Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ISTORIE-GEOGRAFIE ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE


SPECIALIZAREA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE

Sensibilizarea tinerilor

din Oradea

în legătură cu problema discriminării


Ne confruntam atat de des cu discriminarea, incat sunt cazuri in care nici
macar nu remarcam acest fapt. Discriminarea este imposbil de eliminat,
caci numai intr-o societate ideala oamenii se adapteaza, de fiecare data,
intr-o maniera perfecta la circumstante si la persoanele din jur, fara a tine
cont de anumtite criterii injuste. Ar insemna ca fiecare dintre noi sa renunte
la propria identitate.

Identificarea cu valorile europene ce accentuează multiculturalitatea – sau


mai bine zis interculturalitatea – ca valori promovate de un context
european al toleranţei şi respectului faţă de diversitate, precum şi tradiţia
locală a coexistenţei într-un ambient aparţinând şi totodată, fiind rezultatul
variatelor culturi, pun în prezent un accent pe importanţa respectării
minorităţilor, cât şi a cunoaşterii şi înţelegerii lor ca bază a toleranţei şi
armoniei.

Necesitatea promovării toleranţei şi atitudinii antidiscriminatoare poate


părea un scop care nu mai are relevanţă într-un oraş de frontieră cu o
lungă tradiţie a diverselor influenţe culturale.

Dar tocmai acest aspect al Oradiei este elementul care impune o


protejare a valorilor multiculturalităţii, în rândul celor care le apreciază, cât
şi schimbarea atitudinilor de „teamă” faţă de necunoscutul unei culturi
diferite sau a comportamentelor discriminatorii învăţate prin copiere a
modelului (de ex.: copiii de naţionalitate română care evită copiii unguri,
pentru a nu fi excluşi din grupul de prieteni/ a nu fi certaţi de părinţi).

Definirea problemei

"Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi", asa


incepe articolul 1 din "Declaratia Universala a Drepturilor Omului".
Sistemul drepturilor omului poate fi vazut ca mecanism ce contribuie la
restrangerea unor posibile excese din partea autoritatilor statului.

2
Discriminarea apare ca rezultat al ignoranţei, în cele mai multe cazuri.
Ea este urmarea înrădăcinării unor stereotipuri învăţate automat şi ilogic.
Acest lucru este cel mai des întâlnit în cazul persoanelor celor mai
susceptibile la astfel de opinii şi comportamente, copiii şi adolescenţii. În
rândul lor este deci şi mai facilă propagarea tendinţelor discriminatorii
privind colegii de altă etnie. Totusi, astazi, cuvantul discriminare se incarca
cu o conotatie negativa: a discrimina, in libajul obisnuit, nu mai inseamna
pur si simplu a separa, ci a separa ierarhizand, tratand mai rau tocamai pe
cei ce vor fi identificati drept victime ale discriminarii. Astfel, discriminarea
se defineste prin diferenta sau disctinctia interzisa deoarece este
nelegitima deoarece este arbitrara.
Discriminarea reprezinta tratamentul diferentiat aplicat unei persoane in
virtutea apartenentei, reale sau presupuse, a acesteia la un anumit grup
social.

Cercetările efectuate au identificat existenţa mai multor tipuri de


discriminare. În general, este operată distincţia între discriminarea directă
şi cea indirectă . Discriminarea directa este diferenta de tratament a unei
persoane in defavoarea acesteia, din cauza apartenentei sale la un anumit
sex sau din cauza graviditatii, nasterii, maternitatii ori acordarii concediului
paternal. Cel de al doilea termen si anume, discriminarea indirecta
reprezinta aplicarea de prevederi, criterii sau practici, in aparenta neutre,
care, prin efectele pe care le genereaza, afecteaza persoanele de un
anumit sex, exceptand situatia in care aplicarea acestor prevederi, criterii
sau practici poate fi justificata prin factori obiectivi, fara legatura cu sexul.

Criteriile de discriminare urmărite în realizarea acestui studiu au fost


următoarele:

• etnie

• religie

3
• vârstă

• limbă

• HIV/SIDA

• Orientare sexuală

• Categorie socială

• Gen

• Rasă

• Convingeri

• Dizabilitate

• Boală Cronică Necontagioasă

• Naţionalitate

• Categorie defavorizată

Conceptiile etice clasice judecau moral comportamentul uman mai ales


in functie de anumite calitati exemplare pe care ar trebui sa le posede si
foloseasca orice om. Astfel, printre virtutile clasice se numarau
intelepciunea, corectitudinea (calitatea de a fi drept), curajul, moderatia
(Platon), prudenta, etc., la care se adauga ulterior speranta si mila
(doctrina morala crestina), onestitatea (cinstea), sinceritatea, altruismul,
respectul fata de ceilalti (sau drepturile lor), responsabilitatea, loialitatea
etc. O conduita morala este apreciata drept buna sau corecta daca
ilustreaza sau aplica aceste virtuti, daca se afla in corespondenta cu
cerintele ce decurg din ele .

4
In Romania a fost infiintat Consiliul National pentru Combaterea
Discriminarii - autoritatea care se ocupa cu stabilirea politiclor impotriva
discriminarii - care are rolul de a informa si de a forma societatea
romaneasca in vederea eliminarii oricarei forme de discriminare, de a
investiga si de a sanctiona actele de discriminare, contribuind astfel la
crearea unui climat general de incredere, respect si solidaritate, definitoriu
pentru o societate democratica si europeana.

Această realitate reprezintă o problemă atât pentru comunitatea locală,


cât şi pentru membrii ei, luaţi în considerare în individualitatea lor, în
drepturile lor personale, cât şi pentru organizaţia non-guvernamentală
Young, a cărei misiune este de a împuternici tinerii să se implice în viaţa
comunităţii, să le ofere (prin încurajarea propriilor lor acţiuni) un mediul
cultural, sportiv, social, politic care să promoveze valorile libertăţii
individuale.

Analiza situaţiei

Interesul ONG-ului Young pentru această problemă este inerentă


misiunii sale, cât şi scopurilor sale pe termen lung. Astfel, având o vastă
experienţă de traininguri, conferinţe şi schimburi internaţionale pe tema
discriminării şi rasismului, organizaţia doreşte o sensibilizare a tineretului
pe aceeaşi temă.

Factorii interni sunt tocmai acele modele de bună practică care vor
contribui la o bună desfăşurare a campaniei, precum şi dorinţa contactului
cu grupul-ţintă, organizaţia prezentându-se astfel în mod direct unui public,
care nu doar va beneficia de o deschidere a orizonturilor sale atitudinale,
dar şi de alte viitoare programe şi proiecte ale organizaţiei (posibilitatea
unor tabere, şcoli de vară pe diverse teme, voluntariat). Organizaţia îşi

5
recrutează, printr-o bună performanţă în activităţile organizate, contacte şi
ajutoare în cadrul tinerilor, oferindu-le şi acestora canalizarea energiilor în
arii constructive.

Factorii externi de care trebuie să se ţină seama este gradul de interes,


cât şi de informare al tinerilor ce diferă în funcţie de priorităţile individuale,
cât şi de grup, care se pot concretiza în liceele (s-a ales să se lucreze pe
această grupă de vârstă datorită flexibilităţii şi maturităţii adolescenţilor
laolaltă) cărora le aparţin, cât şi implicarea extraşcolară pe care o
încurajează aceste instituţii de educaţie formală.

Analiza SWOT porneşte de la evaluarea cantitativă şi calitativă a


semnalării diferitelor evenimente în presa scrisă sau în problematica
sesizărilor şi petiţiilor pentru a evidenţia puncte forte, puncte slabe,
oportunităţi şi ameninţări, care reprezintă baza de acţiuni, la un moment
dat.

Puncte forte:

• � Implicarea instituţiei în cazurile semnalate de presă, prin autosesizări


şi reacţii rapide la cazuri în care se impun sancţionări

• � Colaborarea cu ONG-urile reprezentative fiecărui criteriu de


discriminare

• � Preocuparea pentru înscrierea instituţiei în circuitul european al


organismelor specifice şi asimilarea practicilor eficiente, devenite normă
pentru combaterea discriminării şi afirmarea drepturilor omului în spaţiul
comunitar

Puncte slabe:

• Insuficienta cunoaştere a atribuţiilor CNCD.

• � Întârzierea definitivării cadrului instituţional de funcţionare a CNCD


privind organizarea în teritoriu

6
• � Percepţia greşită privind rolul CNCD, din perspectiva popularizării
disproporţionate a sancţiunilor aplicate faţă de măsurile afirmative

• � Insuficienţa fondurilor alocate desfăşurării activităţilor CNCD

Oportunităţi:

• � Impunerea unei monitorizări mai aplicate, pentru a fluidiza activitatea


de autosesizare a C.N.C.D.

• � Întărirea, lărgirea bazei de colaborare cu ONG-urile şi crearea unui


feed-back real, pentru pătrunderea în zonele cu un grad de expunere
mai ridicată la discriminare

• � Preluarea iniţiativei organizării de campanii ample de informare şi


educare la nivel naţional, privind nediscriminarea şi respectarea
drepturilor omului

• � Identificarea unor fonduri financiare interne şi externe, suplimentarea


fondurilor de la bugetul de stat în vederea derulării unor programe de
prevenire, combaterea discriminării şi sancţionare a actelor
discriminatorii. De asemenea, este necesară suplimentarea unor
fonduri în vederea derulării de campanii de prevenire a actelor de
discriminare şi de promovare a drepturilor omului şi principiul egalităţii
între cetăţeni

• � Suplimentarea numărului de personal în cadrul C.N.C.D. şi a


fondurilor financiare în vederea participării celor angajaţi la programe de
instruire şi specializare

Ameninţări:

• � Neconsolidarea rolului de autoritate naţională în domeniul combaterii


discriminării

• � Pericolul estompării sau chiar pierderii laturii de prevenire şi educare

• � Neatragerea unor fonduri mai mari de la buget, din cauza


slăbiciunilor de comunicare şi deficienţelor în promovarea atribuţiilor
C.N.C.D. şi a principiului egalităţii între cetăţeni

7
Stabilirea obiectivelor

• obţinerea încrederii publice şi a credibilităţii

• Informarea tinerilor privind efectele negative ale discriminării şi a


faptului că se face foarte uşor (informare a minim 6.000 tineri,
interacţionare directă cu minim 300)

• Crearea unei reţele de comunicare cu tineri care au trăit


experienţa discriminării

• Realizarea împreună cu elevii participanţi la activităţile de


informare şi workshopuri a unei seri interculturale (creativitatea
elevilor şi abilitatea de a lucra cu tineri de la licee şi de etnii
diferite vor fi obiectivul principal, nu neapărat cuantificabil)

• Atragerea tinerilor spre a participa la alte traininguri, schimburi


internaţionale ale organizaţiei (creşterea cu un număr 30 tineri
care apelează la organizaţie pentru a afla despre astfel de
oportunităţi)

• Încurajarea iniţiativelor de tineret pe tema interculturalităţii


(contribuţie de 5 proiecte/ evenimente organizate de grupuri de
tineri)

• Realizarea unui forum care să încurajeze schimb de păreri şi


discuţii pe diverse teme comune tuturor tinerilor, indiferent de
origine sau naţionalitate (obiectiv specific de minim 20 mesaje pe
zi)

• Oferirea posibilităţii de voluntariat în organizaţia Young pentru cei


pasionaţi de temă, pentru încurajarea formării continue şi a
educării atitudinale a celorlalţi

8
• Influenţarea celorlalte sectoare de vârstă ale populaţiei locale prin
atragerea atenţiei asupra relevanţei temei prin intermediul mass-
media

Identificarea diferitelor categorii de public

Grupul-ţintă este reprezentat de tineri în general, dar activitatea


interactivă este centrată în special pe tinerii elevi de liceu. Este adevărat
că întreaga comunitate trebuie vizată de o astfel de campanie, însă cea
prezentă i-a ales pe tineri ca fiind cea mai reprezentativă categorie, în
contextul timpului şi bugetului limitat.

Strategiile de lucru

• înfiinţarea unui serviciu de relaţii publice şi presă;


• suplimentarea numărului de personal în cadrul CNCD, inclusiv
constituirea birourilor teritoriale;
• participarea angajaţilor la cursuri de pregătire şi specializare;

• folosirea mai eficientă a tuturor canalelor mediatice (radio, Tv,


presă scrisă, internet) – prin alegerea mijloacelor de comunicare
adecvate scopului propus;

• Informare publică (generală a tinerilor) privind datele de referinţă ale


campaniei: cine, cum, de ce, în ce fel desfăşoară activităţile

• Conferinţe de presă pentru informarea publicului larg

• Organizarea activităţilor de lucru direct cu elevii (pregătirea


workshopurilor, informarea teoretică, etc.)

• Împărţirea de responsabilităţi în cadrul organizaţiei (cine se ocupă de


ce)

• un film de campanie „O chestiune de demnitate” de 11’30’’

9
• afişe, pliante, broşuri şi fluturaşi cu scopul de a sensibiliza publicul
larg, cetăţenii cât şi reprezentanţii administraţiei publice locale,
instituţii, etc.

Tacticile prevăzute pentru aplicarea campaniei constă în:

• Împărţirea de materiale informative (fluturaşi, broşuri, cd-uri) )în


principalele locuri frecventate de tineri, realizarea unui zid al părerilor
pe care ei să fie liberi să-şi „lase amprenta” ca metodă de a afla
reacţia tinerilor şi gradul lor de receptivitate

• Organizarea de workshopuri în timpul orelor de dirigenţie (bazate pe


energizere, exerciţii interactive, jocuri de rol şi dezbateri care să
ajute la conştientizarea activă a problemei)

• Organizarea serii multiculturale ca rezultat al muncii în echipă al


tuturor liceelor (şi reprezentanţilor lor) ca eveniment mediatic de
încheiere a activităţilor

• Crearea şi întreţinerea forumului campaniei şi prin acesta un sistem


de contacte ale tinerilor participanţi care sunt interesaţi de alte
proiecte viitoare

• Folosirea feedback-ului elevilor pentru a evidenţia eficienţa


activităţilor, ca mijloc de informare (prin intermediul presei) a
celorlalte grupuri ale societăţii

Calendarul activităţilor

• Săptămâna 1 (18-25 septembrie 2008): crearea materialelor


necesare alături de voluntarii organizaţiei, stabilirea locurilor de
distribuire, cât şi a liceelor colaboratoare, luarea contactului cu
acestea, cererea acceptului Primăriei pentru lipirea afişelor în
locuri publice, alte activităţi premergătoare etc.

• Săptămâna 2 (26-30 septembrie 2008): împărţirea materialelor


informative, realizarea Zidului Părerilor şi a standului informativ în

10
centrul oraşului, cu activităţi distractive care să atragă tinerii la
ideea de educaţie non-formală

• Săptămâna 3 + 4 (1-14 octombrie 2008) – workshopuri la 10 licee


diferite, cu clasele X-XI: role-play, dezbateri, atmosferă relaxată;
anunţarea colaborării cu celelalte licee pentru organizarea serii
finale a campaniei, alegerea de responsabili din partea claselor

• Săptămâna 5 (17-22 octombrie 2008) – informarea presei cu


privire la decursul activităţilor până în acel moment, cât şi cu
evenimentul serii finale; confirmarea sălii pentru seara finală (locul
ales încă din săptămâna 1); lansarea forumului

• Săptămâna 6 (25-29 octombrie 2008) – pregătirea serii

• 30 octombrie: seara pe tema “Halloween sau dacă port o mască,


mai faci diferenţa?”

• Săptămâna 7 (2 noiembrie 2008) – mulţumirile transmise


electronic (cât şi pe forum) tuturor participanţilor pentru a întări
sentimentul de satisfacţie pentru efortul depus (grupul-ţintă să
rămână cu senzaţia că a realizat ceva productiv pentru societate,
cât şi că s-a distrat într-un ambient intercultural, aflând despre
tradiţia fiecărui grup etnic şi simţindu-se bine împreună)

Stabilirea bugetului

Fondurile nu sunt în mod necesar mari, deoarece campania, dacă e


eficientă, tinde să lanseze atitudini de toleranţă care să fie automat propagate
şi receptate de elevi, respectiv comunitate.

• 2.500 RON materiale informative şi de ajutor în realizarea


activităţilor (pliante,afise, fluturaşi, broşuri, flipchart, markere etc.)

• 1000 RON deplasări şi comunicare cu presa, liceele, tipografii etc.


(telefon, Internet,ziare locale,posturi radio si tv)

• 1.000 RON materiale oferite elevilor pentru seara finală

• 1.500 RON cheltuieli neprevăzute

11
Evaluarea campaniei (10 noiembrie-19 noiembrie 2008)

• Se va lua în considerare numărul de apariţii în presă a generat


campania (chiar dacă este un element ce pune accentul pe
cantitate, nu calitate)

• Acoperirea tuturor sectoarelor de informaţie – realizată ?

• Se va determina dacă elementele-cheie ale informaţiei au rămas


în memoria participanţilor (prin centralizarea informaţiei oferite de
tineri pe Zidul părerilor, pe forum etc.)

• Măsurarea schimbării atitudinii ca efect al campaniei

• Determinarea valorii producţiiilor din seara interculturală, din


punct de vedere al implicării, coeziunii grupului şi efectiv, al
rezultatului final, cât şi a feedback-ului oferit de tineri în urma serii
(chestionare, Zidul prezent şi la eveniment)

• Evaluarea nivelului de interes a tinerilor pentru activităţi de genul


celor desfăşurate (câţi şi-au exprimat dorinţa de a mai participa la
viitoare evenimente? Câţi s-au oferit voluntari? Câţi nu au fost
deloc marcaţi în atitudinile lor de activităţi? Etc.)

12
13