Sunteți pe pagina 1din 15

Universitatea Dunarea de Jos din Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina
Logistica si distributia marfurilor

Student: Chervase Andreea


Specializare: E.C.T.S. grupa 1
Aul de studiu: III

Indrumator: Lect. Dr. Man Otilia

Galati
2012
1

Cuprins

CAPITOLUL I: Prezentarea societtii comerciale................................................3


1.1. Scurt istoric..............................................................................................3
1.2. Obiect de activitate..................................................................................4
1.3. Organizarea structurala - Organigrama...................................................6
1.4. Gradul de implicare n activiti logistice...............................................6
CAPITOLUL II: Analiza activittii de asigurare si distribuie.............................7
2.1. Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantitti,
preturi, grafice (evolutie n timp)..........................................................7
2.2. Tipul si gama mrfurilor oferite..............................................................9
2.3. Aria teritorial vizat..............................................................................10
2.4. Canale de distributie.......................10
2.5. Logistica de distributie: transportul, stocarea, depozitarea,
manipularea si fluxul informational..11
2.6. Concurenta.....................14
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................15

CAPITOLUL I : Prezentarea societtii comerciale Spicul S.A.


1

Scurt istoric
Denumire: S.C. SPICUL S.A.;
Statutul juridic: Societate pe aciuni;
Numrul de nmatriculare la Oficiul Naional al Registrului Comerului :
J/23/1902/2008;
Cod de nregistrare fiscal: RO 445.955;
Director general: Dr. Ing. Ilie Gheorghe;
Adresa: Str. Rudeni, Nr. 94, Loc. Rudeni, Chitila, Jud. Ilfov, Cod postal 077.046 ,
Romania.

S.C. SPICUL S.A. este persoan juridic romn, nfiinat n baza Hotrrii de Guvern
numrul 1353/1990 privind nfiintarea de societti comerciale pe actiuni n industria alimentar,
publicat n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, numrul 31, din 8 februarie1991, prin
divizarea fostei nterprinderi judetene de morrit si panificatie I.M.P.P.F. S.C.
SPICUL S.A. i desfoar activitatea n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare i
cu prevederile actului constitutiv.
n perioada cuprins ntre momentul nfiintrii si pn n anul 1993, firma si-a
desfsurat activitatea cu bune rezultate, toate compartimentele sale fiind completate
cu personal competent. n anul 1993, prin semnarea succesiv a contractelor de vnzare
societatea a fost privatizat. Privatizarea societtii s-a realizat treptat, un numr foarte
mare de actiuni ale acesteia fiind cumprate de angajatii societtii si membrii ai conducerii
acesteia, care au devenit astfel principalii actionarii si primii interesati de prosperitatea societtii.
Capitalul social iniial al societii a fost de 78.215.000 lei, fiind mprit n 15.643
aciuni cu o valoare nominal de 5000 lei.
Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei,divizat n 125.144 aciuni a 16.401 lei
fiecare. De la nfiinare pn n prezent numrul acionarilor a sczut de la 2.132 la 1.318 datorit
concentrrii deinerilor de aciuni.Societatea analizat dispune n prezent de 219 de angajati,
cu studii si calificari corespunztoare.

Structura de productie a societtii se prezint n felul urmtor:


Sectie pentru fabricarea pinii modernizat cu linii din Italia, capacitate totala de 45
tone/ 24 ore;
Sectie de pine cu capacitate total de 30 tone/ 24 ore;
Complex de morarit dotat cu moara Buhler de ultima generatie , tehnologie modern,
capacitate de 220 tone gru/ 24 ore si un depozit de produse si subproduse echipat cu
instalatii moderne care permit corectarea nsusirilor de calitate a finurilor, astfel ncat s
se obtin produse de cea mai buna calitate;
Sectie de paste scurte si medii cu capacitate de 8 tone/ 24 ore;
Sectie de biscuiti zaharosi si de fabricatie italian, capacitate de 2,5 tone/ 24 ore;
Sectie de patiserie, capacitate circa 3 tone/ 24 ore;
Sectie de produse zaharoase.
Numele societtii comerciale Spicul S.A. (The Eear of Wheat S.A.) reprezint un simbol al
traditiei si al calittii produselor de morarit si panificatie nc de la nfiintare si pna n prezent.
Priorittile consumatorilor n majoritatea trilor s-au modificat an de an, tendintele ndreptnduse spre alimente sntoase, de aceea si Spicul si-a propus ca prin portofoliul de produse, s aib
n vedere alimentele fr E-uri si conservanti, mai bogate n minerale si vitamine, dar si cu un
aport caloric mai redus.
Produsele acestei societti se adreseaz consumatorilor educati, persoanelor care
sunt interesate de calitatea produselor pe care le achizitioneaza, persoanelor deschise spre
nou si care consider sanatatea familiei lor ca si prioritate numrul unu. Datorit investitiilor n
noi tehnologii si utilaje S.C. SPICULS.A. asigur produselor sale un raport calitate/pret
competitiv la nivel international.

1.1. Obiectul de activitate


S.C. SPICUL S.A. are ca obiect principal de activitate:
Achizitionarea cerealelor, fabricarea si comercializarea
produselor
de
morrit,
panificatie, zaharoase, paste fainoase;
Mcinarea cerealelor, fabricarea si comercializarea produselor de morrit si panificatie ,
zaharoaselor, pastelor finoase;
Organizarea de case de comenzi cu livrare la domiciliul clientilor a produselor de
panificatie si activitti de consignatie.

Pe lng obiectul principal S.C. SPICUL S.A. mai desfsoar si urmtoarele


activitti:
Prestri servicii, operatiuni de import export n activitatea proprie;
Achizitionarea, productia si comercializarea produselor agroalimentare
nealimentare, bcanie, bauturi, rcoritoare si alcoolice, produselor din tutun;
Producerea si comercializarea ambalajelor specifice industriei alimentare si
a pieselor de schimb pentru domeniul constructiei de masini;
Prestri servicii cu mijloacele si spatiile aflate n dotari, conform obiectului de activitate;
Activitti de productie si comert social n favoarea actionarilor si angajatilor societtii;
Achizitionarea, depozitarea si vnzarea en-gros si en-detail a cerealelor si a altor
materii prime si materiale, pentru industria alimentar inclusiv prin organizarea n acest
scop de unitti proprii de desfacere ca:depozite, magazine, puncte volante n locuri
publice;
Efectuarea de lucrri agricole cu mijloace proprii sau nchiriate ctre alte persoane fizice
sau juridice, inclusiv preluarea n arenda a unor trenuri agricole;
Cresterea, ngrsarea, industrializarea animalelor, psrilor si comercializarea acestora,
precum si a produselor rezultate;
Consultant economic si tehnic de specialitate, conform obiectului de activitate;
Efectuarea de operatii de import-export prin vnzri si cumprri directe sau pe baza
de comision-reprezentant;
Transporturi cu mijloace proprii sau nchiriate;
Organizarea de servicii de alimentatie public, spatii de agrement inclusiv prin nchiriere.
Obiectivul cel mai important al S.C. SPICUL S.A. este de a oferii tuturor clientilor calitate si
sigurant n ceea ce priveste produsele fabricate.

1.2. Organizarea structurala

1.4. Gradul de implicare n activitti logistice


S.C. SPICUL.S.A. si desfsoar serviciile de logistic n cadrul firmei, dar
pentru extinderea retelei sale de distributie de la nivel national apeleaz la serviciile unui
distribuitor specializat profesionist. Logistica companiei const ntr-un depozit propriu adecvat
pstrrii produselor alimentare n conditii optime de temperatur si umiditate, un sistem integrat
de urmrire a comenzilor n timp real, peste 20 de autovehicule de diverse gabarite pentru
precomenzi si livrri.
Directorul de logistic este cel care organizeaz i permanent ia msuri pentru asigurarea
complet i la timp a societii cu bunuri materiale i servicii de transport folosind corect
fondurile financiare puse la dispoziie i mijloacele de transport existente .
De asemenea, directorul de logistica este cel care planific, ndrum si controleaz
activitatea de aprovizionare, distributie, receptie si consum a materialelor, obiectelor de inventar

si mijloacelor fixe necesare urmrind ca acestea s fie n legalitate, conform legiilor n


vigoare.
Societatea si organizeaz, planific si controleaz cursurile de mrfuri mpreun cu cele
de informatii legate de acestea ncepnd de la achizitionarea produselor pn la livrarea acestora
ctre clienti.
Aceast societate comercial are un grad destul de ridicat n ceea ce priveste activittile
logistice. Activitatea logistic a societatii ncepe odat cu primirea unei comenzii din partea
clientului si continu cu procesarea comenzii (pregtirea facturilor i trimiterea de informaii
cu privire la comand), transmiterea de instruciuni ctre depozit, depozitare a materialelor de
construcii n halele de depozitare aparinnd firmei i expedierea mrfurilor solicitate.

CAPITOLUL II: Analiza activittii de asigurare si distributie


2.1. Tipul si gama mrfurilor oferite
Prezentarea principalelor categorii de resurse materiale, cantitti, preturi,grafice
Dat faptul c principalul obiect al S.C. SPICUL S.A. este producerea si
comercializarea produselor de morrit, panificatie, zaharoase, paste fainoase, resursele
materiale folosite n cadrul procesului de fabricatie sunt reprezentate de produsele care
se folosesc pentru obtinerea mrfurilor respective.
Principalele materii prime si materiale auxiliare care se folosesc n cadrul procesului de
fabricatie a produselor de panificatie, sunt urmtoarele: fina, apa, drojdie,sarea, amidonul,
zahrul, grsimile, cerealele, respectiv secara. Pentru prepararea produselor zaharoase
pe lng cele amintite se mai folosesc si ouale, aromele (de vanilie, rom, migdale),lmia,
untul si margarina, cacaoa, laptele, stafidele. Pentru prepararea pastelor fainoase materiile prime
fundamentale sunt reprezentate de fina alb de gru, ap si sare.
Fina reprezint materia prima de baz, care intr n cea mai mare proportie n
componenta produselor de panificatie si finoase.
Se prezint n mai multe tipuri diferentiale prin: culoare, granulozitate si grad de extractie
prin cernare.
Fina de panificatie pe lng caracteristicile senzoriale si fizico-chimice, trebuie s aib
si
caracteristici tehnologice, care s permit obtinerea produselor finite
corespunztoare. Aceste proprietti tehnologice se refer la capacitatea de hidratare (de a
absorbi apa) pentru formarea aluatului de consistent normal; puterea finii (nsusirea de a
forma aluat cu anumite proprietti elastico-plastice); capacitatea de a forma si de a retine
gazele de fermantatie. Din punct de vedere al nsusirilor tehnologice, calitatea finurilor pentru
produsele de panificatie variaz n mod practic, ntre limitele mari si ele trebuie cunoscute si
determinate la fiecare lot de fain. Este posibil, chiar n cadrul aceluiasi lot, ca nsusirile
7

s difere, dac fina respectiv n-a fost suficient de omogenizat n moar sau provine din
mcinarea unor loturi de gru cu nsusiri diferentiate.
Drojdia de panificaie reprezint o biomas de celule din genul Saccharomyces
cerevisiae(drojdie de fermentaie superioar ), capabile s produc fermentarea zaharurilor din
aluat cu formare de alcool etilic i CO2 ,agentul de afnare al aluatului i alte produse secundare,
cu rol n formarea pinii. Scopul principal al tehnologiei de fabricaie a drojdiei de panificaie l
reprezint obinerea unei cantiti maxime de biomas de drojdie de calitate superioar cuconsum
minim de medii nutritive i de utiliti.n multe ri ale lumii, drojdiile de panificaie se
consider cele mai economice i utile materii prime pentru producerea extractelor proteice cu
concentraie mare de proteine.
n ultimii ani, s-a observat tendina sporirii fabricrii drojdiei de panificaie pentru
obinerea de proteine alimentare, deoarece indicatorii si organoleptici sunt apropiai de
indicatorii proteinelor extractelor de carne.Drojdia de panificaie se prezint astzi, n comer,
n diverse forme: drojdie comprimat (proaspt), drojdie uscat activ (ADY), drojdie uscat
protejat (PAPY) idrojdie uscat instant.Cea mai popular form este drojdia comprimat
(proaspt), care se comercializeaz n pachete vrac ca drojdie sfrmat i ca drojdie pentru
prjituri ambalat n hrtie ceruit.n industria de panificaie drojdia este utilizat drept afntor
biologic i potenator de arom la fabricarea pinii. Pentru a putea fi livrat ntreprinderilor de
panificaie i n comer,drojdia de panificaie trebuie s ndeplineasc anumite condiii de
calitate, ce se refer la :
proprietile organoleptice;
proprietile fizico-chimice i biologice.
Apa tehnologic folosit la prepararea aluatului pentru produsele de panificatie, se
utilizeaz n cantititti care variaz dupa capacitatea de hidratare a finii, cantitatea celorlalti
componenti lichizi ce se adaug n aluat si unele particularitti de obtinere a produselor,
corespund retetelor de fabricatie.
Sarea comestibil se utilizeaz la fabricarea produselor de panificatie att pentru a le da
gust, ct si pentru a mbuntti propriettile aluatului, fcndu-l mai elastic. Acest lucru
contribuie la obtinerea de produse bine dezvoltate, cu coaja frumos rumenit, miezul elastic si
porozitatea uniform.
Pe toat perioada desfasurrii activittii sale si pn n prezent, societatea s-a dovedit a fi
efectiv principalul furnizor de produse de panificatie pentru colectivitatea orasului, ct si pentru
populatia unei serii de localitti rurale aflate n zona sa limitrof.
De asemenea, societatea comerciala SPICUL S.A. este singurul agent economic care
preia din zona importante cantitti de gru ale productorilor agricoli, ori asociati.
Principalii furnizori de materie prim sunt: S.C.BOIANU S.A.(Stoicnesti, Olt),S.C.
AGROMEC S.A. (Dobrotesti,Teleoman) - pentru gru;firma B.B.G.
o FOODS(Bucuresti) - pentru drojdie comprimat;
o Slina Ocna Moldovei- pentru sare;
o Rafinriile Astra(Ploiesti si Brazi) - pentru combustibil tip III

S.C. SPICUL S.A., un brand puternic cu ndelungat experient si traditie n domeniul


morritului si panificatiei pe piata romneasc, produce si comercializeaz o gam larg de
produse, dupa cum se poate vedea:
Sortimente de pine (Franzela super 280 gr., 260 gr., 250 gr., pine neagr rotund 300
gr. Pine superioar feliat alb, neagr cu trte si integral cu trte la 600 gr.
Toastiny Clasic si Graham la 600 gr, Granzela pe vatr, Graham, Secar si Special la
600gr., chifle batoane si alte specialitti, precum si pinea dietic ,,Slbeste mncnd);
Paste finoase medii n form de cuburi tietei, fidea sau tagliatelle la 250 gr.,
12 bucti la bax sau vrac la sac de 3 kg.;
Paste scurte cu 7 variante de forme: fusilli, pipe rigate, rigatoni, rigatoncelli,
penerigate,corneti rigate si sunt ambalate la pungi de 500 gr., 12 bucti la bax sau vrac la
saci de 5 kg si sunt produse ce nu contin ou.
De asemenea mai produce biscuiti populari, petit beurre, integrali si graham, biscuiti
dulci rotunzi, figurine dulci sau srate marca crackers, covrigei srati si nu n ultimul rand
Spicul ofer celor mici si nu numai, un produs dulce surpriz care s i ncnte si s le
fac cunostint cu personaje "japoneze" vesele ce se pot ntrupa n desene animate.
Prjiturica minunata Zgloby are reteta provenit din Japonia cu denumirea original
Dorayaki, are 50 g si este un produs unic n piata romneasc de forma unei mici cltite format
din 2 blaturi din pandispan cu umpluturi onctuoase : crema ciocolat, crem de caise sau crem
de ciocolata alb cu vanilie. Acasa la micul dejun, la scoal n pauza sau la plimbare n parc,
puteti savura prjiturica Zgloby cu gust delicios si forma deosebit. Produsul poate fi consumat
si cald, prin nclzirea la cuptorul cu microunde, n aceast form dezvoltnd o arom si un gust
mai placut.;
Produse si subproduse moar;
Produse traditionale, precum mucenici, cozonaci umplu si cu nuc, cacao, stafide.
Conform statisticilor, romnii consum anual aproape 120 de kilograme de pine pe cap de
locuitor, cu 60 de kilograme mai mult dect nainte de 1989. Astfel, se justific faptul c cea mai
mare pondere n cifra de afaceri a companiei o reprezint produsele de panificaie, cu un procent
de 50, 01%, urmate de biscuii, napolitane i paste finoase, care mpreun nsumeaz un procent
de 32,64%. Produsele de morrit dein un procent de 15, 32 %, iar restul de 2,03% este
reprezentat de servicii. Romanii consuma in prezent in proportie de 70% paine alba si 30% paine
neagra.

2.2. Aria teritorial vizat


S.C. SPICUL S.A. distribuie produse de morrit si panificatie n Bucuresti si n judetele
limitrofe detinnd o cot de pia a de 10 -12%. Dat fiind faptul c S.C. SPICUL S.A. produce o
gam variata de produse, aria teritoriala vizat este una larga. Din acest motiv, exist centre n:
Spicul Pitesti;
9

Spicul Alexandria;
Spicul Bucuresti;
Spicul Dambovita;
Spicul Teleormar (Rosiori De Vede);
Spicul Giurgiu;
Spicul Prahova;
Spicul Brasov;
Spicul Ilfov;
Spicul Constanta.

S.C. Spicul S.A. a investitit 30 milioane de Euro intr-un nou si modern complex de productie,
astfel incat produsele sale sunt unele sanatoase, fara euri si care corespund dorintelor
consumatorilor. Datorita acestei investitii majore, S.C. SPICUL S.A. si-a diversificat gama de
produse. Astfel reteau proprie de magazine ,,Spicul, cuprinde 33 depuncte de vanzare dintre
care 12 se afla in Bucuresti
De asemenea, magazinele unde putem gsi produsele SPICUL sunt amenajate astfel ncat
clientii s se simt bine cnd trec pe acolo. Magazinele SPICUL ofer cele mai proaspete i
gustoase produse, fabricate dup retete bine alese, care strnesc interesul consumatorilor nc
de la prima vedere. Magazinele sunt modernizate cu cele mai bune tehnologii si respect
standarde de igien si sntate. Clientii interesati de produsele S.C. SPICUL S.A. pot vizita
magazinele acesteia n orice zi din sptmn, n intervalul cuprins ntre 06:00 - 22:00.

2.3. Canalele de distributie


Una din functiile esentiale ale distributiei o constituie realizarea actelor de vnzarecumprare, prin intermediul crora, odat cu miscarea efectiv a mrfurilor are loc schimbarea
propriettii asupra lor, respectiv transferarea succesiv a dreptului de proprietate de la
productor pn la consumator. Este vorba de unitinerar n circuitul economic al mrfurilor,
alctuind un canal de distributie.
n general, canalul de distributie reprezint o combinatie de unitti si functiuni asigurate
de ntreprinderile ce constituie itinerarul deplasrii mrfurilor de la productie la consum.
Mijloacele, operatiunile pe care le presupune distributia se grupeaz n 2 mari categorii
de domenii:
Distributia economic (canalele de distributie) prin care se realizeaz circuitul economic
al produselor respective;
Distributia fizic (logica).
Canalul este alcatuit dintr-un lant de verigi prin care mrfurile trec succesiv
schimbndu- i locul, proprietarul si uneori nftisarea lor material. Fiecare canal de
distributie constituie o component a unui sistem de canale care pot functiona ntr-un mediu
national sau international.
Canalul de distributie cuprinde pe de o parte productorul (punctul de intrare) iar pe de
alt parte consumatorul (punctul de iesire).
10

Canalul de distributie are 3 dimensiuni, respectiv:


Lungimea canalului;
Ltimea;
Adncimea.
Fiecare dintre acestea reprezint o particularitate a continutului canalului.
La S.C. SPICUL S.A. sistemul de distributie actual este att de tip precomand si livrare
la 24/48 ore, acesta asigurnd un timp minim ntre producerea i comercializarea produselor ct
si comercializarea produselor ct si ,,van sale.
La S.C. SPICUL S.A.canalele de distributie sunt urmtoarele:

ntre producator si consumator, unde exist un canal de distributie direct;iar preturile


produselor societtii repective vor avea un pret mai scazut.
ntre intermediari, adica ntre productor - intermediari - intermediari -consumator. Prin
cadrul acestui canal de distributie, produsele societtii comerciale analizate vor avea un
pret mai ridicat.

2.4. Logistica de distributie: Transportul, Stocarea, Depozitarea,


Manipularea si Fluxul Informational
Logistica de distributie reprezint ansamblu tehnicilor de organizare a fluxurilor de
aprovizionare si gestionare a stocurilor de materiale ale firmei, incluznd:
Asigurarea disponibilittilor fizice a resurselor materiale destinate activittilor firmei
(logistica n amonte);
Punerea la dispozitia diferitelor centre de productie a resurselor necesare(logistica
intern);
Traseul produselor finite de la firm la clientii si (logistica n aval).
Logistica de distributie are de depsit diferenta de spatiu si de timp dintre productia si
consumul de bunuri. De fapt, logistica de distributie este orientat spre apune de acord spatiul si
timpul ce separ productia de consum, prin transport si depozitare. Pe lng aceste doua functii,
se mai adaug realizarea comenzilor si livrarea acestora.
Activittile logistice cuprind:
Stocarea;
Depozitarea;
Transportul;
11

Manipularea;
Fluxul informational.

2.4.1. Transportul
Transportul este una dintre componentele majore ale sistemului logistic, datorit
contributiei sale la ndeplinirea misiunii logistice. Adesea, transportul este definit ca
miscarea fizic a persoanelor si mrfurilor , ntre dou puncte . De fapt, transportul mrfurilor
reprezint un set de activitti logistice de baz, care se desfsoar n aproape orice canal
de marketing si const n crearea utilittilor de loc si timp. Definirea transportului nu trebuie s
se limiteze la simpla deplasare spatial a mrfurilor. n cazul apelrii la un transportator,
utilizatorul cumpr un ansamblu de servicii.
La S.C. SPICUL S.A. transportul reprezint o component important a logisticii,
deoarece prin intermediul lui se asigur depozitarea n conditii optime a mrfurilor ctre
magazine, iar de acolo ctre cumprtori. Aceast societate comercial dispune de peste 20
de autovehicule de diverse gabarite pentru precomenzi si livrri,dotate adecvat pentru mentinerea
produselor la o temperatur corespunztoare. De asemenea, produsele sunt transportate att
n magazinele Spicul, ct si n magazinele din zonele limitrofe, pe seama unor trasee bine
cunoscute si stabilite din timp. n acelasi timp, transportul la S.C. SPICUL S.A. se realizeaz pe
baza unui program, prin intermediul cruia se poate vedea care sunt comenzile care trebuie
onorate urgent.

2.4.2. Stocarea
Stocarea produselor este o component cu pondere n costurile logisticii, fiind necesar
pentru asigurarea unei aprovizionari ritmice corespunzator cerintelor firmelor.
Stocarea reprezint cea de-a doua component a logisticii ea referindu-se la modul cum sunt
stocate produsele,care sunt conditiile,dac se respecta gradul de umiditate, nclzire.
Nivelul stocurilor influenteaz, de asemenea, satisfactia clientului. Problema de baz
const n gsirea unei ci de mijloc; cu alte cuvinte, nici stocuri prea mari, dar nici
prea mici. Stocurile exagerat de mari determin costuri de depozitare ridicate si contribuie la
uzura moral a produselor aflate n stoc. Stocurile mai mici dect cele necesare conduc la o
penurie de produse, la cheltuieli de urgent pentru expedierea sau producerea mrfurilor, ca si
la nemultumirea clientilor. n luarea deciziilor legate de stocuri, conducerea firmei trebuie s
puna n balant costurile necesare mentinerii unor stocuri mai mari cu vnzrile si cu
profiturile care vor rezulta din aceste stocuri.
n ceea ce priveste S.C. SPICUL S.A., aceasta are spatii special amenajate pentru stocare,
n functie de propriettile organoleptice ale produselor fabricate.Stocarea este o activitate a
logisticii foarte important pentru Spicul, ea constnd n crearea conditiilor specifice fiecrui
produs n parte, si n realizarea spatiului pentru stocare, astfel nct ca acestea s stea n
conditii de temperatur si umiditate optime. De asemenea, la S.C. SPICUL S.A. exist un control
permanet al stocurilor, realizat de ctre gestionarul societtii. Acesta prin intermediul unui
program de contabilitate introduce intrrile si iesirile din depozit, precum si cantittile de
aprovizionare necesare.
12

2.4.3. Depozitarea
n sistemul logistic al firmei, depozitarea mrfurilor include un ansamblu de activitti de
sustinere, care ajut la ndeplinirea obiectivelor de servire a clientilor. Perspectiva asupra
rolului si functiilor depozitului a nregistrat mutatii considerabile n ultimele decenii. Gama
deciziilor adoptate de logisticieni n privinta depozitelor de mrfuri
include stabilirea
numrului depozitelor, determinarea amplasamentului,dimensionarea depozitelor si configurarea
intern a depozitului.
Depozitarea este apreciata de multe intreprinderi exclusiv drept o problema de costuri.
Se deosebesc trei tipuri de depozite:
Depozite de provizii sunt amenajate n ntreprinderi;
Depozite de mutare exist la transportatori;
Depozite de livrare sunt n apropierea beneficiarilor finali, la intermediarii de
desfacere sau centrele comerciale.
Depozitarea este considerat o component de susinere, ntruct nu este prezent n
sistemele logistice ale tuturor firmelor. Principalele activitati legate de depozitarea marfurilor
sunt:
Stabilirea necesarului de spatii de depozitare;
Alegerea amplasamentului depozitelor;
Determinarea numarului de depozite necesar;
Amplasarea marfurilor in spatiul de depozitare.
n cazul societtii comerciale SPICUL S.A, tinnd cont de gama larg de produse oferite,
depozitarea are loc ntr-un anumit interval de timp, dar nu unul foarte lung. Pentru o livare rapid
a mrfurilor, clientii societtii analizate sunt interesati de numrul de depozite n care aceasta
si va stoca marfa. Existenta unui numr mare de depozite, atrage dup sine costuri mari de
depozitare, dar si o suprafat foarte mare de stocare. Prin urmare, la S.C. SPICUL S.A.
depozitarea implic costuri foarte mari, dar acest lucru nu afecteaz activitatea economica a
respectivei societti, deoarece principalul ei scop este de a oferi calitate si sigurant clientilor n
ceea ce priveste produsele fabricate.

2.4.4. Manipularea
Manipularea are o pondere considerabil n costurile logistice. Totodata, ea are impact
asupra duratei ciclului comenzii si, implicit, asupra nivelului serviciului pentru clienti.
Cuprinde urmtoarele activitti:
Alegerea echipamentului de manipulare (manuale, mecanizate);
Uniformizarea ncrcaturilor;
Introducerea/prelucrarea materialelor n/din spatiul de depozitare.

13

La S.C. SPICUL S.A. manipularea const n asigurarea cu echipamentele si apoi transportarea


lor ctre distribuitori. Prin intermediul manipulrii S.C. SPICUL S.A. i rezolv toate problemele

legate de deplasare, realizndu- i astfel scopul propus.

2.4.5. Fluxul informational


Fluxurile informationale sunt o parte integrant a sistemului logistic, care faciliteaz
derularea tuturor activittilor de baz si de sustinere.
Disponibilitatea datelor actuale, suficiente si relevante contribuie la cresterea eficientei
decizilor strategice si operationale.
Informatia logistic face posibil desfsurarea operatiunilor de planificare si control.
n rndul principalelor activitti pe care le presupune functionarea sistemului informatic
logistic se includ:
Culegerea si prelucrarea datelor
Analiza informatilor
Elaborarea rapoartelor necesare ( de exemplu, situatia onrrii comenzilor,
situatia stocurilor);
Stabilirea unor proceduri de stocare a datelor;
Controlul fluxului de informatii.
n cazul S.C. SPICUL S.A., fluxul informational se realizeaz att de la productor la client
ct si de la client la productor. Clientii sunt informati att despre caracteristicile si
gradul de utilizare a produselor, ct si despre noile produse aprute pe piat.
Societatea comercial SPICUL S.A. furnizeaz productorilor informatii cu privire la
mrimea cererii de pe piat, la calitatea produselor percepute de consumatori, la pretul de pe
piat precum si la eventualele nemultumiri la unele produse.

2.6. Concurenta
Datorit investitiei masive de construire a unei fabrici complet noi, cu o structur de
productie mult mai complex dect pn acum si cu o dotare tehnologic de ultim generatie
S.C. SPICUL S.A., se confrunt cu o concurent din ce n ce mai putin.
Conform datelor statistice, principalii si concurenti sunt:
Competitia n ramur de panificatie si pine: S.C. PLEVNEI S.A., S.C. LUJERUL S.A.,
S.C. LIBERTATEA S.A.;
Competitia n ramura pastelor: S.C. PAMBAC S.A., S.C. DOBROGEA S.A.;
Competitia n ramura morritului:S.C.DOBROGEA S.A.Constanta, S.C. PAMBAC S.A.
BUZU.

14

Bibliografie
1. Carmen, Blan, Logistic, Editura Uranus, Bucuresti, 2006.
2. Suport de curs Istudor Nicolae.
3.www.spicul.ro .
4. www.scribd.com

15