Cuprins

1.
2.
3.
4.

Introducere
Scopul lucrarii
Legislatia UE si transpusa in legislatia romaneasca
Procedee moderne de tratare a deseurilor
4.1. Piroliza cu microunde
4.2. Reciclarea cu arc cu plasma
4.3. Producerea de biodiesel din alge
5. Concluzii
6. Bibliografie

1. Introducere
Un mediu nconjurtor sntos e un drept important al fiecruia, de care avem mare
nevoie i pe care trebuie s l aprm. Nevoile i dorinele noastre sunt adesea determinate de
locurile i contextele n care trim. Produsele i serviciile pe care le folosim sunt determinate de
ctre aceste nevoi i dorine i, ca rezultat utilizarea acestor produse sau servicii va avea un
impact asupra mediului inconjurator.
Diferii oameni au nevoi diferite i ei percep nevoile i dorinele ntr-un mod diferit.
Anumite necesiti de baz sunt comune pentru toi oamenii: hran, ap, adpost, educaie,
sntate. Dar lumea nu a ajuns nc n stadiul n care aceste nevoi de baz sunt disponibile
pentru toi oamenii ntr-un mod egal. Echitatea n distribuia resurselor la nivel global este nc
o provocare. Anumite necesiti ale populaiei din rile dezvoltate pun n pericol necesitile
populaiei din rile mai puin dezvoltate economic.
Este incontestabil faptul c la ora actual se produc multe deeuri care conin materii
valorificabile. Reciclarea deeurilor organice a ajuns s fie o problem de maxim importan
pentru salubritatea general a Terrei, amploarea sa condiionnd n bun parte i dezvoltarea
economic. Problema tinde s devin o chestiune vital de supravieuire a unei ntregi societi.
n rile UE i SUA, dei era adoptat ideea c depunerea deeurilor pe sol sau
ngroparea lor n subsol este soluia cea mai puin acceptabil .Dar n situaia n care spaiile de
depozitare devin tot mai restrictive, tot mai multe ri renun la metoda clasic de depozitre
a deeurilor i accept soluia unui management ecologic i rentabil al acestora.
A fost necesar demararea unei campanii de contientizare, care s scoat n eviden,
c, cea mai eficient form de tratare a deeurilor este reciclarea lor. n Europa aceasta a avut
loc sub sigla trei R - Reducere, Refolosire, Reciclare- (n limba englez: Reduce, Reuse, Recycle,
n limba francez: Rduire, Rutiliser, Recycler). Recuperarea, reciclarea, tratarea fizico-chimic,
compostarea sau incinerarea sunt metode de procesare a deeurilor folosite frecvent n
majoritatea rilor lumii. Astfel de metode sunt destinate, att proteciei factorilor de mediu
ambiant, ct i exploatrii raionale i eficiente, din punct de vedere economic a resurselor
naturale.
Trebuie aplicat ierarhia deeurilor cu accent pe prevenirea generrii lor, pregtirea
pentru reutilizare, reciclare i valorificare, n timp ce depozitarea deeurilor trebuie interpretat
ca ultim opiune disponibil.
Deeul reprezint orice material, obiect, substan, care, n general a pierdut orice
finalitate economic i pe care posesorul l abandoneaz. n anexa 1 a Legii 211 din 2011privind

regimul deeurilor deeul este definit astfel: orice substan sau obiect pe care deintorul l
arunc ori are intenia sau obligaia s l arunce.
Dar n dicionarul limbii romne, deeul (care provine din fr. dchet ) este definit astfel:
rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs,
care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv. n tiina
deeurilor (cunoscut i sub denumirea de Rudologie) a fost introdus, n ultima perioad,
noiunea de deeu ultim, care este acel deeu rezultat sau nu din tratarea unui deeu, care n
condiiile tehnice i economice actuale nu mai poate fi tratat n vederea recuperrii sale sau a
reducerii caracterului su poluant.
Gestionarea deseurilor
Gestionarea deeurilor este considerat una dintre problemele importante cu care se
confrunt ara noastr, n ceea ce privete protecia mediului, cu referire la activitile de
colectare, transport, tratare, valorificare i eliminare a deeurilor. Responsabilitatea pentru
activitile de gestionare a deeurilor revine, cum este i normal, generatorilor de deeuri,
conform principiului poluatorul pltete sau productorilor conform principiului
responsabilitatea productorului.
Gestionarea deeurilor ridic probleme foarte complexe, care necesit:
- ntreprinderea aciunilor coordonate de la nivel local la cel regional,
- colaborarea societii civile cu autoritile locale,dar i cu reprezentanii guvernului,
- colaborarea ntre state.
Autoritile administraiei publice locale joac un rol foarte important n asigurarea
implementrii la nivel local a obligaiilor cu privire la gestionarea deeurilor , obligaii pe care
Romnia i le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea European( ratificat prin Legea nr.
157 din 2005, publicat n M.O. nr. 465/1.06.2005).
Gestionarea deeurilor la nivel naional
Politica naional n domeniul gestionrii deeurilor trebuie s se subscrie obiectivelor
politicii europene n materie de prevenire a generrii deeurilor i s urmreasc reducerea
consumului de resurse i aplicarea practic a ierarhiei deeurilor. ara noastr s-a obligat, prin
Documentul de poziie al Romniei, capitolul 22 - Protecia Mediului nconjurtor, ca odat cu
aderarea la UE s implementeze acquis-ul comunitar privind capitolul menionat pn la
01.01.2007(data la care Romnia a aderat la UE ); au existat cteva derogri referitoare la
managementul deeurilor, dintre care amintim:

-Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele i deseurile de ambalaje, pentru care s-a
solicitat i obinut o perioad de tranziie de 3 ani, pn n anul 2013;
-Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea deeurilor, pentru care s-a solicitat i obinut
o perioad de tranziie pn n anul 2017;
-Directiva Consiliului nr. 2000/76/EC privind incinerarea deeurilor, pentru care s-a
solicitat i obinut o perioad de tranziie pn n anul 2009;
-Directiva Consiliului nr. 2002/96/CE privind deeurile de echipamente electrice i
electronice (DEEE), pentru care s-a solicitat i obinut o perioad de tranziie pn n anul 2008;
-Regulamentul nr. 259/93 privind importul, exportul i tranzitul de deeuri, pn la
sfritul anului 2015.
Considerm necesar s menionm principalele documente programatice la nivel
naional cu relevan pentru gestionarea deeurilor:
1. Planul Naional de Dezvoltare 2007 2013 (PND) acesta este un document de
planificare strategic i programare financiar al Romniei, care are ca scop orientarea i
stimularea dezvoltrii economice i sociale a rii pentru atingerea obiectivului de realizare a
coeziunii economice i sociale. Printre prioritile PND se nscrie i asigurarea proteciei
mediului, iar dintre subprioriti PND promoveaz:
-mbuntirea standardelor de via prin asigurarea serviciilor de utiliti publice la
standardele de calitate i cantitate cerute, n sectoarele de ap i deeuri, prin dezvoltarea
sistemelor de infrastructur de ap i ap uzat n localitile vizate i crearea/consolidarea
companiilor regionale de profil i prin dezvoltarea sistemelor integrate de management al
deeurilor (colectare, transport, tratare/eliminare a deeurilor n localitile vizate, nchiderea
depozitelor neconforme);
-mbuntirea sistemelor sectoriale de management de mediu, cu accent pe:
dezvoltarea sistemelor specifice de management al apei i deeurilor, a celor de management al
resurselor naturale (conservarea diversitii biologice, reconstrucia ecologic a sistemelor
deteriorate, prevenirea i intervenia n cazul riscurilor naturale n special inundaii), precum
i pe mbuntirea infrastructurii de protecie a aerului.
2. Stategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a Romniei (2013 2020 2030)
(SNDD). A fost elaborat de Ministerului Mediului i Dezvoltrii Durabile mpreun cu United
Nations Development Programme Romnia (UNDP Romnia). n cadrul acestei strategii sunt
incluse o serie de obiective care se refer la gestionarea deeurilor:

-dezvoltarea sistemelor de management integrat al deeurilor;

-pn n anul n curs, 2013 trebuie s se reduc, cu pn la 2,4 milioane tone
cantitatea anual a deeurilor biodegradabile depozitate, reprezentnd 50% din totalul produs
n 1995;
-pn n anul 2013 - se prevede un grad de recuperare a materialelor utile din deeurile
de ambalaje pentru reciclare sau incinerare cu recuperare de energie (60% pentru
hrtie/carton, 22,5% pentru mase plastice, 60% pentru sticl, 50% pentru metale i 15% pentru
lemn);
-pn n 2015 s se reduc numrul de zone poluate istoric, n minimum 30 de judee;
-pn n anul 2015 - crearea a 30 sisteme integrate de gestionare a deeurilor la nivel
regional/judeean; nchiderea a 1.500 depozite mici situate n zone rurale i a 150 depozite
vechi n zonele urbane, realizarea a 5 proiecte pilot pentru reabilitarea siturilor contaminate
istoric, asigurarea unor servicii mbuntite de salubritate i management al deeurilor pentru
un numr de 8 milioane locuitori.
3. Programul Operaional Sectorial de Mediu (POS Mediu) - acest program este strns
corelat cu obiectivele naionale strategice prevzute n Planul Naional de Dezvoltare (PND)
elaborat pentru perioada 2007 - 2013 i Cadrul Naional Strategic de Referin (CNSR), care se
bazeaz pe principiile, practicile i obiectivele urmrite la nivelul UE.
n cadrul acestui program, Axa prioritar 2 Dezvoltarea sistemelor de management
integrat al deeurilor i reabilitarea siturilor poluate istoric sprijin investiiile care vor asigura
dezvoltarea acestor sisteme i extinderea infrastructurii de management al deeurilor. Activiti
indicative finanate sunt:
-achiziionarea i instalarea sistemelor de colectare selectiv,
-construcia facilittilor de sortare, compostare i reciclare,
-achiziionarea vehiculelor de transport al deeurilor,
-nchiderea depozitelor neconforme,
-construcia staiilor de transfer i a facilitilor de eliminare a deeurilor municipale,
construirea unor faciliti adecvate pentru deeuri periculoase
-asisten tehnic pentru pregtire de proiecte, management, supervizare si publicitate.

Planurile de gestiune a deeurilor au un rol important n dezvoltarea unei gestiuni

durabile a deeurilor.
Planificarea gestiunii deeurilor este un proces continuu, care se reia i se revizuiete,
funcie de condiiile noi aprute n timp, iar realizrile trebuie urmrite i evaluate periodic.
Evidenierea fluxurilor de deeuri, precum i opiunile de tratare a acestora reprezint
scopul principal al planului de gestionare a deeurilor. Dezvoltarea unui sistem controlat de
gestiune a deeurilor trebuie s se axeze pe cteva cerine:
- recuperarea i reciclarea deeurilor,
- depozitarea (nchiderea depozitelor neconforme) deeurilor,
- reducerea cantitilor de deeuri biodegradabile depozitate.
Clasificarea deseurilor
Dup sistemul Ageniei Europene de Mediu (European Environment Agency)-EEA,
deeurile pot fi mprite n urmtoarele categorii:
- deeuri periculoase;
- deeuri municipale;
- nmoluri de epurare;
- deeuri de la ambalaje,
- deeuri de la producerea energiei electrice,
- deeuri electronice.
Principalele sectoare economice care genereaz deeuri sunt:
a. industria(energetic, chimica, de prelucrare);
b. minerit;
c. construcii si demolri;
d. deeuri generate de activiti medicale;
e. activiti agricole;
f. deeuri municipale.

2. Scopul lucrarii
Scopul acestei lucrari este de a prezenta cateva metode moderne de tratare a
deseurilor.
Principalele metode de tratatare a deseurilor sunt:

Procedee biologice
Procedee termice : incinerarea, piroliza si termoliza, gazeificarea
Procedee alternative : plasma, procedee cu microunde, etc

3. Legislatia UE transpusa in legislatia romaneasca

elul comun al protejrii mediului n Europa este n funcie de numeroase legi europene
ce se aplic mediului. Legile respective sunt valabile n toate statele membre ale Uniunii
Europene, fie direct ( prin Regulamente care se aplic direct) sau indirect ( prin Directive ce sunt
transpuse n legislaia naional).
Obiectivele vizate n politica mediului urmresc: protecia mediului, ameliorarea calitii
sale, protecia sntii publice, utilizarea prudent i raional a resurselor naturale,
promovarea msurilor la nivel internaional n vederea tratrii problemelor regionale de mediu.
Documentele care stau la baza politicii de mediu a UE sunt Programele de Aciune
pentru Mediu (PAM, Environmental Action Programs-EAP):
PAM 1 (1973-1977) i PAM 2 (1977-1981) reflect o abordare sectorial a combaterii
polurii i promoveaz nevoia de protecie a apei i a aerului, prin introducerea unor standarde
minime de poluare;
Programele PAM 3 (1982 -1986) i PAM 4 (1987-1992) reflect si evoluia politicilor
comunitare la momentul respectiv i dezvoltarea pieei interne; n plus, PAM 4 promoveaz
abordarea integrat a politicii de mediu i introduce conceputul dezvoltrii
durabile(sustainable development);
PAM 5 (1993 -2000), este numit Ctre o dezvoltare durabil( Towards Sustainability) a
transformat dezvoltarea durabil n strategie a politicii de mediu; PAM 6 (2001-2010) numit i
Alegerea noastr, viitorul nostru este consecina procesului de evaluare global a rezultatelor
PAM 5, fiind stabilite prioritile de mediu pe parcursul celor 10 ani.
Au fost identificate 4 arii prioritare, care definesc direciile de aciune ale politicii de
mediu: schimbarea climatic i nclzirea global, protecia naturii i biodiversitatea, sntatea
n raport cu mediul, conservarea resurselor naturale i gestionarea deeurilor.
Ultima arie prioritar menionat - conservarea resurselor naturale i gestionarea
deeurilor - are ca obiectiv creterea gradului de reciclare a deeurilor i de prevenire a
producerii acestora.
Prevenirea creterii volumului deeurilor este parte a Politicii Integrate a Produselor
(PIP). Se au n vedere msuri pentru stimularea reciclrii, recuperrii i incinerrii deeurilor.
Obiectivul principal l reprezint reducerea cantitii de deeuri cu 20% n 2010 fa de
nivelul anului 2000 i cu 50% pn n 2050.
Reciclarea i prevenirea deeurilor strategie lansat n mai 2003 reprezint prima
tratare separat a aspectelor reciclrii i prevenirii producerii 21

de deeuri, iar prin comunicarea aferent sunt investigate modalitile de promovare a reciclrii
produselor (dac este cazul) i sunt analizate opiunile cele mai potrivite sub aspectul raportului
cost-eficacitate.
Comitetul Economic i Social European (CESE) a fcut observaia, n urma evalurii
rezultatelor PAM 6, c cele ase Programe de Aciune pentru Mediu, chiar dac au avut un rol
important n politica de mediu, totui nu au reuit s rezolve numeroase probleme n acest
domeniu.
De aceea a recomandat Comisiei, Comitetului, dar i Parlamentului European, ca cel de
al aptelea Program de Aciune pentru Mediu (care se va finaliza n 2020) s contribuie la
ndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o cretere inteligent, durabil i
favorabil incluziunii, dar i s mearg mai departe, n ceea ce privete termenele i domeniul
de aciune.

TRANSPUNEREA LEGISLAIEI COMUNITARE LA NIVEL NAIONAL

Cadrul legislativ european cu privire la managementul deeurilor ocup o arie larg i
este, totodat un cadru complex, dar atunci cnd a fost transpus n legislaia romn au fost
prevzute perioade de tranzilie, pentru atingerea rezultatelor cerute n ceea ce privete
managementul deeurilor.
Legislaia romneasc a deeurilor armonizat cu cea a Uniunii Europene a avut un
impact pozitiv n ultimii ani, dar nc sunt necesare eforturi considerabile n vederea asigurrii
conformrii cu standardele europene.
n Hotrrea nr. 1.470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naionale de
gestionare a deeurilor i a Planului national de gestionare a deeurilor (data intrrii n vigoare:
18 Octombrie 2004), n Anexa 1 se menioneaz c Acquis-ul Comunitar n domeniul gestionrii
deeurilor cuprinde un numr de 16 acte normative, dintre care cele mai multe au fost 22
deja transpuse n legislaia romn; o parte dintre ele sunt prezentate n tabelul 1:

Nr.
Crt.

LEGISLATIE EUROPEANA

LEGISLATIE ROMNEASC

Directiva Cadru privind deeurile -Legea nr. 426/2001(MO 411/25.07.2001), pentru

nr. 75/442/EEC, amendat de aprobarea Ordonanei de Urgen nr. 78/2000 (MO
Directiva nr. 91/156/EEC.
283/22.06.2000), privind regimul deeurilor , -Hotrrea
de Guvern 123/2003 (MO 113/ 24.02.2003) privind
aprobarea Planului Naional de etap, de Gestionare a
deeurilor.

Directiva nr. 91/689/EEC privind Legea nr. 426/2001(MO 411/25.07.2001) pentru

deeurile periculoase.
aprobarea
Ordonanei
de
Urgenta
nr.
78/2000(MO283/22.06.2000) privind regimul deeurilor .

Directiva nr. 75/439/EEC privind

uleiurile uzate, amendat de
Directiva nr. 87/101/EEC si de
Directiva nr.91/692/EEC.

Directiva nr. 91/157/EEC privind -HG nr.1057/2001 (700/05.11.2001) privind regimul

bateriile si acumulatorii care bateriilor i al acumulatorilor care conin substane
conin
anumite
substane periculoase.
periculoase si Direciva 93/86/EC
privind etichetarea bateriilor.

Directiva nr. 99/31/EC privind Hotrrea de Guvern nr. 162/2002 privind depozitarea
depozitarea deeurilor.
deeurilor ;
-Ordinul Ministrului Apelor i Protecei Mediului nr.
867/2002, privind definirea criteriilor care trebuie
ndeplinite de deeuri, pentru a se regsi pe lista specific
unui
depozit i lista naional de deeuri acceptate n fiecare
clas de depozit de deeuri 2002; -Ordinul Ministrului
Apelor i Proteciei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie
2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind
depozitarea
deeurilor,
construirea,exploatarea,

-Hotrrea de Guvern nr. 662/2001 privind gestionarea

uleiurilor uzate, completat i modificat de Hotrrea de
Guvern 441/2002 -Hotrrea de Guvern nr. 1159/2003
pentru modificarea Hotrrii de Guvern nr. 662/2001,
privind gestionarea uleiurilor uzate.

monitorizarea i nchi derea depozitelor de deeuri.

Directiva nr. 2000/76/EC privind Hotrrea de Guvern nr. 128/2002 privind incinerarea
incinerarea deeurilor.
deeurilor Ordinul Ministrului Apelor i Proteciei
Mediului nr. 1215 din 10 ianuarie 2003 pentru aprobarea
Normativului privind incinerarea deeurilor.

Directiva nr. 94/62/EC privind -Hotrrea de Guvern nr. 349/2002 privind gestionarea
ambalajele i deeurile de ambalajelor i deeurilor de ambalaje, -Ordinul
ambalaje.
Ministrului Apelor i Proteciei Mediului nr. 1190/2002
privind procedura de raportare a datelor referitoare la
ambalaje i deeuri de ambalaje.

Decizia
nr.
2000/532/CE, Hotrrea de Guvern nr. 856/2002 privind evidena i
amendat de Decizia nr. 2001/119 gestiunea deeurilor i aprobarea listei cuprinznd
privind lista deeurilor, ce deeurile, inclusiv deeurilor periculoase.
nlocuiete Decizia nr. 94/3/CE
privind lista deeurilor i Decizia
nr. 94/904/CE privind lista
deeurilor periculoase.

Directiva nr. 2000/53/EC privind Hotrrea de Guvern nr. 2406 din 21 decembrie 2004
vehiculele scoase din uz.
privind gestionarea vehiculelor i a vehiculelor scoase din
uz(VSU).

10

Regulamentul nr. 259/93/EEC -Hotrrea de Guvern nr. 1357/2002 pentru stabilirea

privind supravegherea i controlul autoritilor publice responsabile de controlul i
transporturilor de deeuri.
supravegherea importului, exportului i tranzitului de
deeuri; -Hotrrea de Guvern nr. 228/2004 privind
controlul introducerii n ar a deeurilor nepericuloase n
vederea importului, perfecionrii active i a tranzitului;

Directiva nr. 2002/95/EC privind Hotrrea de Guvern nr. 1037 din 13 octombrie 2010
restrictionarea utilizrii anumitor privind deseurile de echipamente electrice si electronice.
susbtane
periculoase
n
echipamentele
electrice
i
electronice, precum i Directiva
2002/96/EC privind deeurile de
echipamente
electrice
i
electronice (DEEE).

11

Directiva promoveaz:

utilizarea sustenabil a resurselor naturale i aplicarea practic a ierarhiei deeurilor,

minimizarea impactului negativ asupra sntii populaiei i mediului datorat generrii
deeurilor,
considerarea ntregului ciclu de via,
msuri care s urmreasc decuplarea sau ruperea legturii dintre creterea economic
i generarea deeurilor,
introducerea de msuri pentru a eficientiza sistemul de sanciuni, proporionale i cu
efect de descurajare a acelora care ncalc dispoziiile prezentei directive,

introducerea de msuri care s asigure sortarea la surs, colectarea i reciclarea

fluxurilor de deeuri prioritare.
Gestionarea deeurilor se realizeaza n condiii de protecie a sntii populaiei i a
mediului.
Introducerea pe teritoriul Romniei a deeurilor n scopul eliminrii este interzis.
n cazul valorifcrii, deeurile pot fi introduse numai cu aprobarea Guvernului.
Valorificarea deeurilor se realizeaz numai n instalaii, prin procese sau activiti
autorizate de autoritile publice competente.

4. Procedee moderne de tratare a deseurilor

4.1. Piroliza cu microunde.
Piroliza cu microunde reprezinta un proces relativ nou dezvoltat initial de Tech-en LDT
din Hainault, Marea Britanie.
Acest tratament termic s-a dovedit a fi o metoda eficienta de recuperare si reciclare a
substantelor chimice prezente in deseuri. In acest proces deseurile sunt amestecate cu paticule
absorbante ce atrag energia microundelor reusind astfel sa atinga temperaturile necesare
aparitiei pirolizei.
Rezultatele obtinute sunt reprezentate de asa numitul ulei de piroliza si de gazele
necondensabile.
Incalzirea cu microunde se efectueaza la frecvente de 915 MHz sau 2.4 Mhz. Aceasta
tehnica a fost introdusa prima oara dupa al doilea razboi mondial cand au fost descoperite noi
medode de a genera microunde. Rezultatul acestor microunde asupra modeculelor este acela
de a genera o asa numita frecare dintre molecule rezultand astfel o generare de caldura.
Aceasta metoda de incalzire are multe avantaje fata de metodele conventionale de incalzire
termica.
Incalzirea termica conventionala are de obicei o sursa de incalzire externa pentru a
transfera caldura catre materialul asupra caruia se efectueaza piroliza.
Incalzirea cu microunde constitue un mod unic de incalzire in cazul in care incalzirea
este rezultata in urma interactiunilor electomagnetice cu dipoli din cadrul materialului incalzit.
Cu ajutorul microundelor temperatura materialului este generata din interior fata de
incalzirea provenita de la o suprafata conventionala.
Incalzirea cu microunde este clasificata ca o metoda de incalzire electrica.
In general exista trei mecanisme prin care materialele sunt incalzite intr-un camp de
microunde:
1. Reorientarea dipolilor. Substantele ce contin composi polari sunt incalzite prin acest
mecanism atunci cand sunt expuse radiatiilor cu microunde. Cand un element este supui
unui camd de microunde electornii din jurul nucleelor sau nucleele atomice se
deplaseaza de la pozitia lor de echilibru formand dipoli. Dipolii au tendinta de
reorientare pentru a nu influenta campul din care faceau parte. Aceste elemente raman
intr-un domeniu fluctuant.

2. Polarizarea Maxwell Wagner. Aceasta polarizare i-a nastere in zonele de contact dintre
componente diferite. Aceasta polarizare se creeaza datorita conductivitatilor diferite si a
constantelor dielectrice ale elementelor.
3. Mecanismul de conductie. Atunci cand un material este un bun conducator electric si
este supus radiatiilor electromagnetice. Datorita curentulor electrici ce ajung in
structura materialului rezulta o incalzire a acestuia.
Incalzirea cu microunde a fost prelucrata pentru tratarea anumitor materiale cu continut de
carbon. Materialele ce contin carbon sunt bune absorbante de microunde.
Incalzirea cu microunde a fost combinata cu utilizare materialelor cu continut ridicat de
corbon a fost utilizata in procesele de piroliza pentru a trata sau procesa o variatete de
materiale precum biomasa, carbunele, uleiul si diferite deseuri organice. In general aceste
materiale sunt sarace cand vine vorba de absorbtia microundelor. Prin urmare acestea sunt
incazite cu ajutorul carbonului sau a oxizilor metalici elemente ce aborb foarte usor radiatiile
microunde. Materialele ce contin carbon sunt folosite de obicei in loc de oxizi metalici datorita
pretului scazut de achizitie.
Acest tip de piroliza numita piroliza cu microunde ce implica utilizarea radiatiilor
microundelor ca o sursa de caldura indirecta combinata cu materiale ce contin carbon avand rol
de receptor al microundelor este cunoscuta ca oferind avantaje fata de tehnicile conventionale
de piroliza.

In concluzie procedeul prin care se poate vedea cum influenteaza radiatiile mircounde este
urmatorul:

Radiatiile microunde actioneaza asupra elementelor ce contin carbon producand deplasari

ale moleculelor.

Datorita acestor deplasari se produce o crestere a temperaturii deseului folosit.

Pentru a produce radiatiile microunde avem nevoie de un generator de astfel de radiatii.

Generatorul utilizeaza elecricitate pentru a fi pus in functiune.
Materialul utilizat in urma radiatiilor ce actioneaza asupra sa ajunge la o tempratura de
500 grade.

Materialul ajunge ulterior in cuptor, loc in care asupra sa actioneaza radiatiile

microunde.

Odata ajuns in cuptor materialul este incalzit pana la temperatura necesara procesului
de piroliza.

Gazele impreuna cu vaporii rezultati in urma procesului de piroliza sunt condesati in

vederea obtinerii produselor ce pot fi utilizate mai departe (ulei).
Gazele ramase sunt mai departe utilizate cu scopul producerii energiei electrice.

4.2. Reciclarea cu plasma cu arc

Oamenii sunt maini pentru transformarea lumii n deeuri, cel puin aa pare. n medie
fiecare person din Statele Unite produce aproximativ 2 kg de deeuri pe zi, ceea ce nseamn
ca produce aproximativ trei sferturi de ton de desuri pe an.
Ce putem face cu toate aceste deeuri? Reciclarea este una dintre opiuni, dar nu toat
lumea o face i sunt multe lucruri (precum circuitele electronice) care sunt realizate din mai
multe materiale care nu sunt uor de descompus i transformate n alte lucruri. De aceea cea
mai mare parte din deeurile produse de sunt ngropate sub pmnt.
Dar rmnem i fr spaiu pentru depozitele de deeuri i aceast problem doar se
poate nrutii.
O alt posibilitate este incinerarea deeurilor, ca i cum ar fi combustibil, i utilizate
pentru a produce energie, dar incineratoarele sunt foarte nepopulare cu cumunitile locale
datorit polurii aerului.
Un nou tip de reciclare a deeurilor denumit reciclare cu plasm cu arc i propune s
schimbe toate acestea.

Acest procedeu presupune nclzirea deeurilor la temperaturi extrem de ridicate

pentru a produce gaz care apoi poate fi folosit pentru producerea de energie i un material
solid care poate fi folosit ca material de construcie. Suporterii acestei tehnologii susin c este
o metod mai curat i mai verde de tratare a deeurilor, dar oponenii argumenteaz c este
de fapt tot incinerare clasic, doar prezentat mai pompos
Ce fel de deeuri producem?
Peste 3 sferturi din gunoiul nostu este obinuit, deeuri menajere relativ inofensive
compuse din hrtie, carton, sticl, plastice de diferite feluri, metale( aluminiu si oel) si deeuri
oganice( mancare etc). n multe ri acestea sunt separate i reciclate sau ( n cazul mancarii)
compostare sau este introdus intr-un digestor anaerob, dei o mare parte din deeuri ajung tot
la depozitul de deeuri sau sunt incinerate.
Lsnd deoparte deeurile menajere, exist destul de multe alte tipuri de deeuri, care
nu pot fi tratate aa de uor. De exemplu bateriile sau alte tipuri de deeuri chimice toxice, i
deeuri medicale de la spitale.
Unele tipuri de tratare a deeurilor ( centre de reciclare, incineratoare) genereaz ele
nsele deeuri care trebuie eliminate ntr-un fel. Reciclarea cu plasm susine c este n msur
s trateze toate aceste tipuri de deeuri n siguran i cu un impact minim asupra mediului.
Ce este reciclarea cu plasm cu arc?
Pentru a rspunde la aceast ntrebare trebuie mai nti s nelegem diferena dintre
reciclarea cu arc cu plasm i incinerarea clasic.
Incinerarea se folosete de reacia chimic numit combustie, n care combustibilul( n
acest caz, deeurile menajere) ard n prezena oxigenului, rezultnd astfel gaze reziduale( de
obicei dioxid de carbon, abur, i diferii poluani ai aerului) i energie caloric.
Principalele diferene ntre un simplu foc de tabr i incinerare a deeurilor ntr-o central
sunt:
1. Deeurile sunt arse intr-un container inchis la temperaturi foarte mari ( pentru a
distruge cat mai multe substane toxice);
2. Poluarea produs de gazele de ardere evacuate la co, acestea pot fi captate i curate
nainte de a fi eliberate in atmosfer;
3. Coul pentru evacuarea gazelor de ardere este foarte nalt( pentru a dispersa poluanii
rmai, dup curare, n atmosfer);
4. Energia produs din arderea deeurilor este captat i poate fi folosit la producerea de
abur pentru o turbin cu abur, genernd astfel electricitate.

Reciclarea pe baza plasmei cu arc nu implic combustia. n loc s ardem deeurile, acestea
sunt nclzite la o temperatur mult mai mare ( mii de grade), asfel acestea se topesc si apoi se
vaporizeaz.

Acest lucru este produs de un dispozitiv electric numit plasm cu arc, care este un fel de
tor extrem de fierbinte i este produs de un gaz care trece printr-un arc electric.
Plasma cu arc dintr-o astfel de instalaie nclzete deeurile la temperaturi cuprinse
ntre 1000 i 15000 de grade Celsius, dar de obicei la mijlocul acestui interval, topind deeul i
apoi transformndu-l n vapori.
Materiile organice simple( pe baz de carbon) se rcesc apoi n gaze relativ curate.
Metalele i alte deeuri anorganice se combin i se rcesc n materii solide. n teorie ne alegem
cu 2 produse: gazul de sintez( o combinaie, bogat n energie, de monoxid de carbon i
hidrogen) i un material rezidual solid.
Gazul de sintez poate fi apoi utilizat pentru a produce energie ( o parte putnd fi folosit
pentru a alimenta echipamentul cu plasm cu arc), n timp ce reziduul vitrificat solid poate fi
folosit ca material de construcie ( pentru drumuri i alte construcii). n practic, gazul de
sintez poate fi contaminat cu gaze toxice precum dioxine, care trebuie s fie ndeprtate i
elimnate ntr-un fel, n timp ce i rezultatul solid poate conine material contaminat.

Studiu de caz
O astfel de instalaie de tratare a deeurilor care opereaz cu succes este n Swindon,
Marea Britanie i este operat de ctre Advanced Plasma Power din 2007. Aceasta este o
instalaie demonstrativ la scar mic.
Instalaia trateaz 150000 de tone pe an de deeuri municipale solide.
Tehnologia pe baz de plasm folosit la aceast instalaie este un proces avansat de
conversie n dou etape. Acesta combin dou metode deja existente, bine testate( gazificarea
i conversia n plasm) ntr-o configuraie unic.
Dup ndeprtarea materialelor reciclabile procesul, denumit Gasplasma, trateaz o
gama larg de materii nereciclabile, existente n deeurile municipale i cele comerciale i
industriale, transfomndu-le n dou produse care pot fi valorificate: gaz de sintez curat i
bogat n energie i un produs solid vitrificat (Plasmarok), fiecare avnd multe aplicaii.
La baza procesului Gasplasma este un gazificator (de preferat cu pat fluidizat), care
transform materialul organic din deeuri RDF (Refuse Derived Fuel) n gaz de sintez brut.
Acest lucru se realizeaz prin nclzirea RDF la temperatur mare, aproximativ 800 de grade
Celsius, ntr-un mediu controlat cu oxigen redus.
Gazificatorul cu pat fluidizat permite producerea unui gaz de sintez constant i are
randamente mari de conversie. Gazul de sintez brut care iese din gazificator este apoi trimis la
o unitate Gasplasma secundar unde este produs plasma. Cldura extrema produs de
plasma cu arc, de peste 8000 de grade Celsius, i lumina ultraviolet puternic produs de
plasm descompun complet substanele poluante coninute de gazul de sintez.
Descompunerea are ca rezultat un gaz de sintez curat, n timp ce substanele
anorganice din cenu sunt vitrificate ntr-un produs numit Plasmarok. Convertorul de plasm
este capabil sa ating eficiene foarte bune n descompunerea substanelor din gazul de sintez
brut care iese din gazificator.
Prezena acestor contaminani n gazul de sintez a fost cea care pn acum a fost cel
mai mare obstacol n implementarea motoarelor i a turbinelor cu gaz pentru atingerea
eficienelor mai mari.
Astfel adugarea procesului de conversie a plasmei este cel care difereniaz procesul
Gasplasma de celelelalte procese de tratare a deeurilor.

Gazul de sintez curat care iese din convertorul de plasm este apoi rcit i curat n
scrubere umede i uscate nainte de a putea fi utilizate ntr-o central termoelectric echipat
cu motoare sau turbine cu gaz pentru a genera energie electric.
Cldura rezidual este recuperat, de asemenea, pentru a fi utilizat la ciclurile
combinate de producere a energiei electrice i de agent termic, ct i pentru ali utilizatori din
vecintate.

Schema funcional a ciclului de tratare i valorificare a deeurilor pentru o instalaie dotat cu arc cu
plasm.

Procesul Gasplasma are rate de conversie a energiei de 90%, n ceea ce privete

producia de gaz de sintez. Energia net care poate fi vndut pentru o instalaie comerciala la
scara mare este de peste 25%.
Pe baza a 100000 de tone de deeuri menajere pe an, o instalaie Gasplasma poate
genera peste 20 de MW pe an de energie electric.
Avantaje
Suporterii acestei tehnologii susin c este mai curat i mai verde dect incinerarea,
deoarece deeul este rearanjat n diferite substane n loc s fie ars astfel producnd poluare.

Proiectat corect, o instalaie cu plasm, teoretic nu polueaz aerul i nu emite cenu sau praf.
Singurul deeu rezultat este materialul solid vitrificat care poate fi folosit ca material de
construcie.
n practic, orice metod de tratare a deeurilor produce metale grele toxice i alte
reziduuri care nu pot fi eliminate complet. La o instalaie cu plasm, acestea pot fi separate,
topite i reutilizate. Nu sunt aruncate pur i simplu n atmosfer, sau ngropate n pamnt ntrun depozit de deeuri i lsate acolo pentru a cauza probleme generaiilor viitoare.
Spre deosebire de celelalte metode pentru tratarea deeurilor, reciclarea cu arc cu
plasm poate trata practic orice tip de deeu, inclusiv cele mai periculoase, cu grad ridicat de
risc sau greu de tratat ( cenu toxic de la incineratoare, deeuri medicale periculoase, metale
toxice, componente electronice etc.)
Acestea au o amprent de carbon negativ deoarece, dei sunt mari consumatoare de
energie aproximativ dou treimi din energia produs este intodus inapoi n reea.
O astfel de instalaie tipic ar produce suficient energie electric pentru a alimenta
zece mii de case i destul abur rezidual, ca un produs secundar, pentru a nclzi sau alimenta cu
ap cald 500 1000 de case.
De asemenea gazul de sintez produs poate fi folosit fie n centrale termoelectrice
pentru a produce electricitate, sau poate fi descompus n hidrigen i monoxid de carbon.
Hidrogenul poate fi apoi stocat i folosit la pilele electrice folosite de automobile.
Dezavantaje
Oponenii acestei tehnologii sunt preocupai de faptul c nu este folosit pe scar larg
i dezavantajele ei nu sunt cunoscute nc.
Nimeni nu tie dac este mai sigur sau mai economic dect alte metode de tratare a
deeurilor. Dei deeurile nu sunt arse, acestea sunt totui nclzite i unele produse
duntoare rmn la finalul procesului.

4.3 Combustibilialternativi: biodiesel din alge

Una din variantele testate in ultimii ani sunt algele, plante marine considerate
miraculoase in medicina in lupta cu cancerul si bolile de inima, sau ca inlocuitor de uleiuri si
grasimi in alimentatie. Randamentele in obtinerea de combustibil din alge sunt de 7 pana la 31
de ori mai mari decat in cazul uleiului de palmier (a carui productie distruge padurile tropicale).
Departamentul pentru Energie al Statelor Unite planuieste sa investeasaca 24 de
milioane de dolari in trei grupuri de cercetare, care sa gaseasaca metode de a comercializa

biocombustibili din alge. Alte 16 milioane de dolari au fost deja investiti in alte programe
similare.
Obinerea de combustibil din alge (biodiesel)
Cercetatorii cauta metode prin care pot folosi algele pentru a extrage dioxidul de carbon
(CO2) din atmosfera si a concur combustibilii fosili folositi in prezent. Dupa ce au fost recoltate,
se extrage uleiul din peretii celulelor lor prin diverse metode, dintre care cea mai simpla este
presarea, prin care se extrage 75% din uleiul din alge. O alta metoda este cea in care se
foloseste hexanul pe post de solvent, iar prin acest procedeu se extrage pana la 95% din uleiul
existent in alge. Mai intai se extrage uleiul prin presare, apoi se amesteca resturile cu solvent si
se filtreaza uleiul, urmand a fi curatat de orice urma de solvent. O a treia metoda folosita este
cea a fluidelor supercritice, prin care se extrage pana la 100% din uleiul din alge. Dioxidul de
carbon este fluidul supercritic, ceea ce inseamna ca este incalzit si presurizat incat sa-l aduca
atat in stare lichida, cat si de gaz, apoi este amestecat cu algele, dupa care acestea sunt
transformate in ulei. Echipamentul additional si munca necesara in aceasta metoda o face mai
putin folosita.

Instalatie de extragere a combustibililu din alge

Instalatia de producer a biodiselului din alge

Dupa ce uleiul a fost extras din alge, el este rafinat printr-un process denumit
transesterificare. In acest process un catalizator, cum ar fi hidroxidul de sodiu (soda caustica),
este amestecat cu un alcool ca metanolul. Urmatorul pas este rafinarea amestecului pentru
indepartarea glicerolului format. Rezulta produsul final: combustibilul biodiesel din alge.
Cultivarea algelor pentru combustibil
Algele sunt unele dintre cele mai adaptative organisme de pe planeta, care cresc foarte
rapid. Algele se cultiva simplu, fie in sisteme inchise, fie in sisteme deschise. Pentru a obtine
recolte mai bogate, ele se cultiva in zonele cu climat cald. Insa sistemele deschise sunt supuse
riscului de a fi contaminate cu bacterii, sau dezavantajelor vremii proaste de afara. In plus, apa
in care cresc ele trebuie mentinuta la o temperature specifica.

Cultura de alge
Cultivarea algelor pe verticala in bucle inchise a fost dezvoltata ca alternativa, pentru a
produce algele mai rapid si mai efficient decat in sistemele deschise. In sistemul de cultivare pe
verticala, algele stau in saci de plastic transparent si astfel sunt expusi razelor soarelui pe
ambele fete. Sacii cu alge sunt agatati de plafon, iar acoperisul ii protejeaza de ploaie. Datorita
expunerii mai mari la soare, productivitatea algelor creste, la fel si cea de ulei extras. De
asemenea, se evita contaminarea algelor.
Centralele de bioreactie cu tancuri inchise sunt create sa creasca si mai mult rata
productiei de ulei. In aceste centrale se cultiva alge in spatii inchise, in niste cilindri mari, in care
sunt create conditiile ideale de crestere a lor. In acest fel productivitatea este maxima si algele
se recolteaza zilnic. Aceste centrale cu bioreactoare inchise pot fi plasate strategic in apropierea
centralelor de energie pentru a capta excesul de dioxid de carbon din atmosfera, care, altfel, ar
polua aerul.
Cercetatorii experimenteaza un process numit fermentare, in care algele sunt cultivate
in containere inchise si sunt hranite cu zahar. Prin aceasta metoda toate erorile sunt eliminate
pentru ca pot fi controlati toti factorii de mediu. Prin fermentare algele pentru biodiesel pot fi
produse oriunde in lume. Mai ramane ca cercetatorii sa gaseasca o solutie pentru a procura
zaharul necesar fara a creaprobleme de mediu.

Sistemul regenerativ privind utilizarea algelor in scopul producerii de biocombustibil

Producera de biocombustibil din alge are un avantaj deoarece cresterea algelor se face
din surse de energii poluante si nepoluante.
De exemplu energie poluanta este CO2 produs in urma arderii combustilililor, algele
consumand acest poluant important pentru dezvoltarea lor.
Algele folosesc energie nepoluanta energia solara care este importanta in procesul de
fotosinteza.
Dupa ce algele ajung la maturitate ele sunt introduce intr-o instalatie de prelucrare de
unde se obtine uleiul mineral si partea de deseu solid care poate fi folosita ca si ingrasamant.
Uleiul obtinut in urma procesului de extractie din alge este rafinat ,prin procesul de
rafinare se obtine biodiselul si glicerina.
Dupa rafinare combustibilul biodiesel este consumat, acesta producand CO2 care este
consumat de alge.

Avantaje si dezavantaje a combustibilului biodiesel produs din alge

Exista plusuri si minusuri la implementarea extragerii combustibilului din alge, dar totul
suna foarte promitator. Oamenii de stiinta au reusit sa transforme algele in combustibil printrun proces care dureaza mai putin de o ora. Pare scenariul ideal: se cultiva un material organic,
se preseaza, se trateaza chimic si se transforma intr-un combustibil curat si eficient. Insa exista
si critici la adresa acestui tip de combustibil.
In primul rand, cultivarea in tancuri deschise este riscanta; temperature apei trebuie sa
fie una precisa si este nevoie sa se pompeze dioxid de carbon in bazine, ceea ce creste riscul de
contaminare. Laboratoarele biodiesel incearca sa resolve aceste problem prin folosirea
sistemelor inchise de cultivare a algelor. Algele trebuie sa fie cultivate in conditii speciale, cu
temperature controlata si necesita un aport de fosfor, care nu se gaseste din abundenta. De
asemenea se discuta despre cultivarea algelor modificate genetic, care ar putea starni o noua
controversa.
Inca nu au fost efectuate teste reale care sa verifice eficientabiodieselului din alge la
masinile actuale. La aceasta ora exista o singura masina care functioneaza cu biodiesel din alge:
Mercedes Benz E320, care a fost testata in SUA. Insa nu au fost emise inca statistici legate de
consum, de emisii, sau de randamentele masinii.
In conditii optime, algele pot fi produse in cantitati uriase, aproape nelimitate. Jumatate
din greutatea algelor este data de uleiul pe care il contin. Dupa extragerea uleiului, resturile
ramase din planta se pot vinde ca furaje bogate in protein pentru animale. Algele sunt culturi
non-alimentare, care indeparteaza cantitati uriase de dioxid de carbon din atmosfera si pot fi
plasate langa alte uzine si central ce polueaza aerul cu CO2, reducandu-le acestora emisiile.
Acest aspect nu este, insa, atat de pozitiv pe cat pare, deoarece in procesul de rafinare a
uleiului din alge exista emisii de CO2, care compenseaza absorbtia lui din faza de cultivare a
algelor. Fiind cultivate in apa, algele nu necesita blocarea unor terenuri agricole atat de
valoroase; in plus, cresc extrem de rapid. Algele absorb, de asemenea, fosforul si azotul din
instalatiile de tratatrea apelor uzate. Amprenta de carbon a combustibilului din alge este de 93
de ori mai mica decat cea a combustibililor clasici, ceea ce este un mare plus pentru mediu.
Daca cercetatorii vor reusi sa resolve toate problemele associate producerii de alge, ele
au potentialul de a schimba modul in care producem uleiul sau combustibilul, dar si felul in care
reducem emisiile de dioxid de carbon din atmosfera.

5. Concluzii
Obiectivul principal l reprezint reducerea cantitii de deeuri cu 20% n 2010 fa de
nivelul anului 2000 i cu 50% pn n 2050.
Reciclarea cu plasm este o tehnologie nou i este prea deveme pentru a putea spune dac
beneficiile sale sunt mai multe dect dezavantajele
Dar creterea continua a consumului, creterea presiunii asupra mediului, lipsa de
popularitate n rndul comunitilor locale ale incinerrii, depozitelor de deeuri, si digestiei,
guvernele sunt obligate s vad reciclarea cu plasm ca o soluie relativ curat la o problem
murdar, care nu va disprea pur i simplu.
Contopirea procesului de piroliza cu radiatiile microunde reprezinta o metoda moderna prin
care se pot trata mai multe tipuri de deseuri bazandu-ne pe felul in care atragem radiiatiile
catre material.
In functie de compozitia deseului exista posibilitatea de a adauga mai mult sau mai putin
material bogat in carbon.
In cazul in care deseul asupra caruia se doreste a se actiona cu radiatii microunde nu are
suficient carbon, acesta nu va arunge la teperatura de piroliza.

6. Bibliografie
1. http://www.explainthatstuff.com/plasma-arc-recycling.html
2. http://www.advancedplasmapower.com/solutions/our-technology/
3. Antonescu N.-Valorificarea energetic a deeurilor, Editura Tehnic,
Bucureti,1988.
4. Apostol T., Mrculescu C.- Managementul deeurilor solide, Editura AGIR,
Bucureti, 2006.
5. www.anpm.ro/Mediu/raport_privind_starea_mediului_in_romania.
6. http://www.makebiofuel.co.uk/biofuel-from-algae
7. www.sanramontribune.com
8. http://www.inhabitat.com/2007/10/22/power-your-car-with-algae-algaebiocrude-by-livefuels/
9.
http://ecogenicsresearchcenter.org/biodiesel.htm
10. http://www.reuk.co.uk/Biodiesel-From-Algae.htm
11. http://www.global-greenhouse-warming.com/biodiesel-from-algae.html
12.
http://environmentengineering.blogspot.com/2008/03/bio-dieseleffective-renewable.html