Halucinaiile

ProcaCarolina
13P23

Halucinaiile
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Notiunea de halucinaii.
Istoria halucinatiilor.
Clasificarea halucinaiilor dup natur.
Clasificarea dupa modalitatea senzorial.
Cauze.
Tratament.
Haucinaii ciudate (exemple).

1. Notiunea de halucinaii
Halucinaia este o percepie fals
asupra unor lucruri, persoane, sunete
etc. care nu exist in realitate.
Halucinaiile pot fi vizuale, auditive,
tactile, gustative, acusticoverbale
(voci).

Halucinaiile fac parte din categoria

tulburrilor de percepie, care pot fi
prezentate sub urmatoarele aspecte:

a) cresterea intensitii perceptive

hiperstezia;
b) scaderea intensiti perceptive
hipostezia sau pierderea total (anestezia);
c) prezenta unor false percepii sau a
iluziilor;
d) percepii far obiect- halucinaiile.

Halucinaiile reprezint percepii fr

obiect, de perceput, pe baza
experientelor psihologice interne
care determin subiectul s se
comporte ca i cum ar avea o
senzaie sau o percepie, atunci cnd
condiiile exterioare normale ale
acestor senzaii sau percepii nu se
realizeaz.

2. Istoria
Termenul de
halucinaie a fost
conceput de
scriitorul medical
Sir Thomas
Browne, n secolul
17.

Istoria
Timp de multe secole, demena a fost
explicaia invocat pentru o mare varietate
de afeciuni ale creierului. Un motiv pentru
absena unui diagnostic corect a fost frica
oamenilor c, dac le vor descrie doctorilor
experienele lor, se vor alege cu eticheta
nefericit i incorect de bolnavi mintal.

3. Clasifiarea
Halucinaiile propriuzise (adevarate)
Halucinozele (obiete
ireale)
Halucinaiile psihice
Halucidoidele (situate
ntre reprezentrile vii
i halucinaiile vagi)

Dup natur

Auditive

Vizuale

Olfactive i gustative

Tactile

Corporale

Dupa modalitatea
senzoriala

4.Cauze
Alcoolismul,

consumul de droguri
Stari de delir sau demen
Epilepsia
Febra
Narolepsia
Tulburari psihice ( schizofrenia,
depresia, sindromul de stres)
Probleme senzoriale (orbirea,
surditatea)
Afectiuni grave ( insuficienta
hepatica, insuficienta renal,
SIDA, cancer)

5.Tratament
Se pot trata cu antipsihotice. Tratamentul halucinaiilor
depinde de cauzele acestora.
Astfel, dac abuzul de substane este cel care le
determin, este nevoie de ntreruperea consumului
acestora, iar cnd halucinaiile nsoesc o afeciune
neurologic, se trateaz mai nti boala. Atunci cnd este
cazul, medicul psihiatru poate prescrie medicamente
antipsihotice i anxiolitice. Este nevoie de intervenie
terapeutic de urgen atunci cnd halucinaiile determin
apariia unui comportament agresiv.
"Halucinaiile pot s nu fie semnul unei afeciuni, ns, de
cele mai multe ori, acestea indic o afectare serioas a
funcionrii sistemului nervos." Emilian Voiculescu medic
specialist psihiatru.

6.Halucinatii ciudate
Creierul uman rmne n mare parte un
mister pentru cercettori, dar acum ei pot
nelege de ce unele persoane au diferite
halucinaii sau tulburri de percepie. Este
foarte posibil ca mai muli oameni s aib
aceeai iluzie.

n ultimii ani, cu ajutorul noilor

tehnologii, oamenii de tiin au nceput s
neleag ce se ntmpl n creierul
persoanelor care sufer de asemenea
tulburri. Iata cteva din cele mai ciudate
halucinaii:

Sindromul Alice n ara

Minunilor

Aceast tulburare neorologic nseamn

perceperea distorsionat a timpului i
spaiului, exact cum pea eroina din cartea
cu acest nume.
Astfel, bolnavii vor avea impresia c au
anumite pri ale corpului mai mari sau mai
mici ca n realitate, sau cu forme ciudate.
Sindromul, care este foarte rar, pare s fie
provocat de infecii virale, epilepsie, migrene
sau tumori pe creier.
Studiile au demonstrat o activitate anormal
n cortexul vizual, responsabil de perceperea
corect a formei i mrimii obiectelor.

Sindromul Alice n ara

Minunilor

Sindromul mortului viu

Aceast tulburare, numit i Sindromul Cotard, i

face pe bolnavi s cread c sunt mori, c sunt
pe moarte sau c nu mai au organe interne.
Prima menionare a bolii a fost fcut de
neurologul francez Jules Cotard, n 1880. El a
consultat o pacient care era convins c nu mai
are intestine i creier i deci nu mai trebuie s
mnnce. Din nefericire, femeia a murit de foame.
Sindromul este ntlnit de obicei la oameni cu alte
probleme psihice: schizofrenie, traumatisme
cerebrale sau scleroz multipl.

Sindromul mortului viu

Sindromul Charles Bronte

Apare la persoanele care i-au pierdut
vederea i care ncep s aib halucinaii
vizuale: vd chipuri, culori, desene animate,
obiecte.
Experii cred c iluziile apar din cauz c n
creier nu mai este primit informaie vizual
i atunci acesta ncepe s-i fabrice propriile
imagini. Tulburarea apare la 10-40% dintre
adulii care i pierd vederea.

Sindromul Charles Bronte

Licantropia
n cazul acestui sindrom extrem de rar,
bolnavii sunt convini c se transform n lupi
sau n alte animale. i percep diferit trupul i
sunt siguri c au blan, dini ascuii i
gheare.
Exist i cazuri cnd pacienii au afirmat c se
transform n alte animale, nu doar n lupi, ci
i n porci, broate, cini, erpi.
i aceast boal apare de regul asociat cu
schizofrenia, cu depresia puternic sau cu
tulburarea bipolar.

Licantropia

Iluzia Capgras
Bolnavii care au acest sindrom sunt siguri
c un prieten sau o rud apropiat a fost de
fapt nlocuit cu un impostor. Tulburarea
apare la pacieni cu schizofrenie, boala
Parkinson, Alzheimer, demen sau la cei
care au leziuni cerebrale.
Un studiu a demonstrat c boala implic o
activitate redus n sistemul cerebral de
procesare a informaiei despre fee i
emoii.

Sindromul Othello
Dup cum i spune numele, presupune
credina paranoid c partenerul este
infidel. Cei care sufer de aceast boal au
gnduri obsesive i devin deseori violeni.
Un caz observat n Burkina Faso arat c
tulburarea poate s apar n urma unui atac
cerebral, chiar i atunci cnd pacientul i
revine ulterior din paralizie.

Sindromul Othelo

Sindromul EKBOM

Numit i parazitoz halucinatorie, aceast

tulburare i face pe bolnavi s aib impresia c
sunt infestai cu parazii, care li se trsc pe
sub piele.
Pacienii se plng de mncrimi i uneori,
dorind s scape de aceti parazii, ajung s se
rneasc i s-i provoace singuri rni.
Nu se tie exact de ce apare acest sindrom,
este posibil s fie provocat de modificri
structurale n creier, iar uneori pacienii se simt
mai bine dac iau medicamente antipsihotice

Sindromul EKBOM

Sindromul Stendhal

Este o afectiune care cauzeaza accelerari ale ritmului

cardiac, ameteli, confuzie si chiar halucinatii la o
persoana care vede opere de arta, indeosebi atunci
cand acestea sunt foarte frumoase sau cand sunt
multe intr-un singur loc. De asemenea, tulburarea
poate sa apara si atunci cand o persoana poate
vedea un colt de natura de o frumusete coplesitoare.
Denumirea afectiunii vine de la celebrul scriitor
francez Stendhal care, in cartea sa "Napoli si
Florenta: o calatorie de la Milano la Reggio", a descris
experienta avuta in timpul vizitei lui la Florenta,
Italia, din 1817.

Acel indragostit de Italia care a fost Stendhal povesteste in

Calatoriile in Italia o intamplare pe care a trait-o in 1817,
cand cobora scarile Bisericii florentine Santa Croce.
Inauntru experimentase un fel de extaz, generat de ideea
de a fi in Florenta, si de apropierea de marile personalitati
ale caror mormanturi tocmai le vazuse.
Absorbit in contemplarea unei frumuseti covarsitoare, in
momentul in care a iesit din biserica, a simtit cum inima ii
palpita puternic, picioarele ii tremurau si avea simptome
alarmante de slabiciune, care l-au obligat sa se sprijine de
o coloana.Nu a fost un caz izolat de hiperestezie artistica.
In ziua de azi, se cunosc cazuri de turisti care au ameteli,
transpiratii reci, convulsii necontrolate sau chiar pierderi
de memorie in timp ce viziteaza muzee si monumente
impresionante. Sunt calatorii-victime ale sindromului lui
Stendhal, un rau care il afecteaza pe cei care vor sa
viziteze tot ce se gaseste in ghidurile turistice si nu au
timp sa o faca.

Cauze
Psihiatria a incadrat acest sindrom intr-o scala destul de
larga care incepe de la o simpla ameteala si poate
ajunge pana la internarea in spital. Conform
specialistilor, cauzele directe ale sindromului Stendhal
sunt o personalitate impresionabila, stresul calatoriei si
impactul oraselor impregnate de memorie istorica.
Turistii afectati de acest sindrom sunt persoane care, in
general, fac sau au facut ceea ce ceilalti asteapta de la
ele si nu ceea ce simt, persoane pentru care contactul cu
cerintele exterioare a fost intotdeauna mai important
decat cel cu propria natura profunda. Sunt cei care, de
obicei, au un scop in viata sau mai multe, dar nu si un
sens. Ca si cum prea multele scopuri de atins si
specificatia asociata lor le-ar acoperi si indeparta
posibilitatea de a descoperi ceva legat de sensul propriei
existente.

Pentru a intelege mai bine distinctia dintre scop

si sens, sa luam un exemplu: pot face o calatorie
in Spania cu scopul de a-mi petrece cumva
concediul sau pentru ca si vecinii mei au facut
anul trecut una la fel. Ajung acolo, ma
suprasaturez cu imagini si informatii turistice, pe
care la intoarcere le relatez si altora, vacanta se
inchei, iar eu ma reintorc neschimbat, practic, la
rutina vietii mele de zi cu zi. Anul viitor o iau de
la capat. Sau se poate intampla altfel: orice
calatorie pe care o fac lasa in mine o amprenta,
iar in urma ei nu mi se imbogateste memoria, ci
se schimba maniera mea generala de a intelege
viata, lucrurile, pe ceilalti si pe mine insumi.

Supradoza culturala poate ataca cel mai

probabil in Florenta, din cate se pare, locul
cu cel mai inalt risc, ca si in Paris, Praga sau
Istambul.
Recent, a inceput sa se vorbeasca chiar de
sindromul Ierusalimului, in care principala
componenta este delirul vizionar, nascut din
credinta religioasa. I s-a intamplat unui
profesor danez care in primele patru
calatorii in Orasul Sfant a sustinut ca a
intrat in contact cu Iisus, iar in a cincea a
inceput sa tipe la Fecioara Maria, in timp ce
se zbatea in bratele paznicilor de securitate.

Sindromul Stendhal

tiai c ? ...

Cafeaua n exces
poate da halucinaii?

Potrivit cercetatorilor australieni, persoanele

care beau 5 cesti de cafea pe zi risca sa
aiba halucinatii.
Riscul creste si mai mult daca bautorii au si
o viata stresanta.
Cercetatorii de la Scoala de Stiinte
Psihologice de la Universitatea australiana
La Trobe sutin ca atunci cand sunt
consumate excesiv, ceaiul si unele bauturi
racoritoare sau energizante pot da
halucinatii.
De vina este cafeina, utilizata si ca drog
psihoactiv.

In cadrul unui studiu recent privind efectul

cafeinei si al stresului asupra halucinatiilor
auditive, profesorul Simon Crowe si colegii
sai de la universitatea australiana au
investigat 92 de subiecti.
Potrivit profesorului Crowe, cinci cni de
cafea pe zi sunt suficiente pentru a a cauza
halucinatii.

"Dozele mari de cafeina asociate cu o viata

stresanta au interactionat pentru a produce
un nivel mare de halucinatii la cei care au
luat parte la studiu, indicand faptul ca
trebuie luate masuri suplimentare de
precautie la utilizarea acestui drog
considerat sigur", a declarat profesorul
Crowe.

Biografie
1.
http://www.descopera.ro/dnews/12838506-sapte-halucinatii-ciudate-pe-care-cercetatorii-au-reusit-sa-le-e
xplice-ce-se-intampla-in-creierul-bolnavilor
.
2.
http://sanatate.acasa.ro/boli-7/sindromul-alice-in-tara-minunilor-boala-ciudata-care-deformeaza-realita
tea-187539.html
.
3.
http://adevarul.ro/news/stiri-ciudate/mortul-viu-barbat-boala-rara-creierului-s-a-crezut-mort-timp-nou
a-ani-colindat-cimitirele-1_51a9e507c7b855ff564910cd/index.html
.
4.
http://www.scientia.ro/homo-humanus/107-introducere-in-psihologie-de-russ-dewey/6162-halucinatiile-m
uzicale-in-surzenie.html
.
5. http://www.scienceworld.ro/features/in-lumea-stranie-a-halucina-iilor-12442.html.
6. http://ecati-psihoterapie.blogspot.com/2012/07/sindromul-othello-sau-paranoia-conjugala.html.
7. http://jurnalul.ro/viata-sanatoasa/sanatatea-familiei/sindromul-picioarelor-nelinistite-316725.html.
8. http://sanatate.bzi.ro/boli-mintale-grave-sindromul-stendhal-boala-care-cauzeaza-halucinatii-29704.
9. http://sanatate.bzi.ro/cafeaua-in-exces-poate-da-halucinatii-4183.
10.http://www.ted.com/talks/oliver_sacks_what_hallucination_reveals_about_our_minds/transcript?
language=ro.
11.
http://adevarul.ro/sanatate/medicina/de-apar-halucinatiile-1_50acadd57c42d5a66388306c/index.html.

ntrebri de verificcare
1. Cum nelegei noiunea de halucinaii?
2. Cine a conceput termenul de halucinatii? n
ce secol ?
3. Ce fel de halucinaii cunoatei ? Da-i
exemple.
4. Care sunt cauzele aparitiei halucinaiilor?
5. Ce sindroame cunoatei?
6. Cum se manifest sindromul Stendhal?