Sunteți pe pagina 1din 5

EXAMINAREA SI SEMIOLOGIA MUCOAELOR

APARENTE LA ANIMALE

Examenul mucoaselor aparente are inportanta cu totul


particulara la animale, fiindca spre deosebire de om
modificarile tegumentelor nu se pot descoperi decat in mica
masura la nivelul pielii, atat din cauza fanerelor cat si a
pigmentarii pielii, caracteristica celor mai multe animale.
Obisnuit, in cadrul examenului general se examineaza
conjunctiva, mucoasa nazala, bucala (gingivolabiala) si
vaginala.

TEHNICA EXAMINARII
Examinarea mucoaselor aparente se poate face in bune
conditii numai la lumina naturala. Animalele se contentioneaza
corespunzator.
Inainte
de
examinarea
propriu-zisa
a
mucoaselor, se observa deschiderea orificiilor respective si
regiunea din jur, la nivelul acestora putandu-se descoperi fie
leziuni identice cu ale mucoasei, fie diferite scurgeri sau urmele
pe care ele le lasa pe piele.
Inspectia mucoasei conjunctive prezinta unele
particularitati in functie de specie.
La cal, pleoapele se departeaza cu degetul mare si
aratator, presand usor asupra globului ocular, spre a evidentia
si pleoapa a treia. Conjunctiva palpebrala a calului are culoarea
roz si un luciu usor, in timp ce conjunctiva sclerala este alba,
prezentand adesea o nuanta galbuie.
La bovine, examinarea conjunctivei necesita prinderea
animalului de coarne, foarte rara fiind necesara fixarea cu
clestele de nas sau introducerea degetelor in nari si prinderea
concomitenta de un corn. Punerea in evident a conjunctivei
palpebrale se face indepartand bimanul apleoapele, fiecare cu
cate un deget mare. Daca se preseaza prin pleoapa superioara

asupra globului ocular, devine evidenta si pleoapa a treia, desi


in mai mica masura decat la cal.
In cadrul
exemenului general, examinarea mucoasei se rezuma adesea la
portiunea sclerala. Pentru inspectia acesteia este suficient ca
examinatorul sau un ajutor sa prinda animalul de coarne si sa-i
rasuceasca moderat capul pe gat, in sens corespunzator partii
pe care se examineaza. La bovine, conjunctiva este, in general,
mai pala si mai putin stralucitoare decat a calului, iar cea
sclerala are adesea nuanta cenusie.
La animalele de talie mijlocie si mica, conjunctiva se
pune in evidenta prin indepartarea fiecarei pleoape cu cate unul
din degetele mari si presarea asupra globului ocular.
Inspectia mucoasei bucale. In cadrul exemenului general,
obisnuit se examineaza portiunea gingivolabiala a mucoasei
bucale. Ea are culoare rosie pala.
Inspectia mucoasei pituitare prezinta importanta clinica
mai ales la cal. Ea se executa dupa indepartarea aripilor narilor.
Examinatorul trebuie sa stea lateral, spre a nu fi stropit cu
secretii, in caz ca animalul sforaie.
La restul speciilor se indeparteaza bimanual narile sau cel
putin aripa interna, fara insa sa se poata pune in evident decat
o zona redusa a mocoasei. Din aceasta cauza si datorita
faptului ca mucoasa din apropierea narilor este deseori
pigmentata, la aceste specii, examinarea mucoasei nazale are
importanta redusa.
La porc, caine si rumegatoare mici, pentru exloatarea
mucoasei nazale anterioare se poate folosi un otoscop sau alt
departator.
La cal si bovine, mucoasa pituitara are culoare rosieinchis, in timp ce la restul animalelor este roz.
Mucoasa vaginala se inspecteaza dupa indepartarea
manaula a buzelor vulvei sau aplicarea unui speculum vaginal.
Pielea fetei interne a preputului se poate examina dupa
scoaterea penisului din furou. In acelasi timp se observa si
portiunea terminala a uretrei, respective mucoasa de la nivelul
ei. Aceste tegumente sunt adesea pigmentate.

La pasari, starea circulatiei capilare si diferitele modificari


pigmentare se observa si la nivelul crestei si al barbitelor,
alaturi de mucoasa bucofaringiana si laringotraheala.
Mucoasele pasarilor sunt intotdeauna de culoare roz.
Examenul microscopic poate complete datele, fiind utilizat
la examinarea conjunctivei pentru punerea in evident a
rickettsiilor, in raclatul de la nivelul abceselor miliare pe care le
produc pe mucoasa. De asemenea, daca se examineaza la
microscop secretia recoltata cu ajutorul unui tampon de vata
din unghiul nazal al ochiului, se pot obtine relatii in thelazioza
bovinelor si a cabalinelor. In hipo- sau avitaminoza A, in secretia
conjunctivala apar celule cheratinizate.
Examenul microscopic se mai poate utiliza la controlul
mucoasei vaginale, la vaca, si al pielii preputului, la taur, cand
se suspecteaza trichomonoza, precum si la examenul mucoasei
bucale (candida albicans) etc.
Biopsia permite obtinerea de date suplimentare in privinta
modificarilor mucoaselor aparente.
Pentru acordarea unei juste semnificatii diferitelor
modificari ale mucoaselor se vor examina obligatoriu toate
mucoasele accesibile; datele examinarii lor vor fi coroborate cu
celelalte date ale examinarii complete a animalului si
interpretate in consecinta.

MODIFICARILE MUCOASELOR APARENTE


Modificarile conjunctivei se refera la culoare, volum si la
secretia lacrimala.
Culoarea rosie a conjunctivelor insoteste conjunctivita,
putand fi unilaterala (de exemplu, in conjunctivita traumatica)
sau simetrica. Inrosirea este totdeauna dubla dupa eforturi, in
timpul caldurilor mari, in colici, in antrax, rujet si alte stari
septicemice sau toxiemice.
Cianoza, respectiv culoarea rosie-inchis, visinie sau
albastruie a conjunctivei apare in starile dispneice, insotite de
anhematoza. Ea poate fi circumscrisa cand se datoreaza
tulburarilor vasculare ale teritoriului respectiv. Culoarea rosie
cu tendinta spre cianoza se poate observa si in intoxicatii
(clorati, nitriti etc) si in bolile infectioase grave (antrax, rujet,
pleuropneumonie contagioasa), peritonita si uneori chiar
datorita temperaturii scazute din mediu.
Culoarea rosie-deschis, similara cu a sangelui arterial,
apare la nivelul mucoaselor ca o expresie a lipsei de utilizare a
oxigenului de catre tesuturi, in intoxicatii cianogenetice.
Culoarea cenusiu murdar, datorita reducerii circulatiei
periferice, intervine in urma vasodilatatiei centrala si totodata
din cauza scaderii hemoglobinei si a transformarii in mare parte
a ei in carboxihemoglobina: faza premortala, unele forme grave
de colici etc.
Mucoasa prezinta vase injectate in caz de eforturi, febre
ridicate, maladii meningoencefalice etc.

Hemoragiile de la nivelul conjunctivei pot avea


dimensiunea bobului de mac (petesii), mai mari, dar regulate
(echimoze) sau sa se traduca prin pete difuze, care acopera o
mare intindere a mucoasei (sufuziuni). Petele hemoragice apar
in procesele acute grave, infectioase si toxice, care produc
siderarea functiei hematice a ficatului si a maduvei oasese
(anemia infectioasa, intoxicatii micotice etc) si, in general, in
bolile manifestate prin diateza hemoragica sau in urma
traumatismelor locale.
Coloarea icterica poate avea intensitate si nuanta
variabila. Cand apare doar usoara ingalbenire, este vorba de
culoare subicterica, intalnita in unele boli generale grave
(anemie infectioasa a calului, eritroleucoza gainii etc.), din
cauza hemolizei, sau in cele care impieteaza asupra tranzitului
biliar (gastroduodenite, obstructii intestinale etc). daca ficatul
este grav degenerat, culoarea se intensifica, devenind citrina
sau oranj culoare icterica asa cum este cazul in intoxicatiile
brutale. Aceeasi culoare se observa in obstructia cailor biliare
(icter mecanic) sau ca o consecinta a distrugerilor masive de
globule rosii (icter hematic).
Afara de icterul hepatic si hematic, culoarea icterica poate
fi datorita ca si in cazul pielii altor pigmenti decat celor biliari
(carotenoizi, medicamente colorate galben etc).
Paliditatea conjunctivei este expresia tuturor starilor
anemice, hipocrome, oligocitemice sau mixte.
Edematierea conjunctivei este rezultatul infiltratiei seroase
a mucoasei si submucoasei. Ea se poate prezenta sub forma de
mucoasa sticloasa sau slaninoasa, de ochi gras sau
chemozis din cauza infiltratiei. Ochiul gras consta in
tumefactia exagerata a mucoasei, alaturi de un luciu
caracteristic, pronuntat, intalnindu-se mai ales in bolile
parazitare anemiante si casehtizante ale oilor: distomatoza,
strongiloza, echinococoza. Chemozis-ul este hernia mucoasei
prin fanta palpebrala, sub forma de burelet, datorita tumefactiei
exagerate. El poate aparea in cazurile amintite mai inainte si in
conjunctivite (de exemplu, in conjunctiva pasarilor).