Andreea Ghita

Clasa 12 F

Muntii Carpati si Muntii Alpi

Muntii Carpati
Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei, pe teritoriul Slovaciei, Poloniei,
Ucrainei, Romaniei si Serbiei si Muntenegru. Muntii Carpati incep la confluenta fluviului
Dunarea cu raul Morava, urca spre nordul Slovaciei, patrunde in Ucraina de vest, cuprinde o
mica parte din Ungaria de est, ca mai apoi sa patrunda pe teritoriul Romaniei prin partea de
nord si sa formeze arcul carpatic romanesc. Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a
Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Au o lungime de 1600 km din care peste 800km se
desfasoara pe teritoriul Romaniei.
In Slovacia, Muntii Tatra, Tatra Mare si Tatra Mica, predomina cu precadere in partea
nordica a tarii, oferind prin aspectul lor natural si aerul pur alpin, o gama larga de posibilitati
de relaxare. Cele mai renumite masive sunt Matra, Tatra si Fatra.
In Polonia, muntii Carpati sunt localizati la frontiera sudestica si includ grupele Tatra
si Beskizi.
Carpatii romnesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut
n urma orogenezelor alpine. Se impart in 3 grupe :
Carpatii Orientali : granita de N Valea Prahovei;
Carpatii Meridionali: Valea Prahovei Culoarele Timis Cerna Bistra;
Carpatii Occidentali: Valea Dunarii Valea Somesului
Carpatii Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest,
asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului
mioritic.
Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si
pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40
km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii
Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m) care, datorita configuratiei lor
alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de
cca 950 m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali (1136 m). Limita dintre cele doua
grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.
Carpatii Orientali se desfasoara de la granita de N cu Ucraina pana la Valea
Prahovei. Altitudinea medie este de 1300 m, putine varfuri depasesc 2000 m cum ar fi in
muntii Rodnei, Vf. Pietrosu 2303 m si Vf. Ineu 2279 m. In Carpatii Orientali se gaseste cel
mai lung sir de munti vulcanici din Europa: Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii Calimani,
Mtii Gurghiului, Mtii Harghitei. Sunt usor de strabatut dintr-o parte in alta datorita vailor
apelor curgatoare, pasurilor si a depresiunilor. Carpatii Orientali au numeroase resurse
subsolice: minereuri neferoase (mtii Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase si
resurse solice: paduri si fanete naturale.

Se impart in trei subgrupe:

Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei
Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani
Grupa Sudica sau Carpatii Curburii

Carpatii Meridionali se desfasoara de la Valea Prahovei pana la Culoarele TimisCerna Bistra. Sunt situati in partea central- sudica a Romaniei, la S de Depr. Colinara a
Transilvaniei. Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri peste 2000 m.
Primele 3 ca altitudine sunt: Vf. Moldoveanu 2544m, Vf . Negoiu 2535 m si Vf. Parangul
Mare 2519m. Au putine depresiuni si trecatori. Carpatii Meridionali sunt saraci in resurse
naturale: carbuni superiori in Bazinul Petrosani si roci pentru constructii.
Se impart in patru grupe:
Grupa Muntilor Bucegi
Gropa Muntilor Fagarasi
Grupa Muntilor Parang
Grupa Muntilor Retezat-Godeanu

Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii

Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m,
motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Carpatii Occidentali se intind la
nord pana la Valea Somesului, la sud pana la Valea Dunarii, la est pana la depresiunea
Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali, la vest Campia de Vest. Se prezinta ca un
castel de ape, din care izvorasc multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai
abundente decat in celelalte rauri.
Se impart in trei grupe principale:
Grupa Muntilor Banatului
Grupa Muntilor Poiana Rusca
Grupa muntilor Apuseni
Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand rocile
din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. La sfarsitul tertiarului
superior, s-a format in zona de margine a bazinului Transilvaniei cel mai lung lant vulcanic
din Europa, acestuia apartinandu-i si rocile vulcanice, bogate in aur si argint, din Muntii
Apuseni.
Glaciatiunea intervenita acum cca 1,5 milioane de ani a dus la aparitia ghetarilor si la
formarea unor vai glaciare in forma de albie. La altitudini de peste 2000 m, culmile muntilor
s-au transformat in coaste abrupte si accidentale, cu o configuratie alpina.
Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i
servesc drept fundament. Astfel, faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele calcaroase
- Cheile Bicazului, Rametilor, Intregalde. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi traversati cu
usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes, Bicaz, Oituz, Predeal, Turnu Rosu.
Clima in Carpati este umeda si racoroasa, cu amprenta continentala. Temperatura si
cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. Temperatura anuala
medie in muntii mijlocii este de +2 grade C; +4 grade C, iar cantitatea de precipitatii este de

800-1200 mm/an. In zona alpina, temperatura medie anuala scade la +0,5 grade C; -2,5 grade
C, iar precipitatiile anuale ating, mai ales pe versantii nordici, 1400 mm si chiar mai mult
Flora. Podoaba muntilor este haina lor vegetala. Flora Carpatilor cuprinde 1350 de
specii In functie de altitudine si de conditiile climaterice, se pot distinge mai multe etaje de
vegetatie, extrem de diversificata.
Pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali, de la cca 600 m, incepe etajul fagului, pana la
cca 900-1000 m. De la 1000-1200 m, urmeasza o zona de tranzitie spre etajul cu molid, brad
si mai putin fag. Pana la 1400-1500 m, se pot intalni, alaturi de fagi izolati si paltinul, plopul
tremurator si mesteacanul. Mai sus de etajul padurilor alpine, se intinde zona jnepenisurilor.
Mai sus de etajul jnepenisurilor, se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar, afin si
merisor
Fauna Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. Insectele
numara specii variate, prezente pretutindeni. Pe infloritele pajisti alpine atrag atentia
numerosi fluturi si variate specii de gandaci. In raurile limpezi de munte traiesc pastravul si
lipanul. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita, ocazional,
salamandra. In padurile de foioase traieste sarpele, iar pe coastele insorite pot fi vazute
viperele-cu-cruce. Soparlele traiesc din zona de padure pana in zona alpina.
In padurea de fag traiesc cca 100 de specii de pasari.Majoritatea mamiferelor care
traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai padurilor, intre acestea fiind: cerbul carpatin,
ursul brun, rasul, jderul, bursucul, vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia
caprelor negre, unde traieste si salamandra de munte.

Muntii Alpi
Alpii reprezint un lan muntos din Europa, care se ntinde din Austria i Slovenia pn n
sud-estul Franei, trecnd prin nordul Italiei, Elveia, Liechtenstein i sudul Germaniei. Alpii
formeaz un arc de cerc n sudul Europei centrale, n lungime de aproximativ 1200 km i
acoper o suprafa de cca 200.000 km2. Cel mai nalt vrf este Mont Blanc, situat la grania
franco-italian, cu o altitudine de 4810 m. n Alpi, exist n total 128 de vrfuri cu nlimi
care depesc 4000 m.
mprire
Munii Alpi se mpart n Alpii Occidentali i Alpii Orientali. mprirea se face pe linia dintre
Lacul Constana i Lacul Como, de-a lungul Rinului. Alpii Occidentali se afl n Italia,
Frana i Elveia, iar cei Orientali n Austria, Germania, Italia, Liechtenstein, Slovenia i
Elveia. Cel mai nalt vrf din Alpii Occidentali este Mont Blanc (4810 m). n Alpii Orientali,
cel mai nalt vrf este Muntele Bernina (4052 m).

Alpii Occidentali :
1

Alpii Ligurici

Alpii Maritimi

Alpii Cotici

Alpii Dauphin

Alpii Graici

Alpii Pennini

Alpii Bernezi

Alpii Lepontini

Alpii Glarus

10

Alpii Elveieni de Nord-Est

Alpii Orientali:

1
o

Alpii Calcaroi de Nord

Alpii Bavariei, Vorarlberg i Salzburg
Alpii Orientali Centrali

Alpii Bergamezi

Alpii Retici, incluznd masivele Bernina, Livigno, Sesvenna, Albula, Silvretta i

Rtikon

Alpii Verwall i Alpii Samnaun

Alpii Tirolezi incluznd Alpii tztal, Alpii Stubai, Alpii Kitzbhel, Hohe Tauern i
Alpii Zillertal

Niedere Tauern

Alpii Calcaroi de Sud

Adamello-Presanella i Grupul Brenta

Alpii Ortler

Alpii Dolomitici

Alpii Carnici

Alpii Iulieni

Karavanke

Alpii Kamnik
O alt mprire a Alpilor poate fi fcut n funcie de situarea lor geografic pe
teritoriul rilor respective, astfel:

Alpii Ligurici, Alpii Dolomitici i Alpii Bergamezi - Italia

Alpii Maritimi, Alpii Cotici i Alpii Graici - Italia i Frana

Alpii Dauphin - Frana

Alpii Pennini - Frana, Italia i Elveia

Alpii Lepontini, Alpii Retici i Alpii Bernina - Italia i Elveia

Alpii Bernezi, Alpii Glarus - Elveia

Alpii Rhatikon - Elveia, Liechtenstein i Austria

Alpii Silvretta - Elveia i Austria

Alpii Allgau, Alpii Bavariei i Alpii Salzburgului - Austria i Germania

10

Alpii Otztal, Alpii Zillertal, Alpii Norici i Alpii Carnici - Austria i Italia

11

Alpii Austriei i Alpii Stirici - Austria

12

Alpii Iulieni - Italia i Slovenia

Limitele Alpilor
Limitele Alpilor sunt: la vest Trectoarea Cadibona (435 m), ntre Savona i Ceva, iar la est
linia de cale ferat Semmering de la Viena la Trieste, prin Maribor i Ljubljana.
Principalele trectori din Alpi
Dei formeaz o barier, Alpii nu au fost niciodat de netrecut. nc din vechime, ei au fost
traversai n scopuri beligerante sau comerciale, iar mai apoi n scopuri religioase, tiinifice
i turistice. Locurile prin care sunt traversai se numesc trectori, acestea fiind de fapt vi
nguste, adnci i lungi, cu pereii abrupi, spate de apele curgtoare.
Alpii conin 128 vrfuri cu nlimi peste 4000 m (82 principale i 46 secundare).

Clima
Clima este rece cu vegetatie alpina peste 2000 de metri.

Flora
Limita la care se ntlnesc pdurile de foioase este de aproximativ 1200 m pe versanii
nordici ai Alpilor, iar pe cei sudici ea atinge deseori 1500 i chiar 1700 m. n principal,
pdurile de foioase sunt formate din stejar, fag, frasin i sicomor, care nu se ntlnesc
neaprat mpreun i nici la aceleai nlimi. Intervenia omului a fcut ca n multe zone,
acestea aproape s dispar. Cu excepia pdurilor de fag din Alpii Austriei, sunt greu de gsit
n rest alte pduri ntinse de foioase. n multe zone, unde existau nainte asemenea pduri, ele
au fost nlocuite cu pinul scoian i molidul norvegian, care sufer mai puin din cauza
caprelor, cel mai mare inamic al pdurilor de foioase. Temperatura medie anual a acestei
regiuni este apropiat celei din Insulele Britanice, dar condiiile climatice sunt n mare
msur diferite. Aici, zpada persist mai multe luni, iar primvara i vara sunt considerabil
mai reci.

Asemanari

alcatuirea petrografica-la baza au roci tari(sisturi cristaline); pe latura exterioara roci

sedimentare mai noi si roci vulcanice ;

s-au format in acelasi timp (orogeneza alpina), fiind munti tineri;

au un mare potential hidroenergetic;

flora si fauna este asemanatoare

Deosebiri
Carpatii au un traseu sinuos care se datoreste rezistentei pe care le-a opus-o resturile
muntoase mai vechi atunci cand
s-au format.Ele i-au silit ca in perioada de cutare sa se rasuceasca luand forma curbata
spre deosebire de Alpi cu o forma mai lineara.

Carpatii au o altitudine mijlocie,ei nu ating nici inaltimile Alpilor(care frecvent trec

de peste 3000m )culminand cu Mont Blanc 4807m,dar nici nu se compara cu ceilalti
munti vechi ai Europei care rar trec de 1000 m,cea mai mare inaltime fiind
de 2663 m in muntii Tatra din Cehoslovacia.

Carpatii au o masivitate redusa fiind fragmentati de vaile raurilor de unde rezulta

numeroase trecatori si depresiuni care inlesnesc circulatia .

gradul mare de populare al Carpatilor fata de Alpi

datorita inaltimii pe varfurile Alpilor se intalnesc numerosi ghetari in timp ce in
Carpati acestia s-au topit rezultand un mare numar de lacuri glaciare .

Carpatii prezinta numeroase depresiuni unele intinse ca suprafata

Carpatii au mai multe resurse subsolice (carbuni,fier,metale neferoase).

Bibliografie:
Manual, clasa a 8a
Manual, clasa a 12a
Internet