VIOLENTEI

Asa numita criza a adolescentei se refera,

pe de o parte, la negarea de catre
preadolescent si adolescent a identitatii sale
de copil de care se desparte cu dificultate
si, pe de alta parte, la revendicarea unei noi
identitati care sa-l includa n lumea
adultilor.
Aceasta tranzitie, considerata de adulti
ca fiind uneori violenta, dar aproape
totdeauna grabita, complica relatiile ntre
parinti si copii si, la nivel general, ntre
adulti si copii.

Este lesne de nteles faptul ca nevoia de putere

si prestigiu coreleaza puternic cu refuzul
anonimatului si cu dorinta de a se diferentia de
colegi
prin a
autoafirmare
agresiva.
Pentru
contura personalitatea
elevului
violent trebuie sa luam n consideratie o
serie de factori: factori individuali, sociofamiliali, scolari, de context social.
La nivel individual,factorii care afecteaza
potentialul de violenta al elevilor,
determinndu-le comportamen-te violente,
includ caracteristici biologice, genetice,
psihologice si sociale.
Manifestarile violente pot aparea nca din
copilarie, la vrste mici, fiind influentate n
diferite grade de mediul familial, de grupul
de apartenenta sau de alti factori de
natura sociala si culturala.

mentioneaza o serie
de atribute ale
elevului
cu comportament
violent, cum sunt:
nivel scazut de
ncredere n sine;
nevoia
de dominatie si
control; forta fizica;
valorizarea
agresivitatii n
rezolvarea
conflictelor;
mecanisme specifice
de a face fata
provocarilor; empatie
scazuta; impact social
ridicat, dar

Iata ce trasaturi
individuale li se atribuie
elevilor violenti:
prezinta probleme de
comunicare;
au toleranta scazuta la
frustrare;
resimt dificultati de
adaptare
la disciplina scolara;
au o imagine de sine
negativa;
prezinta instabilitate
emotionala;
instabilitate motrica;
dificultati de
concentrare;
tulburari psihice grave.

Ce valorizeaza
violent?

pentru sine un elev

o Sa se bata, ca doar nu e fraier;

o Sa para dur, sa produca celorlalti frica;
o Sa fie sef, sa aiba putere asupra
colegilor
si sa fie
ascultat;
o Sa socheze;
o Sa fie admirat;
o Sa umble/sa-si petreaca timpul n
grup
(cu gasca
mea).

Pentru elevii violenti, distanta ntre furie si

comportament violent este foarte scurta si rapida.
Capacitatea lor de a considera medierea ca
alternativa n gestionarea conflictelor este mult mai
redusa sau chiar respinsa, ei cautnd sa creeze
situatii conflictuale pentru a putea reactiona
violent.
Asteptarea sau amnarea este frustranta. Ei sunt
perceputi ca indisciplinati, scandalagii, cu nevoie
acuta de singulari-zare, conflictuali, inadaptati la
scoala si la regulile ei.
Elevii violenti prefera grupul mic, n care ei se
simt solidari prin mpartasirea acelorasi valori. n
grup ei se simt liberi, se definesc conform
standardelor personale, fara ai fi respinsi sau
criticati.

Se considera ca baietii intra n conflicte

sau se bat mai ales pentru afirmarea
masculinitatii, pentru status ntr-un grup,
pentru rivalitate; fetele manifesta acelasi
comportament de violenta fizica pentru
raporturi n plan afectiv, fie de concurenta
(pentru o nota, pentru atentia aceluiasi
baiat etc.), fie pentru apararea unor relatii
de prietenie. Ca urmare, putem concluziona
ca exista o dimensiune de gen a
fenomenului de violenta scolara, care
trebuie luata n considerare att n ceea
ce priveste considerarea unor
comportamente ale elevilor ca fiind
violente, precum si n elaborarea
masurilor de corectare si prevenire a
unor astfel de cazuri n spatiul scolar.

Elevii violenti
admit ca nu poseda
capacitatea de a
tine sub control
impulsivitatea sau ca
au un control redus.

Amenintarea cu violenta
poate tine elevii departe de
scoala, frica avnd un impact
serios asupra calitatii vietii
elevilor si asupra dezvoltarii lor.
Cu ct copilul este victimizat
mai des, chiar n cazul faptelor
de violenta minora, cu att
lumea i apare mai opaca, mai
dezorganizata, mai violenta.
Sentimentul de nesiguranta al
elevilor are la baza experienta
victimizanta reala.
Elevii victimizati prezinta un
risc mare de performanta scolara
de nivel scazut, absenteism, si
neglijeaza ndatoririle scolare,
sunt tentati sa abandoneze
scoala sau chiar sa adere la
grupuri cu activitate
delincventa.

ACTIVITATI
ANTI-VIOLENTA
LAprivind
NIVELUL
CLASEI
Realizarea
unei mici
anchete de teren
principalele
situatii de
violenta care apar n zona n care locuiesc elevii (proiect
realizat n grupe de 2-3 elevi);
Dezbaterea unor situatii de violenta scolara prezentate n
mass-media:
ntelegerea cauzelor, analiza modului n care situatiile puteau
fi evitate,
analiza consecintelor asupra victimelor/agresorilor;
Analiza n cadrul unei dezbateri a principiilor/valorilor morale
ncalcate de diferite acte de violenta scolara;
Realizarea unui colaj de imagini din mass-media care
prezinta situatii de violenta si analiza acestora n cadrul unei
ore de dirigentie mpreuna cu un expert (jurnalist, psiholog,
sociolog etc.);
Realizarea unei prezentari Power Point n cadrul orelor de
informatica
care sa urmareasca o tema relevanta privind violenta
scolara; editarea unui CD cu toate prezentarile elevilor;

(juridic), pornind de la un incident violent petrecut n

scoala;
Organizarea unor concursuri ntre elevi pe o tema
relevanta (de
exemplu, (Ce as dori sa stiu despre violenta scolara) sau
organizarea unor concursuri artistice, sportive etc.;
Organizare de catre elevii clasei a unui atelier pentru
parinti pe tema:
CUM ASTEPTAM SA NE SPRIJINE FAMILIA PENTRU A NE SIMTI N
SIGURANTA;

Organizarea unei dezbateri cu elevii clasei pe tema

CINE SAU CE NE INFLUENTEAZA C EL MAI MULT ALEGERILE?

si analiza relevantei concluziilor pentru activitatile de

combatere si prevenire a violentei scolare;
Organizarea unei dezbateri cu elevii pe tema
DIFICULTATI DE COMUNICARE
PROFESORI

CURENTE NTRE ELEVI

SI

si prezentarea concluziilor tuturor cadrelor didactice care

predau la clasa respectiva;
Realizarea de catre elevii clasei a unui mini-chestionar
(n format clasic sau on-line, pe site-ul web al scolii) care
sa testeze
n ce masura fiecare elev se simte n siguranta n
timpul petrecut la scoala.

CONCLUZII
Prin violenta ntelegem orice forma de
manifestare a unor comportamente ca:
exprimare neadecvata sau jignitoare,
cum ar fi: poreclire, tachinare, ironizare,
imitare, amenintare, hartuire;
bruscare, mpingere, lovire, ranire;
comportament care intra sub incidenta legii
(viol, consum / comercializare de droguri, vandalism,
furt);
ofensa adusa statutului/autoritatii cadrului
didactic (limbaj, atitudine sau conduita I
reverentioasa fata de cadrul didactic);
comportament scolar neadecvat: ntrzierea la
ore, parasirea clasei n timpul orei, fumatul n
scoala, provocarea de stricaciuni cu buna stiinta
si orice alt comportament care contravine
flagrant regulamentului scolar n vigoare.

DUM SPIRO, SPERO !

Prof. Lavrente Florentina

Scoala de Arte si Meserii,
Luncavita
Jud. Tulcea