Sunteți pe pagina 1din 11

"Nu ne oprim din joac atunci cnd mbtrnim ci mbtrnim cnd

ncetm s ne mai jucm."


George Bernard
Shaw

INGRIJIREA BOLNAVILOR
VARSTNICI
Definitie: Geriatria, este o ramura a medicinii, care cerceteaza

aspectele patologice ale imbatranirii.


Educatia varstnicului pentru mentinere independentei

continuarea activitatii fizice ,chiar daca abilitatea varstnicului


scade si miscarile sunt mai lente

plimbari pe jos,exercitii de gimnastica efectuate zilnic,in scopul


mentinerii tonusului muscular,a mobilitatii articulare si pentru
prevenirea unor afectiuni

evitarea surmenajului fizic :la primele semne de


oboseala,slabiciune,tremuraturi ale membrelor,cand se
diminueaza viteza de miscare ,precizia si coordonarea
miscarilor ,se va opri activitatea,fiind necesara o perioada de
refacere

evitarea surmenajului psihic

asigurarea unui somn odihnitor

alimentatie echilibrata,bogata fructe,legume,lactate,vitamine

hidratare corespunzatoare ,in functie de pierderi

prevenirea caderilor prin :


-amenajarea corespunzatoare a spatiului de locuit
-utilizarea mijloacelor auxiliare (baston,ochelari)
-purtarea de incaltaminte adecvata,comoda,cu talpa

neteda,nealunecoasa

corectarea unor deficiente :


-proteze dentare,auditive,ochelari

aplicarea masurilor de prevenire a imbolnavirilor acute:

-evitarea expunerii la frig sau caldura excesiva


-evitarea contactului cu persoane bolnave
-evitarea abuzurilor de orice natura

controlul periodic al starii de sanatate

PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A PERSOANEI VARSTNICE


Culegerea de date:

Schimbari fiziologice care insotesc imbatranirea

-tegumente palide,uscate,ridate
-diminuarea transpiratiei
-extremitati reci
-rarirea parului
-incetinirea cresterii unghiilor
-scaderea acuitatii vizuale,a campului vizual,a acomodarii si adaptarii la intuneric
-scaderea acuitatii auditive,reducerea discriminarii sunetelor
-diminuarea gustului ,mirosului,a sensibilitatii termice si dureroase
-cresterea valorilor T.A,variatii minime ale pulsului in repaus,puls periferic slab
perceptibil
-reducerea secretiilor salivare,deglutitie mai dificila ,incetinirea peristaltismului
intestinal,scaderea productiei de enzime digestive
-scaderea capacitatii de filtrare a rinichilor ,nicturie,incontinenta urinara la
efort,hipertrofie de prostata
-reducerea masei si fortei musculare,demineralizarea osoasa,reducerea
amplitudinii miscarilor articulare
-reducerea reflexelor voluntare sau automate,scaderea capacitatii de reactie la
stimuli,scaderea memoriei,a atentiei;dementa
-tulburari de somn:insomnie

Schimbari psiho-sociale

-Pensionarea :atitudinea fata de acest eveniment iminent in viata fiecaruia este


diferita
-unii o asteapta cu placere ,daca au o buna stare de sanatate,daca s-au
orientat spre alte activitati sau daca veniturile financiare sunt suficiente
-altii sunt nemultumiti de pensionare,prezentand riscul unor stari depresive si
dificultati de adaptare la modificarea rolului social
-Izolare sociala
-poate fi consecinta prejudecatilor defavorabile si de respingere din partea
celor din jur
-poate fi cauzata de diminuarea responsabilitatilor,a prestigiului

Starea de igiena

-carentele de igiena pot avea drept cauze:


-lipsa deprinderilor igienice in familie
-dezinteres fata de propria-i infatisare
-resurse financiare reduse

Locuinta ,mediu

-conditiile neadecvate care pot influenta starea de sanatate a varstnicului:


-locuinta la etaj
-absenta serviciilor comunitare
-departarea de mijloacelor de transport
-iluminat necorespunzator
-teren accidentat

Regim de viata

-activitati desfasurate
-mod de petrecere a timpului
-durata perioadelor de odihna

Alimentatie

-alimente preferate
-numarul si orarul meselor
-cantitatea de lichide consumata zilnic

-factorii care impiedica alimentarea (edentatia)


-mod de preparare a alimentelor.

Dinamica familiala

-rol in familie
-relatiile cu membrii familiei
-suportul familiei.

Starea de sanatate

-afectiuni acute
-afectiuni cronice
-impactul modificarilor fiziologice asupra evolutiei clinice a unei afectiuni.
Probleme.
-Deficit nutritional
Cauze:-lipsa danturii-lipsa resurselor financiare
-Sentiment de inutilitate
Cauze:-diminuarea responsabilitatilor-izolare de familie
-Stare depresiva
Cauze:-neadaptarea la rolul de pensionar-lipsa interrelatiilor sociale-pierderea
partenerului de viata
-Potential de accidentare
Cauze:-tulburari senzoriale-demineralizare osoasa-mediu inadecvat
-Alterarea imaginii de sine
Cauze:-dependenta fizica-modificari fiziologice evidente
Obiective.
Vizeaza:
-combaterea factorilor care accentueaza imbatranirea
-favorizarea adaptarii la schimbarile survenite
-mentinerea unui grad acceptabil de autonomie
-reintegrarea sociala
Interventii.

-Comunicarea adecvata cu persoana varstnica


-intr-o maniera care sa simta preocupare pentru persoana sa
-formulare clara,concisa
-repetarea sau reformularea intrebarilor
-acordarea timpului necesar ca persoana sa pun sau sa respunda la intrebari
-Orientarea catre realitate
-se va preciza ora ,data si locul ,cu ocazia fiecarei conversatii
-readucerea conversatiei catre realitate ,cand persoana incepe sa se departeze
Aceasta interventie este necesara ,deoarece schimbarile de
mediu(spitalizare,internare in camin-spital)constituie un stres afectiv care duce la
dezorientare,confuzie,pierderea sensului timpului,adaptare dificila.
-Mentinerea autonomiei
-manifestarea increderii in capacitatea de autonomie a persoanei varstnice
-incurajarea persoanei varstnice sa efectueze sarcini,sa ia decizii,oferind
numai ajutorul strict necesar
-asigurarea ca aparatele necesare sunt in stare de functionare(proteze
auditive,ochelari)
-felicitarea persoanei varstnice pentru orice progres in comportament
-Stimularea varstnicului pentru desfasurarea unor activitati:
-se va tine cont de preferintele acestuia
-i se va stimula interesul pentru activitati recreative (excursii,filme,teatru)
-vor fi adaptate in functie de starea fizica si psihica a persoanei varstnice
-se vor evita activitatile care presupun efort fizic sau psihic intens
-Facilitarea adaptarii in cazul internarii intr-o unitate geriatrica.
In general ,persoana varstnica se simte in siguranta in locuinta in care-si
desfasoara cea mai mare parte a activitatii.Internarea intr-un camin-spital este
considerata o ruptura de familie,de societate. In timpul internarii,apar manifestari
ale reactiei de inadaptare ,cum ar fi:
-tulburari de nutritie (anorexie,negativism alimentar)-tulburari psihice:agitatie
psihomotorie ,depresie,anxietate,cefalee-insomnie-tulburari
cardiovasculare(palpitatii,modificari ale T.A)
Adaptarea este in functie de :

-nivelul socio-cultural
-conditiile materiale din familie
-structura emotionala si afectiva
-microclimatul si dotarea institutiei unde a fost internat
-modul de primire in institutie
-nepregatirea persoanei varstnice de catre familie
Pentru a preveni inadaptarea la schimbarea de mediu , sunt necesare
urmatoarele interventii:
-pregatirea persoanei varstnice din timp de catre familie sau asistenta sociala
,asistenta de la dispensar
-primirea persoanei varstnice cu atentie si respect
-repartizarea pacientului in functie de nivelul cultural si al afectiunii prezente
-solicitarea familiei pentru a vizita frecvent pacientul varstnic
-oferirea de posibilitati de petrecere a timpului liber,care sa produca
satisfactie
-terapie ocupationala
-Masuri de prevenire a efectelor imobilizarii
La unii varstnici,exista tendinta de imobilizare voluntara ,manifestata prin
negativism ,limitarea activitatilor,petrecera majoritatii timpului in pat.
Aceasta atitudine este influentata de :
-varsta-starea neuropsihica-atitudinea familiei si a personalului de
ingrijire-teama de recidivare a unor afectiuni sau traumatisme.
Ca interventii menite sa previna efectele negative ale imobilizarii amintim:
-schimbarea periodica a pozitiei
-mobilizarea activa si pasiva
-masaj
-igiena tegumentelor
-igiena lenjeriei de pat si de corp
-servirea la pat cu plosca si urinar.
-Pentru imbunatatirea imaginii corporale :

-ajutarea persoanei varstnice in efectuarea igienei corporale


-stimularea in mentinerea unui aspect fizic si vestimentar agreabil.
Sntatea este influenat de mai muli factori. Unii, precum
stilul de via i comportamentul, pot fi controlai de ctre individ, dar n general
oamenii au puin control asupra unor probleme precum veniturile, condiiile de
locuit, reelele de transport sau calitatea aerului.
De aceea promovarea sntii ia n considerare i nevoia de a crea mediul
favorabil unor alegeri benefice pentru sntate.
Rolul cadrelor specializate, n promovarea sntii este de a furniza informaii
potrivite i la timp pentru a ajuta oamenii s fac alegeri sntoase.
Conform Virginiei Henderson unul dintre rolurile eseniale al asistentei medicale
const n: a ajuta persoana bolnav sau sntoas, s-i menin sau rectige
sntatea prin ndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi ndeplinit singur, dac ar fi
avut fora, voina sau cunostinele necesare.
n concepia actual, se consider c o bun asisten medical presupune
trecerea de la ngrijirile terapeutice la ngrijirile primare de sntate menite
s menin sntatea.
ngrijirile primare de sntate se mpart n:
a) ngrijiri de prevenire primar care urmresc:
1. meninerea i promovarea sntii prin educaia sanitar (educaia
alimentar, igien, contracepie);
2. prevenirea mbolnvirilor (vaccinri, profilaxia unor boli).
b) ngrijiri de prevenire secundar reprezentate prin:
1. intervenii curative - pentru tratamentul bolilor i prevenirea agravrii sau a
complicaiilor ceea ce presupune depistarea problemelor prin controale periodice,
prin vizite la domiciliu sau n comunitate.
ngrijiri de prevenire primar
Educaia alimentar
Un studiu publicat de O.M.S. relev faptul c modul de via i alimentaia sunt
printre cei mai importani factori care intervin n determinarea strii de sntate.
Modul de via este definit n principal de:

1) Ce introducem n corpul nostru


2) Ce facem cu corpul nostru.
Datorit solicitrilor vieii moderne, oamenii au tendina la un mod de via
dezordonat caracterizat prin sedentarism, obiceiuri nocive: tutun, alcool, droguri,
etc., consum excesiv de medicamente i la o alimentaie dezechilibrat.
Consumm multe alimente procesate, semipreparate, sau alimente de tip fastfood n dauna celor preparate dintr-o varietate de materii prime naturale bogate
n vitamine i fibre, att de necesare corpului uman pentru buna funcionare. O
alimentaie necorespunztoare este cauza multor boli cronice precum: bolile
cardiovasculare, cerebrovasculare, diabetul zaharat, cancerul, obezitate, alergii,
osteoporoz, etc.
Conform O.M.S. prin modificarea stilului de via este posibil s se reduc riscul
bolilor coronariene cu 90%, iar al cancerului cu 80%.
Dieta dezechilibrat n rndul copiilor a dus la apariia unei adevrate epidemii
de obezitate infantil. Un copil din doi are probleme cu greutatea corporal. n
trei din patru boli, obezitatea a devenit un factor de risc. n farfuriile copiilor
gsim numai alimente interzise (mult ciocolat, prjituri ct cuprinde i fastfood-ul cel de toate zilele), la care se adaug nlocuirea apei cu buturi
industriale de tip cola.
Nu doar alimentele au fcut ca problema obezitii s explodeze. Sedentarismul
are i el un rol deloc de neglijat. Iar obiceiurile alimentare i cele de micare se
nva n primii ani de via.
Putem spune c de noi depinde, n foarte mare parte soarta propriei snti. Nu
putem controla factorii care in de motenirea noastr genetic, dar st n
puterea noastr s alegem s trim sntos!
Referitor la cele mai multe boli Dr. Lamont Murdoch de la Universitatea LomaLinda din California spunea n mod plastic: Erorile genetice ncarc arma, dar
modul de via apas pe trgaci!.
Terapia medicamentoas n geriatrie
n general btrnii consum excesiv hipnotice, psihotrope, laxative i antibiotice.
De aceea se recomand o posologie diminuat i o supravegere strict. Btrnii
au tendina de a face provizii de droguri i de a nu respecta corect prescripiile.
Diazepamul, Fenilbutazona, Propanololul, Morfina etc, sunt stocate la btrni n
snge prin diminuarea fluxului sanghin hepatic. Deci se va reduce administrarea
lor. Nitrazepamul produce n doze obinuite tulburri psihomotorii de 36 de ori
mai frecvente ca la tineri. Medicamentele administrate oral sunt mai puin
absorbite la btrni.. Pentru toate drogurile se recomand la btrni reducerea
dozei. La vrstnici eliminarea renal a medicamentelor scade. Aceasta este

valabil pentru Digoxin, care n doza obinuit poate deveni toxic. Prin acelai
mecanism de eliminare renal sczut, alte droguri au efect benefic (penicilina i
ampicilina). Gentamicin i streptomicina pot atinge n schimb concentraii
toxice.
Reacii adverse i efecte secundare. Btrnii reacioneaz advers Ia
medicamente. Un risc crescut apare Ia cei care iau antiparkinsoniene,
antihipertensive, psihotrope, digitalice, antibiotice i antiinflamaioare. Se
ntlnesc adeseori hemoragii dup anticoagulante, com hipoglicemic dup
antidiabetice orale. Lipsa de lapte i derivate n prezena anticonvulsivantelor d
dureri osoase, deficien n mers i slbiciune muscular, prin deficit de vitamina
D. Se va acorda atenie tonicardiacelor i antiaritmicelor, dar mai ales
antibioticelor. Cloramfenicolul va fi evitat n insuficiena hepatic. Cantitile
administrate de Ampicilina i rifampicin vor fi reduse la cei cu afeciuni biliare.
Antibioterapia prelungit i repetat conduce la selecii microbiene (bronite
cronice i infecii urinare). Se vor evita antibioticele retard, antibioticele cu efect
ototoxic (streptomicina, gentamicina, aminozidele), precum i antibioticele cu
efect nefrotoxic (gentamicina).Corticoizii vor fi administrai cu mult grij, n doze
de preferat mai mici i dac este posibil sub protecie (alcaline). Se va acorda
atenie i diureticelor deoarece scad tensiunea arterial i produc tulburri
electrolitice. Laxativele n exces pot conduce la caexie, edem, hipocalcemie i
carene vitamino-minerale.

CLISMA EVACUATORIE
Clisma =introducerea prin anus in rect si in colon a unor lichide pentru
indepartareamateriilor fecale sau efectuarea unor tratamente.
Clismele pot fi: evacuatoare, medicamentoase sau alimentare
Scop evacuator: pregatirea bolnavului pentru anumite examinari(rectoscopie,
irigoscopie) sau interventii chirurgicale asupra rectului sau terapeutic in 858f59i
introducerea de medicamente sau alimente.
Materiale necesare :

Irigator Esdmarch cu un tub de cauciuc cu calibrul de 10 mm si 1,5-2 cm


lungime, prevazut cu robinet sau pensa Mohr

Canula rectala din ebonit sterilizata

Tavita renala

Bazinet

Musama si traversa

invelitoare de flanela sau cearceaf pentru acoperirea bolnavului

substanta lubrifianta(vaselina boricata)

casoleta cu comprese sterile

stativ pentru irigator

apa calda 35-37 grade C(500-1000ml pentru adulti, 250ml pentru


adolescenti, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru sugari)

sare( o lingurita la un litru de apa) sau ulei(4 linguri la 1 l) sau glicerina(40g


la 500 ml),sapun(1 lingurita rasa la un litru)
Tehnica:

spalarea pe maini cu apa curenta si sapun

pozitia de decubit dorsal si flecteaza usor membrele inferioare

se indeparteaza fesele bolnavului cu mama stanga si se introduce canula


prin anus in rect(cu mana dreapta)perpendicularpe suprafata subiacenta cu
varful indreptat putin inainte, in directia vezicii urinare prin miscari de rptatie,
pana ce se invinge rezistenta sfincterului anal

se ridica extremitatea externa a canulei, imediat ce varful a trecut prin


sfincter si se indreapta varful in axa amputei rectale

se introduce canula pana la o distanta de 10-12 cm

se deschide robinetul si seregleaza viteza de scurgere a apei din irigator in


colon prin ridicarea irigatorului cu mana stanga la aproximativ 50 cm deasupra
patului bolnavului

se indica bolnavului sa respire adanc

se inchide robinetul in momentul in care nivelul apei din irigator se


apropie de nivelul tubului de scurgere

se indeparteaza canula si se aseaza tavita renala

se solicita bolnavului sa retina solutia timp de 10-15 minute

bolnavul este adus in unghi drept si peste cateva minute in decubit dorsal,
se faciliteaza patrunderea lichidului la o adancime mai mare

daca bolnavul se poate deplasa, va merge la toaleta, in caz contrar scaunul


se capteaza la pat

spalarea pe maini cu apa curenta si sapun

Incidente si interventii:

canula intampina rezistenta - in acest caz seretragecativa cm sau se va da


drumul la apa din irigator pentru ca aceasta sa permita inaintarea canulei in
continuare, prin intinderea si largirea rectului precum si prin dizolvarea si
dislocarea materiilor fecale

daca in fata canulei se aseaza schibate care ingreuneaza trecerea apei se


va ridica irigatorul care va mari presiunea de scurgere, restabiland curentul
normal.
Accidente

dureri,crampe intestinale - in acest caz se opreste curentul de apa pentru


cateva minute pana ce se linisteste musculatura colonului.