Sunteți pe pagina 1din 24

Sindromul SMITH - MAGENIS

Verdeata Roxana
Gr. VIII

Ce este sindromul Smith Magenis?


Sindromul Smith Magenis este o
tulburare
genetica
relativ
rara,
caracterizata de un model specific de
trasaturi fizice, comportamentale si de
dezvoltare.
Se caracterizeaz prin:
dismorfism facial particular;
retard de dezvoltare;
deficiene cognitive;
anomalii comportamentale.

Cat de comun este


sindromul Smith Magenis?
Sindromul Smith-Magenis afecteaz 1 din 25.000 de
persoane in intreaga lume, insa, cercetatorii cred ca multe
persoane cu aceast conditie nu sunt diagnosticate, asadar,
adevarata prevalenta poate fi mai aproape de 1 din 15.000
de persoane.

Care sunt schimbarile genetice


legate de acest sindrom?
Aproximativ 75% din pacientii cu SM au o
deletie tipica de 4 Mb a intervalului 17p11.2. (roz)
Restul pacientilor au deletii atipice, mai mari sau
mai mici, ale aceluiasi interval (albastru si rosu)
Majoritatea
trsturilor
sindromului SM sunt atribuite
singurei
gene
cunoscute
din
intervalul critic deletat 17p11.2,
gena RAI1 (retinoic acid induced
gene 1).
Pacienii cu deleii mari, care
sunt extinse distal de regiunea
critic i includ gena PMP22 (verde)

Poate fi mostenit?
Sindromul Smith - Magenis nu este de obicei mostenit.
Aceasta conditie,
de obicei, rezulta
dintr-o modificare
genetica care se
produce in timpul
formarii de celule
de reproducere sau
datorita dezvoltarii
fetale precoce.

Majoritatea cazurilor apar de novo, rar sunt cazuri secundare


rearanjamentelor familiale.

Fenotipul sindromului Smith - Magenis


enoftalmie;
anomalii ale irisului;
microcornee;
urechi rotate
posterior;
surditate conductiva
sau neurosenzoriala;
buza superioara
eversata;

prognatism;

brahicefalie;
facies lat (patrat);
hipoplazie medie faciala;
voce groasa, ragusita;

maini mici si late;


brahidactilie;

hipotonie infantila;

statura mica;
scolioza;

defecte cardiace;
ventriculomegalie moderata;
hiporeflexie;
disfunctii traheobronsice; letargie;
neuropatie periferica;
disfunctii motorii si senzoriale;
retard mintal ( IQ = 20 78);
insuficienta velofaringiana; retard de vorbire;
constipatie cronica;
tulburari ale ritmului circadian;
stereotipii;
autoagresare;
onicotilomanie;
anomalii structurale renale; hiperactivitate;

Dismorfismul facial este


putin evident in perioada de
sugar, caracterizat prin:
hipoplazia etajului mijlociu
al fetei;
nas mic cu varf ridicat;
buza superioara eversata;
micrognatism;
Dificultatile de alimentare
includ:
disfunctii orale motorii
marcate cu supt foarte dificil;
tulburari de deglutitie;
reflux gastroesofagian;

Somnul este fragmentat in


cicluri scurte, cu treziri
frecvente noaptea si somnolenta
excesiva ziua.
Parintii nu recunosc aceste
probleme inainte de primele 1218 luni de viata, descriind
copilul ca fiind bebelusul
perfect care, plange putin si
doarme mult.
Disfunctiile ritmului circadian
apar la aproximativ primele 9
luni de viata si se accentueaza
progresiv in timpul copilariei.

In copilarie, dismorfismul facial


devine evident si este asociat cu
debutul fenotipului comportamental.
strabismul, miopia progresiva se
pot accentua cu inaintarea in varsta;
dupa varsta de 4 ani, 60% prezinta
scolioza; talia este mica;
sunt frecvente otitele medii cu risc
crescut pentru surditate conductiva;
paralizia partiala a corzilor vocale
explica vocea groasa, ragusita;
insuficienta velofaringiana si anomaliile corzilor vocale
contribuie la retardul de vorbire.

In adolescenta, dismorfismul facial


se contureaza foarte bine cu
evidentierea:
prognatismului si a
hipoplaziei etajului mijlociu al fetei.
Deficientele comportamentale si
tulburarile de somn definesc tabloul
sindromului la aceasta varsta.

La adult, persista hipoplazia


etajului mijlociu al fetei si
prognatismul marcat dar, se
constata o atenuare relativa a
deficientelor comportamentale
particulare sindromului.

fig. a) nou-nascut; fig. b) 4 luni;


fig. c) 1 an;
fig. d) 2 ani; se remarca o pata alba pe partea dorsala a antebratului
stang datorata gratajului excesiv;
fig. e) 13 ani;
fig. f) 20 ani;
fig. g) 21 ani; se observa plagi deschise si cicatrici pe antebrate
datorate gratajului obsesiv;
fig. h), i) brahidactilie; se observa leziuni cauzate de smulgerea
unghiilor.

Diagnostic
Diagnosticul citogenetic consta in
identificarea deletiei 17 p 11.2 la majoritatea
pacientilor cu sindrom Smith Magenis prin
cariotipare si marcaj G la o rezolutie de cel
putin 550 de benzi.

Pacientii suspicionati clinic si cu cariotip


normal necesita o reevaluare citogenetica si
completarea acesteia cu testul FISH.

Tehnicile de bandare nu reusesc uneori sa surprinda anomalii


cromozomiale care se situeaza sub limita de rezolutie a microscopiei
optice conventionale, ceea ce impiedica in destule cazuri realizarea
unui diagnostic citogenetic corect, cu implicatii in ceea ce priveste
sfatul genetic pentru pacient si/sau familia acestuia.
Asadar, au inceput sa fie utilizate si diversificate o serie de tehnici
care realizeaza marcajul unui cromozom in intregime sau unor
fragmente de cromozom cu ajutorul unor coloranti fluorescenti.
Aceste tehnici au fost denumite general tehnici de citogenetica
moleculara sau tehnici FISH ( fluorescent in situ hybridisation).
Principiul de baza consta in hibridizarea ADN ului in situ,
adica pe lama de microscopie, cu fragmente de AND artificial
obtinute (denumite sonde) si care sunt marcate, la randul lor, cu un
colorant fluorescent. Hibridizarea are loc pe baza de
complementaritate a secventei intre zona de ADN tinta si secventa
sondei de ADN.

Testul FISH

Foarte multi copii cu boli genetice rare ar putea fi diagnosticati


mai devreme si mai putin costisitor ca urmare a cercetarilor care
utilizeaza un set de imagini 3D, preluat de la persoanele cu
afectiuni deja cunoscute.
Peter Hammond, om de stiinta in domeniul calculatoarelor la
Institutul UCL explica: Exista multe afectiuni in care faciesul
poate capata trasaturi neobisnuite rezultate in urma modificarilor
genetice. Aceasta tehnologie, va ajuta doctorii sa puna un
diagnostic rapid doar prin examinarea fetei pacientului.

Down

Diagnostic diferential

Prader - Willi

Toate aceste sindroame au in comun:

fata rotunda;
urechi jos inserate;
punte nazala
aplatizata;
gura mica,
intredeschisa;
Di George

dismorfie faciala caracteristica;


hipotonie infantila;
statura mica;
retard mintal;
tulburari comportamentale;

crestere in
greutate;
acromicrie;
hipogonadism;
infertilitate;

Williams
fata lunga;
arii malare sterse;
nas lung, proeminent;
retrognatism

buze proeminente;
buza superioara lunga;
nas carn;
micrognatism;
dantura neregulata;

Tratament
Tratamentul sindromului Smith Magenis se
bazeaza pe gestionarea simptomelor sale.
Medicatia este adesea utilizata pentru:
reglarea tulburarilor de somn: se
administreaza suplimente de Melatonina si
Trazodone; De asemenea, blocarea productiei
endogene de melatonina prin antagonisti
adrenergici,
precum Acebutolol,
poate
imbunatati somnul.
ameliorarea tulburarilor de comportament:
se administreaza Risperdal.

Diagnosticarea sindromului Smith Magenis


trebuie urmata de o evaluare completa a
pacientului pentru monitorizarea ulterioara a
deficientelor si prevenirea complicatiilor:
Examinare genetica;
Examinare sistemica completa;
Examinare neurologica si psihiatrica;
Evaluarea ritmului circadian;
Examinare echografica renala si cardiaca
( 20% din pacienti au anomalii renale; 45% din
pacientii au anomalii cardiace);
Radiografie de coloana vertebrala ( 60% din
pacienti au scolioza);
Examinare imunologica si tiroidiana;
Examinare oftalmologica si otolaringologica;
Examinare logopedica.

Sfat genetic
Majoritatea cazurilor de
sindrom Smith Magenis apar de
novo, rar sunt cazuri secundare
rearanjamentelor familiale.
Sfatul genetic este important,
analiza citogenetica parentala
normala conferind un risc de
recurenta mai mic de 1%. Acest
risc mic de recurenta include
mozaicismul germinal potential.
In cazuri rare de rearanjamente
familiale cromozomiale, pentru
sarcinile cu risc este posibil
diagnosticul
prenatal
prin
combinarea
metodelor
de
citogenetica clasica cu cele de
citogenetica moleculara (FISH).

Bibliografie
http://www.stetoscop.ro/arhiva
/2009/81-83/geneticamedicala1.
php
http://www.nature.com/ejhg/jo
urnal/v16/n4/fig_tab/5202009f
2.html
http://www.healthinset.com/
smith-magenis-syndrome.html
http://news.bbc.co.uk/2/hi/sc
ience/nature/6982030.stm
http://home.everestkc.net/cy
tognomix/CytognomixPhotos_fi
les/photos/photos/photo_8.ht
ml