DEZVOLTAREA PRENATAL

CURS nr. 2
- CRESTEREA: STATURALA,
TESUTURI, ORGANE;
- FACTORII DE CRESTERE
EMBRIONARA
- DIFERENTIEREA CELULARA,
MORFOLOGICA
- CONTROLUL DEZVOLTARII SI
DIFERENTIERII

DEZVOLTAREA
PRENATAL:
stadiul embrionar,
primele 2 luni.
stadiul fetal, incepand
din luna III - la
nceputul stadiului
fetal, toate structurile
principale, precum
minile, picioarele,
capul, creierul, i alte
organe devin prezente,
i i continu procesul
de cretere i
dezvoltare.

ZIUA 1
Spermatozoidul se unete
cu ovulul pentru a forma o
celula.
Noua via a motenit 23
de cromozomi de la fiecare
printe, n total 46.
ZILELE 3-4:
Ovulul fecundat ajunge
prin trompe n uter,unde
s-a pregtit terenul
pentru implantare.

CRESTEREA LUNA
I

ZILELE 5-9:

n acest interval de timp oul

fecundat se implanteaz n
peretele uterului i ncepe s
se hraneasc.

ZILELE 10-14:

Embrionul care se dezvolt i

semnaleaz prezena prin
substanele placentare i
hormoni, oprind menstruaia
mamei.

ZIUA 20:

Baza creierului,mduva spinarii

i sistemul nervos sunt deja
formate.

ZIUA 22:

Inima ncepe s bat.

CRESTEREA LUNA
I

ZIUA 35:
Se pot deosebi cele cinci degete
de la mini, ochii se nchid la
culoare pe msur ce se
produce pigmentarea.
ZIUA 40:
Se pot nregistra unde ale
creierului
Sptmna 6:
Ficatul preia producerea
celulelor sngelui i creierul
ncepe s controleze micarea
muchilor si organelor.

CRESTEREA LUNA A II-A

Sptmna 7:
Se formeaz maxilarele,
inclusiv rdcinile dinilor n
gingii.
Sptmna 8:
Acum totul este complet ca
intr-un adult. Inima bate mai
bine de o lun, stomacul
produce sucuri gastrice i
rinichii incep s funcioneze.
Cu o lungime mai mic de
doi centimetrii,aceast
form de via care se
dezvolt se numete acum
ft.

CRESTEREA LUNA A IIA

La sfritul lunii a III-a

placenta este format
att anatomic ct i
funcional. Vezicula
alantoidian este atrofiat,
lichidul amniotic i
membranele oului sunt
evidente.
Ftul msoar 9 cm i are o
greutate pn la 55 gr.,
capul este format, degetele
sunt difereniate, organele
genitale sunt difereniate
pentru fiecare sex.
Amprentele sunt deja
evidente n piele, faa are
deja profilul unui copila i
micrile muchilor devin
mai coordonate.

CRESTEREA LUNA A IIIA

La sfritul lunii a 4-a

placenta este complet
dezvoltat ftul msoar
16 cm i o greutate de
270 gr.

Prile corpului fetal sunt

foarte bine difereniate
ncepe s schieze micri
este acoperit cu o piele
subire pe suprafaa creia
se gsesc firioare de lanugo.

CRESTEREA LUNA A IV-A

La sfritul lunii a V-a,

(sptmna 21-22) ftul are
o lungime de 25 cm i
cntrete 650 gr.
Glandele sebacee ncep s
secrete sebum, pielea fiind
acoperit cu vermix caseosa.
Se percep btile cordului
fetal, micrile membrelor
devin active i puternice.

Intestinul conine meconiu,

rezultat al secreiilor
intestinale,
Rinichiul i ncepe funcia
n vezic gsindu-se urin.

CRESTEREA LUNA A VA

La sfritul luni a VI-a

(sptmna 26) ftul are o
lungime de 35 cm, i o
greutate de 1000 de grame,
toate organele sunt n stare s
funcioneze, dar nu sunt
definitivate.
Sistemul nervos este insuficient
dezvoltat, circumvoluiile
cerebrale sunt incomplete.
Glandele sebacee i sudoripare
funcionez.
Ftul este considerat viabil
ns cu un mare grad de
imaturitate, adaptarea la
viaa extrauterin fiind foarte
dificil.

CRESTEREA LUNA A VIA

CRESTEREA LUNA A VII-A

La sfritul lunii a VII-a (sptmna 30-31) ftul msoar 40
cm i cntrete 1700 gr. Este viabil dar imatur.
Are aspect de btrn cu pielea de culoare nchis, roietic,
testicolele coboar spre canalul inghinal iar la fetie
clitorisul i labiile mici proemin ntre labiile mari.
Recunoate vocea mamei.

CRESTEREA LUNA A VIII-A

La sfritul lunii a VIII-a

(sptmna 36) ftul are
o lungime de 45 de cm
i o greutate de 2500
gr.
ncepe osificarea n
epifize.
pielea ncepe s devin
mai groas,
copilul absoarbe cam 4
litrii de lichid amniotic pe
zi, acesta fiind inlocuit
complet la trei ore.

La sfritul lunii a IX-a

(sptmna 40) are toate
caracteristicile cunoscute la
naterea la vreme:
lungimea este de cca 48-50
cm, 3000-3500 gr, cu lanugo
pe corp,
testiculele trebuie s fie
coborte n scrot, labiile
mari acoper labiile mici,
unghiile trebuie s
depeasc pulpa degetelor,
iar inseria cordonului
ombilical trebuie s fie la
jumtatea distanei ntre
apendicele xifoid i pubis.

CRESTEREA LUNA A IX-A

FACTORII DE CRESTERE:

ENDOGENI:

GENETICI,
ENDOCRINI;

EXOGENI: MATERNI IN DEZVOLTAREA EMBRIOFETALA, FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA

POSTURALA
APORT ALIMENTAR,
FACTORI FIZICI,
FACTORI SOCIO-ECONOMICI

FACTORI GENETICI
Genomul ftului este determinant pentru dezvoltarea sa i reprezint un ansamblu de gene
de la mam i tat. Anomaliile genice stau la baza maladiilor ereditare si sunt
reprezentate de:
-

maladii cromosomice relativ frecvente putnd ajunge la 1% din nou-nscui,

responsabile n proporie de 50% de avorturile spontane, de retardul mintal
(15%).
1.
anomalii numerice cromosomice (Trisomie 21)
2.
anomalii structurale ale cromosomilor de exemplu anomalii
structurale ale cromosomului X.
maladii metabolice cum ar fi fenilcetonuria sau hipotiroidismul. Toate aceste
tulburri pot s apar:
-

n perioada embrionar - embriopatii,

in perioada fetal fetopatii, din cauza unor factori teratogeni

Perioada embrionar se caracterizeaz prin individualizarea embrionului n primele 4

sptmni de gestaie cnd se formeaz principalele organe. n aceast perioad o
agresiune a oului va duce la aparii malformaiilor grave, avnd ca rezultat
moartea embrionului

SINDROMUL DOWN

Cea mai cunoscut anomalie cromozomial este

sindromul Down, care are o frecven de 1 la 660 i
se datoreaz n 90% din cazuri ratrii separrii celei de
a 21 perechi de cromozomi.
Trsturi fizice caracteristice:

construcie ndesat i scund,

urechi jos implantate, baza nasului largita
limb proeminent - macroglosie,
ochi migdalat alungii mongoloism
pliu ce traverseaz podul palmei plica simiana
probleme congenitale asociate: malformaii cardiace, ale
tractului intestinal, cataracte

Consecinele sindromului Down: retardul mental,

vorbire articulat srac, vocabular limitat, dezvoltare
motric redus, cu caracter progresiv

METODE DE DIAGNOSTICARE PRENATALA

Echografia vizualizeaza uterul, placenta si fatul, si

poate evidentia eventualele malformatii structurale ale
fatului
Amniocenteza, care const n prelevarea unui eantion
din lichidul amniotic i celule embrionare pentru a se
studia materialul genetic.

Fetoscopia, efectuat n sptmna 18-22 de sarcin,

care const n introducerea unui dispozitiv video special
n uter, pentru a detecta posibilele malformaii ale
membrelor sau feei.

Restricia principal a acestei metode este c se poate face

numai n sptmna 15-16 de sarcin cnd exist suficient
lichid amniotic

Fetoscopia permite prelevarea unui eantiona din sngele

ftului, placent sau cordon ombilical, pe baza cruia se pot
depista tulburri de hemofilie sau leucemie
Este folosita in diagnosticul prenatal al hemo globinopatiilor,
incluznd siclemia i beta-talasemia.

Fetoscopia i aspiraia placentar sunt asociate cu un risc

de avort spontan de 3-5% dintre cazuri.

FACTORI ENDOCRINI
GONADOTROFINA, PROGESTERON

Sarcina este un proces controlat de interactiunile complexe ale hormonilor

sexuali feminini. Embrionul produce un hormon numit gonadotrofina
corionica umana HCG, pe care se bazeaza testele standard de sarcina,
detectandu-l in urina sau singe, la 14 si respectiv 7 zile de la contactul
sexual fertilizator. HCG are rolul:
Semnalarea ovarelor de a se opri din ciclul de ovulatie
Previne contractiile uterine care ar expulza ovulul
Stimuleaza placenta sa secrete Progesteron (care de asemenea inhiba
contractiile uterine)
PROGESTERON = Hormon steroid derivat de la colesterol, secretat de catre
corpul galben (folicul ovarian care a expulzat ovulul) in timpul celei de a
doua faze a ciclului menstrual, de catre placenta in timpul sarcinii si, in mai
mica masura, de catre corticosuprarenale si ovar.
ROL: favorizeaza nidatia ovulului fecundat si gestatia
Efect sedativ asupra SNC
Regleaza actiunea hormonilor estrogeni

FACTORII EXOGENI MATERNI

IN DEZVOLTAREA EMBRIO- FETALA,

FACTORI CU INFLUENTA IN DEZVOLTAREA

POSTURALA
FACTORI

ALIMENTARI,

FACTORI

FIZICI,

FACTORI SOCIOECONOMICI

FACTORI ALIMENTARI

Consumul de energie din sarcina trebuie sa fie suplimentat pentru a asigura:

- necesitatile fatului si ale placentei
- marirea uterului si cresterea sanilor
- desfasurarea activitatii respiratorii si cardiace crescute
In timpul sarcinii in organismul mamei apar o serie de modificari:
anemie fiziologica (creste volumul sangvin),
edeme (creste nivelul hormonilor estrogeni),
proteinemia, sideremia si folatii scad
colesterolul si vitaminele liposolubile cresc.
Aportul de proteine trebuie sa fie crescut substantial in perioada sarcinii ca si
aportul de glucide pentru a cruta proteinele (glucidele sa reprezinte 50% din aportul
energetic)
Grsimile care conin lanuri lungi omega-3 (n-3) acizi grai sunt necesari
pentru a construi membranele neuronilor. Prin urmare, alimentaia bogat n
peti grai din timpul sarcinii poate asigura nutriia necesar pentru buna
dezvoltare a creierului i retinei fetusului.
In perioada sarcinii exista o crestere a necesarului vit. B6 datorita cresterii fatului
si a activitatii hormonale modificate la femeia gravida

ANUMITE NEVOI NUTRIIONALE SPECIFICE

SARCINII

Acidul folic (numit vitamina B9)

Acidul folic este necesar pentru a dezvolta tubul neural al fetusului.

Vit B12 insoteste activitatea acidului folic de aceea creste si necesitatea acestei
vitamine.

Elementele minerale (Ca, P, Mg) sunt necesare in cantitati cu

aproximativ 50% fata de perioada anterioara
Balanta Fe este modificata; femeia pierde mai putin Fe (lipsa
menstruatiei) iar absorbtia lui creste de aproximativ 3 ori (cresterea
proteinelor ce transporta si fixeaza Fe). Totusi depozitele de Fe scad
in timpul sarcinii si la nastere deoarece fatul foloseste Fe din
depozitele materne pentru a-si creea propriile rezerve

Factori teratogeni exogeni

Modificari induse

Agenti fizici

Amputatii mecanic
induse ale membrelor
embrionului

Factori mecanici
coalescente si bride

Radiatii ionizante in
primele 14 saptamani de
sarcinii

Microcefalie, retard
mintal si intarzierea
cresterii, rata inalta a
patologiei de tip leucemic

Hipertermie - in primul Retardul cresterii,

afectare SNC (hipotonie,
trimestru de sarcina
retard mintal),
malformatii faciale,
anomalii minore ale
membrelor (sindactilie)

ALCOOLUL: SINDROM ALCOOLIC FETAL

(FAS
)

Printre consecinele certificate se numr:

- retardul de cretere pre- i postnatal,
- anomalii particulare ale feei (ochi ndeprtai hipertelorism, pleoape lsate ptoza palpebrala, buza
superioar subiat, uoare diformiti ale urechilor)
- defecte ale sistemului osos, organelor interne i
creierului.
Riscul de retard mintal congenital este ridicat. Studiile pe
animale au artat c i doze moderate de alcool pot produce
malformaii, de aceea se recomand mamelor s se abin de
la consumul de buturi alcoolice.

Fumatul poate i el influena ftul.

- La femei care de obicei fumeaz se produce o cretere a

ritmului cardiac fetal.
- S-a artat c mamele care fumeaz au, n medie, copii mai
mici n nlime i greutate

FACTORI SOCIO-ECONOMICI-EDUCATIONALI
FACTORI EMOTIONALI:
n timpul sarcinii, emoiile mamei sunt comunicate chimic fetusului prin
placent, bariera celular dintre sngele matern i cel fetal. Moleculele
chimice semnal, eliberate n sngele mamei ca rspuns la emoii,
traverseaz placenta i induc n celulele int ale copilului un efect identic
cu rspunsul produs n celulele inta ale mamei. Dei copilul n dezvoltare
nu este contient de elementele care au produs rspunsul emoional al
mamei, el este contient de consecinele fiziologice ale emoiilor i de
senzaiile produse.

Existena substratului biochimic al emoiilor explic de ce n perioada

prenatal copilul dezvolt o memorie comportamental, care va
influena comportamentul su de mai trziu ca adult.

FACTORI SOCIALI:
Copil nedorit;
Familie dezorganizata, fara un suport financiar constant si adecvat;
Familie migratoare, fara o locuinta stabila;
Lipsa tatalui;

DIFERENTIEREA

DIFERENTIEREA CELULELOR este procesul in cadrul caruia

celulele initial de acelasi tip se diferentiaza structural si functional.
Se porneste de la celula ou (stem) si se ajunge la formarea celulelor
ce vor alcatui tesuturile specializate in indeplinirea unei anumite
functii.
Unele celule sunt slab diferentiate; altele insa au grad inalt de
diferentiere..
Specializarea unei celule se apreciaza dupa functia pe care o
indeplineste aceasta in ansamblul organismului (protectie, contractie,
receptie).
Cu cat organismele se gasesc pe o treapta mai inalta pe scara
evolutiei, cu atat gradul de diferentiere si specializare a celulelor este
mai accentuat.
Cresterea si diferentierea celulelor are ca urmare formarea de
tesuturi si organe.

Sexualizarea se desfasoara in etape succesive, progresive,

programate si coordonate in timp, ceea ce dovedeste ca este un proces
reglat genetic si hormonal.

In momentul fecundatiei se stabileste sexul genetic sau cromozomial al

individului.

Diferentele dintre sexe nu sunt evidente la inceputul dezvoltarii embrionare.

Pna n saptamna a sasea de sarcina, indiferent de constitutia genetica XX sau XY - , embrionii au o nfatisare comuna cu structuri initiale
(progonada sau gonada nediferentiata) ambivalente.

Dupa acest status indiferent incep o serie de transformari ale embrionilor

care au ca rezultat diferentierea sexuala.
Determinismul sexual sau diferentierea sexuala primara este controlata de
prezenta sau absenta cromozomului Y.

La embrionii 46,XY sexualizarea se face activ. - factor de diferentiere a

testiculului (TDF factor de transcriptie codificat la nivelul cromozomuluiY)
La embrionii 46,XX sexualizarea se face pasiv. Absenta cromozomului Y
determina sexualizarea feminina spontana.