Sunteți pe pagina 1din 9

DEPOZITAREA MARFURILOR

Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport.
Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in
localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de
timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata
transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor
de transport, incarcare – descarcare, depozitare etc.
Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie o
componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt
determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente.
Depozitarea a fost initial considerate o activitate necesara dar generatoare de
costuri, conceptual modificandu-se substantial pe parcursul secolului XX, ajungand
ca pentru secolul XXl sa se considere ca obiectiv ideal in privinta depozitarii,
reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare , pana cand
se va realiza o miscare cvasi-continua.Scopul final va fi inlaturarea necesitatii de a
depozita, in orice punct al retelei , iclusiv intre unitatile de productie , intre acestea
si clienti.
Depozitarea marfurilor se va modifica in viitor, sub influenta mutatiilor din domeniul
relatiilor cu furnizorii, al productiei si al distributiei. Amploarea schimbarilor din
domeniul depozitarii va depinde in secolul XXl , de capacitatea de inovare a
managerilor logistici, pentru cresterea eficientei activitatii si a nivelului de servire a
clientilor.

ROLUL DEPOZITELOR

Rolul si dezvoltarea depozitelor de marfuri trebuiesc aprofundate tinand cont de


necesitatile actuale si de viitor ale economiei nationale, pornind de la concluziile
unei ample si exigente analize a retelei de depozite existente, concomitent cu
aplicarea rezultatelor pozitive, rod al tendintelor moderne care se manifesta pe plan
mondial in acest domeniu. Acest aspect a fost insa constientizat destul de tarziu.
Abia in anii ’80, atentia s-a indreptat spre imbunatatirea configuratiei depozitului si
a tehnicilor de manipulare a marfurilor. Depozitele de distributie sunt
spatii,respective puncte de stocare,care sunt implantate in drumul fizic al unui
produs de la producator la utilizatorul final(beneficiar).
In functie de forma de proprietate,depozitele pot fi: ale
producatorului,comertului en gros,comertului cu amanuntul sau ale unor
mandatari.Intr-un sens restrains,spatiile de vanzare ale comertului cu amanuntul nu
apartin depozitelor de distributie,deoarece structural or,de regula,nu este legata
intrinsic de logistica.
Rolul important al depozitelor de distributie rezulta din urmatoarele considerente:
- Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de disponibilitate a
produselor la locul si timpul solicitate de catre client;
- Depozitele de distributie,amplasate corespunzator,diminueaza timpul de livrare;
- Transporturile in cantitati de masa sunt mai ieftine decat transporturile
mici;expedierea in cantitati mari se face pe distante mari:producator-depozit de
distributie;expedierea de cantitati mici poate sa limiteze pe distante mici.

FUNCTIILE DEPOZITELOR

Functiile depozitului de distributie:


Functii de miscare:
- Primirea produselor(descarcare)
- Depozitare/pastrare(manipulare)
- Comisionare(formarea comenzilor)
- Expeditie
Functii de alimentare:
- Depozitare pe termen scurt;
- Depozitare pe termen lung,determinate de:
-solicitari sezoniere
-varfuri de cerere
-maturizare produse(vin,fructe)
-actiuni de marketing
Alaturi de cele doua categorii de functii depozitele de distributie pot exercita si alte
functii suplimentare,cum sunt:
- Marcare,etichetare;
- Controlul produselor care intra si ies din deposit;
- Derularea comenzilot;
- Ambalare;
La alegerea amplasamentului unui deposit de distributie trebuie urmarite,in
prealabil,patru alternative care se pun in fata producatorului:
- Daca in depozitul de distributie produsele vor fi supuse unor tratamente
- Daca produsele sezoniere sunt depozitate pe o perioada mai indelungata de timp;
- Daca produsele sunt fabricate in mai multe locuri de productie;
- Daca reducerea costurilor de livrare,concomitant cu asigurarea corespunzatoare a
service-ului de livrare,este obiectivul principal dorit;
Pentru primele trei alternative este mai avantajoasa organizarea unui deposit de
distributie orientat pe productie,in timp ce pentru ultima alternative se recomanda
un deposit de distributie orientat spre piata.
In concluzie,problematica zonei de amplasare a unui deposit de distributie trebuie
analizata in stransa corelatie cu cel putin urmatorii factori de influenta:
- Nivelul service-ului de livrare solicitat;
- Caracterul cererii pentru fiecare produs;
- Evolutia viitoare a cererii;
- Particularitati geografice,gradul de dezvoltare al infrastructurii;
- Costurile de transport si de depozitare;
Actiunea conjugate a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal
de distributie sau altul si,in cadrul acestuia,gasirea amplasamentului optim al
viitorului depozit,tinand seama de necesitatea minimizarii costurilor de
depozitare,alaturi de asigurarea urmatoarelor cerinte principale:
- Stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehicular a marfurilor;
- Respectarea principiului territorial,prin stabilirea judicioasa a zonei de
aprovizionare;
- Localizarea depozitului in zona special amenajata in perimetrul fiecarui oras;

Sarcinile esentiale ale unui depozit de distributie sunt:

• Receptia marfurilor

• Controlul si stocajul lor;

• Pregatirea comenzilor,ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar;

Primele doua,receptia si stocajul,corespund circuitului primar sau circuitului de stocaj.A treia


sarcina,livrarea marfurilor,corespunde circuitului secundar sau circuitului de service.organizarea
depozitului trebuie astfel facuta incat cele doua circuite sa nu se suprapuna.

PRINCIPALELE TIPURI DE DEPOZITE

Factorii care determina varietatea mare de feluri si tipuri de depozite de materiale


si produse sunt multiplii, iar o clasificare a lor este necesara pentru a orienta
alegerea tipului de depozit cel mai adecvat scopului urmarit si cel mai
corespunzator conditiilor concrete din intreprinderea sau unitatea respectiva
Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozitare presupun analizarea de catre
logisticieni a variantelor posibile Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare
sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele
si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de incredere,
specializati in oferirea de servicii de depozitare.
Depozitarea se poate realiza pe o perioada mai mare de timp sau produsele se pot
afla in tranzit Exista, de asemenea, o mare varietate de aspecte legale si de natura
financiara, toate presupunand culegerea de informatii si gasirea de alternative care
sa permita integrarea eficienta a depozitarii in lantul logistic.

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de


catre logisticieni a variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri si modul lor de
combinare sunt direct influentate de caracteristicile cererii clientilor, politica firmei,
avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe piata a unor operatori de
incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare.1

1
Dupa felul marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare asigurate:

• depozitele de marfuri generale – capabile sa pastreze o gama larga de


produse
• depozitele specializate – un anumit produs sau grupa de produse, care
ofera conditii adecvate caracteristicilor specifice ale marfurilor
Dupa rolul indeplinit:

• depozite de pastrare pe termen lung(de stocare) – specifice viziunii


traditionale asupra rolului depozitelor. Produsele sunt mentinute in stoc
pentru a asigura, in special, coordonarea cererii cu oferta si obtinerea de
economii de costuri
• centru(depozit) de distributie – tip de depozit care pune accentul pe
circulatia rapida a bunurilor.2 Rolul sau consta in accelerarea miscarii
marfurilor si reducerea la minim a duratei de depozitare. Pastrarea are doar
caracter temporar.
Principalele caracteristici ale centrelor de distributie:3

• servirea unei piete regionale


• regruparea produselor pe comenzi, conform cerintelor clientilor
• mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti
• consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie
• utilizarea calculatoarelor si echipamentelor de manipulare
• apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca manuala
• constructia cu un singur nivel, in majoritatea cazurilor
Dupa forma de proprietate:

• depozitul privat – aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme


care detine proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate in depozit

3
• depozitul public – ce apartine unei firme specializate in operatiuni de
depozitare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, in schimbul
unei taxe
• depozitul contractual – bazat pe un aranjament pe termen lung si destinat
in exclusivitate unui anumit client
• Alte criterii: tipul constructiv, gradul de automatizare si mecanizare,
amenajarea interioara a depozitelor etc. Acceptiunea conceptului de depozit
se poate extinde. In afara4 de spatiile de depozitare fixe, firmele pot
considera si depozitele mobile, respectiv stocarea in tranzit.
Depozitele private, publice si contractuale

• Numeroase firme dispun de depozite private, decizia de a detine un


spatiu de depozitare privat inseamna o investitie de capital in spatiul de
pastrare a marfurilor si echipamentele de manipulare necesare. Construirea
unui depozit privat se justifica in conditiile in care frma satisface o cerere
substantiala si constanta.
• Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizeaza sau pot fi
obtinute prin leasing. Optinea pentru un depozit propriu sau unul in leasing
este determinata atat de costurile pe care le implica fiecare alternativa, cat si
de gradul de conformitate cu cerintele firmei.

Utilizarea depozitelor publice are ca scop satisfacerea necesitatilor de


depozitare temporare, din perioadele de varf, cand firmele se confrunta cu crestere
sezoniera sau neasteptata a cererii. Acesta serveste simultan mai multi clienti care
au nevoie de spatii de pastrare a marfurilor si de servicii conexe. In anii ’80 si ’90 ai
secolului XX, s-au dezvoltat distributia contractuala si depozitele contractuale.
Caracteristica specifica depozitarii contractuale este faptul ca o terta parte
opereaza si controleaza spatiile de depozitare, pe termen lung, in conditiile
impartirii riscurilor. Exista doua variante de distributie contractuala – dedicata si
partajata.5 In timp ce distributia dedicata presupune servirea unei singure firme,

5
varianta partajata consta in utilizarea in comun a retelei de distributie, de mai multi
clienti.

Gama serviciilor oferite de operatorii depozitelor contractuale s-a dezvoltat


pentru a include servicii logistice de transport, control al stocurilor, prelucrare a
comenzilor, servicii pentru clienti etc. Unele depozite contractuale isi asuma
responsabilitati logistice complete pentru firmele are doresc doar sa produca si sa
vanda.

AMPLASAREA DEPOZITELOR

Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt


vandute, deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape
imediat dupa cel de productie. Functia de depozitare ajuta la eliminarea
discrepantelor existente intre productie si cantitatile de produs cerute pe piata . Pe
de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung mult mai
repede la consumatori, dar reprezinta de asemenea si cheltuieli mult mai mari
Cateva companii pastreaza o parte din stocul de produse in interiorul locurilor de
productie sau in apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate in depozite
din intreaga tara. Intreprinderea poate detine depozite private sau poate inchiria
spatiu in depozitele publice. Companiile au mai mult control in cele private, insa
costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati in
ceea ce priveste schimbarea locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata
parte, depozitele publice inchiriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa
acestea si servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor, ambalarea
si transportul acestora.
Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre care se
adreseaza produsele companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele
existente pentru transport. Trebuie luate in considerare volumele de produse care
pleaca spre toate directiile si realizat un echilibru intre costurile totale si beneficiile
aduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc. Un tip de depozit care are o
amplasare foarte bine gandita este un centru de distributie 6. Acesta este strategic
localizat pentru accesul transporturilor, de obicei langa autostrazile interstatale. Un
astfel de centru poate servi drept punct de consolidare pentru alte depozite
existente in sistem. Sucesul foarte mare avut de lantul de magazine Wal-Mart si
Duckwell-Alco, este datorat centrelor sofisticate de distributie care aprovizioneaza
magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in Marketing Action Memo, cheia
preturilor joase de comercializare a produselor celor de la Wal-Mart, este reteaua

6
eficienta de centre de distributie, depozite, care servesc magazinele lor aflate pe o
raza de 250 km.

Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte


favorabile in domeniul marketingului si vanzarilor si reduce costurile totale. In mod
traditional, variantele au fost clasificate7 astfel:

a) amplasarea in functie de piata. Aceasta varianta presupune localizarea


depozitului in apropierea clientilor cheie. Aria geografica servita de
depozit depinde de o serie de factori, de exemplu de viteza livrarilor,
marimea comenzii medii si costul unitar al livrarii totale. Amplasarea unui
depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea
de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Un
depozit amplasat in proximitatea clientilor indeplineste functia de creare a
unei structuri sortimentale, pe baza marfurilor provenite din surse
multiple. Produsele sunt primite de la furnizori in transporturi consolidate,
efectuate pe distante mari
b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat in apropierea
unitatilor de fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe
care le indeplineste sunt combinarea produselor si consolidarea livrarilor.
Apelarea la un astfel de depozit este necesara in cazul in care fiecare
unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui anumit produs, iar
clientii solicita un sortiment complet. Printre avantajele specifice se inscriu
urmatoarele: (i) facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment
constituit din produse fabricate de diferite unitati; (ii) reducerea costurilor
de transport prin consolidarea livrarilor catre clienti; (iii) posibilitatea
clientilor de a comanda o cantitate mica din fiecare produs; (iv)
simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a livrarilor
efectuate de furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o singura
factura.
c) amplasarea intermediara. Spre deosebire de celelalte doua variante, nu
pune accentual pe proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de
fabricatie ale producatorului. Depozitele sunt pozitionate intre clienti si
unitatile de productie. Functiile indeplinite sunt consolidarea si crearea
sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea in functie de
productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura
sortimentala dorita. Cercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor
facilitati ( unitati de productie, depozite, magazine) au fost deosebit de
numeroase. Primele preocupari in acest domeniu dateaza de la inceputul
secolului XX. Metodele de amplasare a depozitelor, dezvoltate prin aceste
cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii8:

a) numarul depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o problema cu


totul diferita de amplasarea mai multor depozite in acelasi timp. Metodele

8
de amplasare a unui depozit unic considera o problema simplificata,
deoarece nu iau in considerare distribuirea cererii pe mai multe depozite,
efectele de consolidare a stocurilor si costul depozitului.
b) caracterul discret al alegerii. Unele metode exploreaza fiecare locatie
posibila existenta in spatiul continuu, si o va alege pe cea mai buna.
Aceste metode poarta denumirea de metode continue de amplasare. Spre
deosebire de acestea, metodele discrete permit selectarea
amplasamentului dintr-o lista de alegeri posibile. In practica, metodele
discrete sunt mai frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai
multor depozite.
c) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizeaza date cu grad mare
de agregare limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o
localitate. In schimb, metodele bazate pe date cu grad mic de agregare
permit diferentierea intre doua amplasamente foarte apropiate, de
exemplu separate doar de o strada.
d) orizontul de timp. Apelarea la date referitoare la o singura perioada de
timp( de pilda, un an) este specifica metodelor statice. Amplasarea in
functie de evolutiile estimate pentru mai multi ani se poate stabili cu
ajutorul metodelor dinamice.

SiSTEMELE DE MANAGEMENT AL DEPOZITLUI

Depozitarea este activ implicata in lantul de aprovizionare livrare. Depozitele sunt


parti integrale sin lantul de aprovizinare-livrare/infrastructura tip teava. Termenul
lant de aprovizionare livrare este procesul care integreaza, coordoneaza si
controleaza miscarea bunurilor si materialelor de la distribuitro la cumparator si
apoi la consumatorul final..Aditional managementul lantului de aprovizionare livrare
are legatura cu fluxul de bunuri si infomartice, pentru ca apoi sa devina ca o teava
si sa puna mai bine accentul pe curgere. Este de asemenea important sa realizezi
ca fiecare companie nu are numai un lant de aprovizionare livrare ci mai multe,
findca interactioneaza cu diferiti distribuitori si are diferiti clienti. Pentru fiecare
produs final, in timp ce unele procese de cumparare, fabricare, mutare, vanzare
sunt identice sau similare, lantul total de aprovizionare penru fiecare produs va fi
diferit. Managementul multiplelor lanturi de aprovizionare este o mai buna descriere
a ceea ce se intampla intr-o companie.

angajarea la investitii cu eficienta certa.

Modalitatile de depozitare sunt foarte largi,cu particularitati de la un produs la altul.Dintre


diversele posibilitati mentionam:

• Depozitarea pe rafturi(produse metalo-chimice,alimentare,medicamente);

• Depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de incarcatura aflate pe paleta,intalnita la pastrarea


unor produse livrate in saci.
• Depozitarea pe palete simple,in rastele metalice;

• Depozitarea pe palete simple in stelaje(specifica marfurilor de sortiment variat).