, ceea ce ramane constant il reprezinta resursa umana;
un antreprenor trebuie mai intai de toate sa fie capabil sa-si construiasca o echipa puternica in
jur, stabila pe cat posibil, si careia sa-i acorde incredere totala; sigur ca de-a lungul timpului,
echipa va suferi modificari, aceste modificari trebuie insa sa nu schimbe radical mersul afacerii
sau sa intrerupa dezvoltarea firmei; cu o echipa solida, in care fiecare isi cunoaste rolul si se
simte parte importanta a echipei, succesul este garantat; respectul pentru colaboratori trebuie
aplicat si-n relatiile externe ale firmei, un cod etic pe care trebuiesc fundamentate principiile
organizatiei, asa incat, in timp, sa devina o organizatie respectata si cu un bun renume pe piata pe
care activeaza

Bun organizator - organizarea interna a firmei, pe departamente, dar si organizarea

ciclurilor de productie, a stocurilor, a vanzarilor, etc. trebuie sa fie controlate de catre antreprenor

Comunicativ - un antreprenor trebuie sa comunice bine cu colaboratorii, fie ca inseamna

clienti, furnizori, colegii din firma, asa incat mesajele transmise sa fie clare, sa nu existe echivoc,
sa fie ferme si eficiente

Judecata pozitiva - de foarte multe ori, un antreprenor se gaseste in pozitia de a nu avea

succes in activitatile intreprinse, de a avea parte de intamplari nu tot timpul pozitive in
demersurile intreprinse, de aceea puterea de a vedea lucrurile pozitiv si de a nu se descuraja in
fata esecurilor, va constitui o calitate in demersurile antreprenoriale

Activ social - dincolo de implicarea in viata economica, un antreprenor va fi activ in

domeniul social, va sti sa dea inapoi celor care l-au sprijinit in reusita sa, va fi langa cei mai
putin norocosi decat el prin diverse proiecte soaciale, va sprijini tineri capabili, isi va oferi
experienta si va fi recunoscator mediului din care face parte.
Calitatile de mai sus nu garanteaza succesul unui antreprenor dupa cum nici lipsa uneia
sau alteia dintre ele nu va duce la insucces, este insa de preferat ca un antreprenor sa aiba cat mai
multe din cele de mai sus.