Sunteți pe pagina 1din 8

DEPOZITAREA MARFURILOR

Depozitarea marfurilor, respectiv stocarea acestora, este strans legata de procesele de transport.
Activitatile de extractie si prelucrare a materiilor prime, a semifabricatelor se desfasoara, de regula, in
localitati diferite, situate la anumite distante unele de altele. In plus, exista de regula un anumit interval de
timp intre terminarea unui proces de productie si inceputul altuia. O parte din acest timp este afectata
transportului, iar cealalta este consumata cu operatiuni pregatitoare: expediere, intocmire a documentelor
de transport, incarcare – descarcare, depozitare etc.

Depozitarea marfurilor este echivalenta cu un transport in timp al acestora si nu in spatiu. Ea constituie o


componenta importanta a distributiei marfurilor, iar necesitatea depozitarii si durata acesteia sunt
determinate de conditii naturale, considerate economice si alte considerente.

Depozitarea a fost initial considerate o activitate necesara dar generatoare de costuri, conceptual
modificandu-se substantial pe parcursul secolului XX, ajungand ca pentru secolul XXl sa se considere ca
obiectiv ideal in privinta depozitarii, reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in
miscare , pana cand se va realiza o miscare cvasi-continua.Scopul final va fi inlaturarea necesitatii de a
depozita, in orice punct al retelei , iclusiv intre unitatile de productie , intre acestea si clienti.
Depozitarea marfurilor se va modifica in viitor, sub influenta mutatiilor din domeniul relatiilor cu
furnizorii, al productiei si al distributiei. Amploarea schimbarilor din domeniul depozitarii va depinde in
secolul XXl , de capacitatea de inovare a managerilor logistici, pentru cresterea eficientei activitatii si a
nivelului de servire a clientilor.

ROLUL DEPOZITELOR

Rolul si dezvoltarea depozitelor de marfuri trebuiesc aprofundate tinand cont de necesitatile actuale si
de viitor ale economiei nationale, pornind de la concluziile unei ample si exigente analize a retelei de
depozite existente, concomitent cu aplicarea rezultatelor pozitive, rod al tendintelor moderne care se
manifesta pe plan mondial in acest domeniu. Acest aspect a fost insa constientizat destul de tarziu. Abia
in anii ’80, atentia s-a indreptat spre imbunatatirea configuratiei depozitului si a tehnicilor de
manipulare a marfurilor. Depozitele de distributie sunt spatii,respective puncte de stocare,care sunt
implantate in drumul fizic al unui produs de la producator la utilizatorul final(beneficiar).
In functie de forma de proprietate,depozitele pot fi: ale producatorului,comertului en gros,comertului
cu amanuntul sau ale unor mandatari.Intr-un sens restrains,spatiile de vanzare ale comertului cu
amanuntul nu apartin depozitelor de distributie,deoarece structural or,de regula,nu este legata intrinsic
de logistica.
Rolul important al depozitelor de distributie rezulta din urmatoarele considerente:
- Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de disponibilitate a produselor la locul si
timpul solicitate de catre client;
- Depozitele de distributie,amplasate corespunzator,diminueaza timpul de livrare;
- Transporturile in cantitati de masa sunt mai ieftine decat transporturile mici;expedierea in cantitati
mari se face pe distante mari:producator-depozit de distributie;expedierea de cantitati mici poate sa
limiteze pe distante mici.
FUNCTIILE DEPOZITELOR

Functiile depozitului de distributie:


Functii de miscare:
- Primirea produselor(descarcare)
- Depozitare/pastrare(manipulare)
- Comisionare(formarea comenzilor)
- Expeditie
Functii de alimentare:
- Depozitare pe termen scurt;
- Depozitare pe termen lung,determinate de:
-solicitari sezoniere
-varfuri de cerere
-maturizare produse(vin,fructe)
-actiuni de marketing
Alaturi de cele doua categorii de functii depozitele de distributie pot exercita si alte functii
suplimentare,cum sunt:
- Marcare,etichetare;
- Controlul produselor care intra si ies din deposit;
- Derularea comenzilot;
- Ambalare;
La alegerea amplasamentului unui deposit de distributie trebuie urmarite,in prealabil,patru alternative
care se pun in fata producatorului:
- Daca in depozitul de distributie produsele vor fi supuse unor tratamente
- Daca produsele sezoniere sunt depozitate pe o perioada mai indelungata de timp;
- Daca produsele sunt fabricate in mai multe locuri de productie;
- Daca reducerea costurilor de livrare,concomitant cu asigurarea corespunzatoare a service-ului de
livrare,este obiectivul principal dorit;
Pentru primele trei alternative este mai avantajoasa organizarea unui deposit de distributie orientat pe
productie,in timp ce pentru ultima alternative se recomanda un deposit de distributie orientat spre
piata.
In concluzie,problematica zonei de amplasare a unui deposit de distributie trebuie analizata in stransa
corelatie cu cel putin urmatorii factori de influenta:
- Nivelul service-ului de livrare solicitat;
- Caracterul cererii pentru fiecare produs;
- Evolutia viitoare a cererii;
- Particularitati geografice,gradul de dezvoltare al infrastructurii;
- Costurile de transport si de depozitare;
Actiunea conjugate a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau
altul si,in cadrul acestuia,gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit,tinand seama de
necesitatea minimizarii costurilor de depozitare,alaturi de asigurarea urmatoarelor cerinte principale:
- Stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehicular a marfurilor;
- Respectarea principiului territorial,prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare;
- Localizarea depozitului in zona special amenajata in perimetrul fiecarui oras;

Sarcinile esentiale ale unui depozit de distributie sunt:

 Receptia marfurilor

 Controlul si stocajul lor;

 Pregatirea comenzilor,ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar;

Primele doua,receptia si stocajul,corespund circuitului primar sau circuitului de stocaj.A treia


sarcina,livrarea marfurilor,corespunde circuitului secundar sau circuitului de service.organizarea
depozitului trebuie astfel facuta incat cele doua circuite sa nu se suprapuna.

PRINCIPALELE TIPURI DE DEPOZITE

Factorii care determina varietatea mare de feluri si tipuri de depozite de materiale si produse sunt
multiplii, iar o clasificare a lor este necesara pentru a orienta alegerea tipului de depozit cel mai adecvat
scopului urmarit si cel mai corespunzator conditiilor concrete din intreprinderea sau unitatea respectiva
Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozitare presupun analizarea de catre logisticieni a
variantelor posibile Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de
caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe
piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare.
Depozitarea se poate realiza pe o perioada mai mare de timp sau produsele se pot afla in tranzit Exista,
de asemenea, o mare varietate de aspecte legale si de natura financiara, toate presupunand culegerea
de informatii si gasirea de alternative care sa permita integrarea eficienta a depozitarii in lantul logistic.

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor de depozite presupun analizarea de catre logisticieni a


variantelor posibile. Selectia anumitor tipuri si modul lor de combinare sunt direct influentate de
caracteristicile cererii clientilor, politica firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si existenta pe
piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare. 1

Dupa felul marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare asigurate:

 depozitele de marfuri generale – capabile sa pastreze o gama larga de produse

1
 depozitele specializate – un anumit produs sau grupa de produse, care ofera conditii adecvate
caracteristicilor specifice ale marfurilor
Dupa rolul indeplinit:

 depozite de pastrare pe termen lung(de stocare) – specifice viziunii traditionale asupra rolului
depozitelor. Produsele sunt mentinute in stoc pentru a asigura, in special, coordonarea cererii
cu oferta si obtinerea de economii de costuri
 centru(depozit) de distributie – tip de depozit care pune accentul pe circulatia rapida a
bunurilor.2 Rolul sau consta in accelerarea miscarii marfurilor si reducerea la minim a duratei de
depozitare. Pastrarea are doar caracter temporar.
Principalele caracteristici ale centrelor de distributie: 3

 servirea unei piete regionale


 regruparea produselor pe comenzi, conform cerintelor clientilor
 mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti
 consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie
 utilizarea calculatoarelor si echipamentelor de manipulare
 apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca manuala
 constructia cu un singur nivel, in majoritatea cazurilor
Dupa forma de proprietate:

 depozitul privat – aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care detine proprietatea
asupra bunurilor pastrate si manipulate in depozit
 depozitul public – ce apartine unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice,
care ofera servicii clientilor interesati, in schimbul unei taxe
 depozitul contractual – bazat pe un aranjament pe termen lung si destinat in exclusivitate unui
anumit client
 Alte criterii: tipul constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a
depozitelor etc. Acceptiunea conceptului de depozit se poate extinde. In afara4 de spatiile de
depozitare fixe, firmele pot considera si depozitele mobile, respectiv stocarea in tranzit. 
Depozitele private, publice si contractuale
2
3

4
 Numeroase firme dispun de depozite private, decizia de a detine un spatiu de
depozitare privat inseamna o investitie de capital in spatiul de pastrare a marfurilor si
echipamentele de manipulare necesare. Construirea unui depozit privat se justifica in conditiile
in care frma satisface o cerere substantiala si constanta.
 Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizeaza sau pot fi obtinute prin
leasing. Optinea pentru un depozit propriu sau unul in leasing este determinata atat de costurile
pe care le implica fiecare alternativa, cat si de gradul de conformitate cu cerintele firmei.

Utilizarea depozitelor publice are ca scop satisfacerea necesitatilor de depozitare temporare,


din perioadele de varf, cand firmele se confrunta cu crestere sezoniera sau neasteptata a cererii. Acesta
serveste simultan mai multi clienti care au nevoie de spatii de pastrare a marfurilor si de servicii conexe.
In anii ’80 si ’90 ai secolului XX, s-au dezvoltat distributia contractuala si depozitele contractuale.
Caracteristica specifica depozitarii contractuale este faptul ca o terta parte opereaza si controleaza
spatiile de depozitare, pe termen lung, in conditiile impartirii riscurilor. Exista doua variante de
distributie contractuala – dedicata si partajata. 5 In timp ce distributia dedicata presupune servirea unei
singure firme, varianta partajata consta in utilizarea in comun a retelei de distributie, de mai multi
clienti.

Gama serviciilor oferite de operatorii depozitelor contractuale s-a dezvoltat pentru a include
servicii logistice de transport, control al stocurilor, prelucrare a comenzilor, servicii pentru clienti etc.
Unele depozite contractuale isi asuma responsabilitati logistice complete pentru firmele are doresc doar
sa produca si sa vanda.

AMPLASAREA DEPOZITELOR

Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt vandute, deoarece rareori
se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape imediat dupa cel de productie. Functia de
depozitare ajuta la eliminarea discrepantelor existente intre productie si cantitatile de produs cerute pe
piata . Pe de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung mult mai repede la
consumatori, dar reprezinta de asemenea si cheltuieli mult mai mari Cateva companii pastreaza o parte
din stocul de produse in interiorul locurilor de productie sau in apropierea acestora, iar restul de
produse sunt situate in depozite din intreaga tara. Intreprinderea poate detine depozite private sau
poate inchiria spatiu in depozitele publice. Companiile au mai mult control in cele private, insa costurile
sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati in ceea ce priveste schimbarea
5
locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata parte, depozitele publice inchiriaza spatii la un
anumit pret si ofera pe langa acestea si servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor,
ambalarea si transportul acestora.
Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre care se adreseaza produsele
companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele existente pentru transport. Trebuie luate
in considerare volumele de produse care pleaca spre toate directiile si realizat un echilibru intre
costurile totale si beneficiile aduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc. Un tip de depozit care
are o amplasare foarte bine gandita este un centru de distributie 6. Acesta este strategic localizat pentru
accesul transporturilor, de obicei langa autostrazile interstatale. Un astfel de centru poate servi drept
punct de consolidare pentru alte depozite existente in sistem. Sucesul foarte mare avut de lantul de
magazine Wal-Mart si Duckwell-Alco, este datorat centrelor sofisticate de distributie care aprovizioneaza
magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in Marketing Action Memo, cheia preturilor joase de
comercializare a produselor celor de la Wal-Mart, este reteaua eficienta de centre de distributie,
depozite, care servesc magazinele lor aflate pe o raza de 250 km.

Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile in domeniul
marketingului si vanzarilor si reduce costurile totale. In mod traditional, variantele au fost clasificate 7
astfel:

a) amplasarea in functie de piata. Aceasta varianta presupune localizarea depozitului in


apropierea clientilor cheie. Aria geografica servita de depozit depinde de o serie de factori,
de exemplu de viteza livrarilor, marimea comenzii medii si costul unitar al livrarii totale.
Amplasarea unui depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea
de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Un depozit amplasat in
proximitatea clientilor indeplineste functia de creare a unei structuri sortimentale, pe baza
marfurilor provenite din surse multiple. Produsele sunt primite de la furnizori in transporturi
consolidate, efectuate pe distante mari
b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat in apropierea unitatilor de
fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe care le indeplineste sunt
combinarea produselor si consolidarea livrarilor. Apelarea la un astfel de depozit este
necesara in cazul in care fiecare unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui
anumit produs, iar clientii solicita un sortiment complet. Printre avantajele specifice se
inscriu urmatoarele: (i) facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment constituit din
produse fabricate de diferite unitati; (ii) reducerea costurilor de transport prin consolidarea
livrarilor catre clienti; (iii) posibilitatea clientilor de a comanda o cantitate mica din fiecare
produs; (iv) simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a livrarilor efectuate de
furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o singura factura.
c) amplasarea intermediara. Spre deosebire de celelalte doua variante, nu pune accentual pe
proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie ale producatorului. Depozitele
sunt pozitionate intre clienti si unitatile de productie. Functiile indeplinite sunt consolidarea
si crearea sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea in functie de

7
productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura sortimentala dorita.
Cercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor facilitati ( unitati de productie, depozite,
magazine) au fost deosebit de numeroase. Primele preocupari in acest domeniu dateaza de
la inceputul secolului XX. Metodele de amplasare a depozitelor, dezvoltate prin aceste
cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii 8:

a) numarul depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o problema cu totul diferita de
amplasarea mai multor depozite in acelasi timp. Metodele de amplasare a unui depozit unic
considera o problema simplificata, deoarece nu iau in considerare distribuirea cererii pe mai
multe depozite, efectele de consolidare a stocurilor si costul depozitului.
b) caracterul discret al alegerii. Unele metode exploreaza fiecare locatie posibila existenta in
spatiul continuu, si o va alege pe cea mai buna. Aceste metode poarta denumirea de
metode continue de amplasare. Spre deosebire de acestea, metodele discrete permit
selectarea amplasamentului dintr-o lista de alegeri posibile. In practica, metodele discrete
sunt mai frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai multor depozite.
c) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizeaza date cu grad mare de agregare
limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o localitate. In schimb, metodele
bazate pe date cu grad mic de agregare permit diferentierea intre doua amplasamente
foarte apropiate, de exemplu separate doar de o strada.
d) orizontul de timp. Apelarea la date referitoare la o singura perioada de timp( de pilda, un
an) este specifica metodelor statice. Amplasarea in functie de evolutiile estimate pentru mai
multi ani se poate stabili cu ajutorul metodelor dinamice.

SiSTEMELE DE MANAGEMENT AL DEPOZITLUI

Depozitarea este activ implicata in lantul de aprovizionare livrare. Depozitele sunt parti integrale sin
lantul de aprovizinare-livrare/infrastructura tip teava. Termenul lant de aprovizionare livrare este
procesul care integreaza, coordoneaza si controleaza miscarea bunurilor si materialelor de la distribuitro
la cumparator si apoi la consumatorul final..Aditional managementul lantului de aprovizionare livrare
are legatura cu fluxul de bunuri si infomartice, pentru ca apoi sa devina ca o teava si sa puna mai bine
accentul pe curgere. Este de asemenea important sa realizezi ca fiecare companie nu are numai un lant
de aprovizionare livrare ci mai multe, findca interactioneaza cu diferiti distribuitori si are diferiti clienti.
Pentru fiecare produs final, in timp ce unele procese de cumparare, fabricare, mutare, vanzare sunt
identice sau similare, lantul total de aprovizionare penru fiecare produs va fi diferit. Managementul
multiplelor lanturi de aprovizionare este o mai buna descriere a ceea ce se intampla intr-o companie.

angajarea la investitii cu eficienta certa.

Modalitatile de depozitare sunt foarte largi,cu particularitati de la un produs la altul.Dintre


diversele posibilitati mentionam:

8
 Depozitarea pe rafturi(produse metalo-chimice,alimentare,medicamente);

 Depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de incarcatura aflate pe paleta,intalnita la pastrarea


unor produse livrate in saci.

 Depozitarea pe palete simple,in rastele metalice;

 Depozitarea pe palete simple in stelaje(specifica marfurilor de sortiment variat).

S-ar putea să vă placă și