Sunteți pe pagina 1din 2

Regimurile democratice, bazate pe principiul separrii puterilor n stat, vot universal, alegeri libere,

respectarea drepturilor i libertilor ceteneti, pluripartidism, s-au consolidat n rile nordice,


precum Danemarca, Suedia sau Norvegia, i n cele mai multe state din vestul Europei.
n Marea Britanie, unde se aplic principiul regele conduce, dar nu guverneaz, prim-ministrul, ef al
majoritii parlamentare, are un rol nsemnat, i alege minitrii i are puteri executive extinse.
n perioada postbelic, alt prim-ministru conservator, Margaret Thatcher, s-a afirmat prin aciunile de
consolidare a economiei, prin privatizarea unor ntreprinderi i servicii de stat, ct i prin cele care au
vizat creterea prestigiului extern al rii.

Nazismul. Termenul de nazism" este o prescurtare de la national-socialism", ideologie i micare


politic aprute i fondate de Adolf Hitler n Germania interbelic. Ideologia se fundamenteaz pe
ideile expuse de Adolf Hitler n Mein Kampf (Lupta mea"), publicat n 1925. Ideologia i regimul
politic sunt specifice numai Germaniei hitleriste (1933-1945). Micarea politic a fost promovat de
Partidul National-Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP). Trsturi i caracteristici ideologice:
naionalism etnic, inclusiv definiia germanilor drept ras stpnitoare"(Herrenvolk); rasism,
antisemitism; anticomunism; anticlericism; eugenia(uciderea raselor sclave" i a celor parazite"
pentru a purifica rasa stpn"); principiul conductorului"(Fuhrerphnzip), conform cruia
conductorul simbolizeaz ntruparea micrii politice i a naiunii; simbolul nazist zvastica;
asigurarea spaiului vital" (Lebensraum) pentru rasa stpnitoare"; naiunea este cea mai important
creaie a unei rase; politica economic ce viza eliminarea omajului, eliminarea inflaiei devastatoare,
extinderea produciei de bunuri de larg consum pentru a mbunti standardul de via al claselor de
mijloc i de jos; elitismul; genocidul; fanatism, violen. Hitler considera vinovat pentru problemele
economice i sociale ale Germaniei sistemul democraiei parlamentare. Eecul internaional al
Germaniei l punea pe seama politicienilor corupi i trdtori ai Republicii de la Weimar care au
acceptat umilitorul Tratat de la Versailles.
B.3. Comunismul. Originile ideologiei comuniste o constituie operele lui Marx, n special Manifestul
partidului comunist" (1848), n care este fundamentat principiul luptei de clas". Lenin, principalul
conductor l ideolog al bolevicilor, a fundamentat ideea c i n Rusia (ar mai puin dezvoltat) e
posibil victoria unei revoluii socialiste, cu condiia existenei unei conjuncturi social-economice
propice, care s fie exploatat de un partid format din revoluionari de profesie. Acesta urma s fie
partidul bolevic, aripa radical desprins din Partidul Social-Democrat Rus. Comunitii declarau c
obiectivul regimului lor politic este edificarea societii socialiste, ca prim etap a comunismului, n
care oamenii, eliberai de exploatare s-i dezvolte n mod multilateral personalitatea. Temeiul acestor
transformri o constituiau desfiinarea proprietii private, pentru eliminarea inegalitilor economice
ntre oameni, i instaurarea dictaturii proletariatului, ca modalitate de nfrngere, prin violen, a
rezistenei mpotriva noii societi.
Cultul personalitii lui Ceauescu se asemna cu cel comunist practicat n China i Coreea de
Nord de unde poate a fost copiat dup vizite efectuate n respectivele ri. El este particularizat i de
un complex cultural, care face din familia conductoare nu numai depozitara n elepciunii politice, dar
i a valorilor culturale i tiinifice ale umanitii. Preedintele scrie cri de filosofie, economie
politic, istorie, este proclamat drept mare gnditor al contemporaneit ii. So ia sa a devenit membr
a Academiei RSR i a multor altor academii, doctor n tiine chimice, savant de renume mondial,
autoare de cri publicate n toate limbile pmntului. [72] Cultul personalitii nu a fost practicat de
niciun domnitor, rege sau conductor romn din istorie cu excep ia legionarilor.[73] La o edin de
deschidere a Marii Adunri Naionale, Ceauescu a aprut purtnd sceptrul preziden ial, similar cu
cele folosite de monarhi. Astfel de excese l determin pe pictorul Salvador Dali s-i trimit dictatorului
o telegram de felicitare.

Asemanarile erau ca ambele erau regimuri opresive cu un singur partid care controla totul si
imputernicea un om (fuhrer) respectiv secretar general de partid sa conduca tara...in
comunsim economia era centralizata la fel si in nazism, dar nu in totalitate, in nazism a mai
existat o mica parte din sectorul privat..comunsimul e de stanga nazismul de dreapta.hitler a
jurat sa distruga comunsimul pentru ca acesta insemna o societae eglala intre oameni pe
cand nazismul promova rasismul si xenofobia, mai ales impotriva evreilor pe care hitler ii
considera niste mafioti care vor sa controleze lumea prin banci, masonerie etc. evreii aveau
functii importantele in statele comuniste fapt pentru care nazistii ii urau si mai tare pe
bolsevici..ambele ssiteme aveau o politie de stat politica si secreta (gestapou) respectiv
securitate