MODALITATI DE INVESTIGARE RADIO-IMAGISTICA A CORPULUI UMAN

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB

UMF CAROL DAVILA
RADIOLOGIA SI
IMAGISTICA MEDICALA
DEFINITII
RADIOLOGIA CONVENIONAL - imaginea este rezultatul impresionrii directe a ecranului de
fluoroscopie sau a filmului radiografic n funcie de absorbia fasciculului de raze X prin structura de
examinat
IMAGISTICA MEDICALA imaginea este rezultatul utilizarii computerului, imaginea fiind digitala
in TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA formarea imaginii este un proces care are trei timpi
distinci:
ECHOGRAFIE
REZONANTA MAGNETICA
RADIOLOGIA STANDARD
Raza X = flux energetic fotonic produs de generatorul de Rx (tub radiogen)
I. surs
II. vector (fascicolul de radiaii)
III. corp de radiografiat (modulator)
IV. receptor
V. decodor
I. SURSA
= anodul tubului radiogen
Tubul radiogen:
format din anod /catod /conintorul (din sticl)
catodul filament de tungsten (2300C)
anodul
pies metalic situat opus catodului (din metale greu fuzibile)
form de disc cu suprafaa nclinat fa de axul lung al tubului cu 15-20
destinat frnrii electronilor provenii din catod
tuburile moderne anode rotative
ACCESORIILE TUBULUI RADIOGEN
n afara tubului
scop: optimizarea omogenitii i transmisiei fascicolului de raze
1.cupola rol:
protecie mecanic a tubului
oprete alte radiaii
limiteaz dimensiunile fascicolului
conine uleiul destinat rcirii tubului
2.diafragmul rol: modeleaz dimensiunea i formarea fascicolului
3.centrorul rol: obiectiveaz limitele fascicolului
4.filtrul rol:
absorbia razelor moi din fascicolul emis
omogenizarea fascicolului
II. VECTORUL
= fascicolul de radiaii
radiaie incident:

 fascicolul de radiaii (form conic) ce traverseaz atmosfera de la fereastra cupolei pn la

corpul de radiografiat
radiaia absorbit:
radiaia incident care nu mai prsete obiectul radiografiat pierzndu-se din fascicol
radiaia rezidual:
ce rmne din fascicol dup pierderea radiaiei absorbite
e purttoarea informaiei diagnostice
radiaie secundar:
sursa principal de iradiere a mediului nconjurtor
Proprietatile razelor X. Aplicatii
1. Propagare sub forma de fascicul conic
2. Luminiscenta (fluorescenta + fosforescenta): transformare in energie luminoasa la interactiunea cu
substante ca : sulfat de Zn si Cd, platicianura de Ba aplicatii:
ecranul radioscopic, ecranele intaritoare
1. Absorbtia + difuziune = atenuare;
absorbtia ~ Z, , , grosimea structurii strabatute aplicatii:
contrastul in imagine, substante de contrast (Ba, I), protectie cu Pb
1. Divergenta: scaderea intensitatii fascicolului cu patratul distantei aplicatii: radioterapie
2. Penetrabilitate : functie de lungimea de unda (raze dure / moi)
3. Efecte biologice (ionizare) aplicatii: radioterapie
4. Efectul fotochimic asupra filmului
III. MODULATOR
=corpul de radiografiat
modifica intensitatea fascicolului de raze X prin absorbtia diferita a acestuia la trecerea prin
structurile care-l compun, transformandu-l intr-un fascicol neomogen

IV. RECEPTORUL
fascicolul de radiaie rezidual este obiectivat pe un mediu sensibil fotografic ( strat de bromura de
argint)
razele X favorizeaza reducerea bromurii de argint la argint oxidat de catre substantele reducatoare
din revelator argintul oxidat este un precipitat negru in functie de intensitatea variabila a
fascicolului apar tonuri de gri
Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale formrii imaginii
1. Legea proiectiei conice: cu ct obiectul se afl situat mai departe de film i mai aproape de surs,
proiecia lui este mai mult mrit
2. Legea proiectiei oblice: un obiect al crui plan este oblic fa de film se proiecteaz deformat
3. Legea paralaxei
Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale formrii imaginii
V. DECODORUL
= staia final la care ajunge informaia = ochiul i creierul utilizatorului
analiza informaiei presupune integrarea ntr-un context clinic, biologic i imagistic
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Definiie:
reprezint o metod de imagistic n care, cu ajutorul unui fascicol colimat de raze X, se produce
imaginea unui plan selectat din regiunea de interes.
Principiul metodei:

 msurarea atenurii unui fascicol de raze X care strbate un corp i calculul coeficientului de
absorbie, deci a densitii.
reconstrucia imaginii unui obiect n funcie de diversele sale proiecii.
Aparatura:
Tubul
Circuitele de rcire: ulei-ap / ulei-aer
Colimatorul
Detectorii: cu iodur de cesiu sau cu xenon presurizat
n decursul timpului au existat mai multe tehnologii CT:
sistem rotaie-translaie cu detector unic
sistem rotaie-translaie cu detectori multiplii
sistem rotator cu detectori mobili
sistem de rotaie cu detectori staionari
Computerul:
reconstruiete imaginea
stocheaz imaginea
Gantry-ul: se poate bascula nainte-napoi cu un unghi variind ntre 15-39
Masa pentru bolnav: calitile ei sunt apreciate n funcie de viteza cu care poate introduce bolnavul
n gantry i precizia cu care vine la o anumit distan(0,5-1mm).
computertomograf rapid (fast CT, dynamic scanner)
computertomograf spiral (spiral CT, ultrafast CT)
computertomograf multislice
Formarea imaginii
are 3 timpi distinci:
1. Scanarea cu fasciculul de raze X colimat
2. Reconstrucia imaginii
3. Conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil
4. Scanarea:
fascicolul de raze X strbate structura de examinat fcnd o rotaie de 360 n jurul bolnavului;
fasciculul atenuat ajunge s ionizeze detectorii de iodur de Cesiu, curenii generai de acetia sunt
amplificai i utilizai ca date de msur primar a densitilor traversate
fiecare detector efectueaza peste 1000 de masuratori de densitati;
aceste msurtori sunt convertite n semnal electric i transmis spre prelucrare digital unui
calculator.
2. Reconstrucia imaginii:
Calculatorul utiliznd peste 350.000 de valori rezultate la o rotaie complet, reconstruiete imaginea
de seciune pe care o afieaz pe un monitor video n nuane de gri.
n funcie de valoarea coeficientului de atenuare si pozitia in spatiu, fiecare structur intern
va putea fi recunoscut.
Din coeficientul de atenuare a luat natere unitatea de densitate=UH. n cadrul prelucrrii i
reconstruciei sunt incluse operaii care permit o obiectivizare strict matematic a datelor
imaginii: astfel densitile au fost codificate n 2000 de nuane de gri, cte una pentru fiecare
unitate convenional de densitate ntre 1000 UH (uniti Hounsfield), cea mai mic
densitate posibil n corpul omenesc aerul, i + 1000 de UH, cea mai mare densitate
posibil compacta osoas.
Apa = 0 UH, Aer = - 1000 UH, os = + 1000 UH rinichi se situeaz ntre 30 60 UH, pentru urin
la 20 UH, pentru grsimea perirenal de la 15 la 60 UH.
Formarea imaginii
Imaginea CT este o matrice de elemente individuale

 O matrice este un tablou rectangular cu m coloane i n linii care are m x n ptrate elementare.
Volumul studiat este descompus n mici elemente de volum numite voxeli = volumul elementar.
Mrimea unui voxel depinde de:
cmpul de reconstrucie (FOV field of view)
mrimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024 elemente)
grosimea seciunii (1-20mm)
Pixelul = imagine elementara
Mrimea unui pixel= FOV/ mrimea matricei
cunoscandu-se suma cifrelor unei matrice de-a lungul tuturor axelor se deduc toate cifrele
corespunzatoare fiecarui voxel
marimea matricei si volumul tisular influenteaza rezolutia spatiala
Formarea imaginii
3. Vizualizarea imaginii: conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil (scal de gri-uri).
Ochiul uman nu poate percepe din cele 2000 de nuane de gri dect 18 20.
Pentru ca imaginea s devin operaional n cadrul diagnosticului este necesar ca medicul
radiolog imagist s perceap elementele patologice ale unei imagini i s aleag dintre cele
2000 UH pe cele 18 20 optime pentru vizualizarea imaginii patologice.
Aceast operaie se efectueaz cu ajutorul ferestrelor de densitate.
Indici de performanta ai CT
Rezoluia spaial = distana minim la care 2 elemente geometrice matriceale, puncte sau linii pot fi
percepute corect (separat):
n CT: 0,5-1,5 mm
n radiografia standard: 0,2-0,4 mm
n mamografie: 0,1mm
Rezoluia de densitate = diferena de densitate a 2 esuturi care s poat fi observate separat.
n radiografia convenional: 10%
n CT: 0,25-0,5%

Avantajele CT
diferentiaza intre ele densitati radiologice putin diferite
realizarea de cupe transversale (axiale) inaccesibile radiologiei standard
iradierea pacientului este limitata pe zona studiata (fata de tomografia conventionala in care pentru
fiecare sectiune este iradiat tot segmentul respectiv)
ptr. CT spiral si multislice:
rapiditate
scanarea intregului volum, fara a sari
tehnici de reconstructie MPR, 3D avansate
investigatie de electie a vaselor si vascularizatiei parenchimelor dupa adm. s.c.
INDICATIILE TOMOGRAFIEI COMPUTERIZATE
in patologia craniana, mai ales in urgenta (suspiciune de accidente vasculare acute hemoragice sau
ischemice, traumatisme craniene, patologie tumorala etc)
in patologia toracica (plus de informatii dupa radiografie, stadializare tumorala pulmonara, patologie
mediastinala)
in patologie abdominala si pelvina (dupa echografie, pentru patologie a organelor parenchimatoase in
special)
in patologie osteo-articulara (pentru segmente osoase greu investigabile prin Rx pelvis, craniu,
coloana vertebrala-, dupa radiografie pentru date suplimentare in patologie traumatica, infectioasa
sau tumorala in ceea ce priveste integritatea corticalei, densitatea leziunilor etc, reconstructii MPR si
3D)

ECOGRAFIA
se bazeaza pe studiul modificarilor suferite de un fascicul de ultrasunete care traverseaza medii cu
proprietati acustice diferite la zona de contact dintre doua medii diferite apar fenomene de
reflexie, refractie si absorbtie ale undelor incidente undele reflectate = ecouri sunt receptionate
si decodificate
sursa de US = transductorul (emitator+receptor)
traversarea unor medii cu un coeficient de atenuare foarte mare os, calcificari, calculi- determina
absorbtia totala a fasciculului incident con de umbra posterior
interfata dintre aer si orice alta structura reflexie totala a fasciculului fenomenul de
reverberatie imagine in coada de cometa
structurile lichidiene, grasimea : intarire posterioara
Semiologic: imagini hipo/ hiper/ anecogene
INDICATIILE ECHOGRAFIEI
patologie abdominala variata (colecist, organe parenchimatoase)
patologie pelvina, monitorizarea sarcinii
patologie articulara
ghidare punctii / biopsii
patologie endocraniana la nau-nascut
Indicatiile investigatiilor imagistice
in sarcina normala
Atat screeningul malformatiilor cat si urmarirea dezvoltarii fetale si a anexelor se face ecografic.
Ritmul ecografiilor recomandate (varsta sarcinii este exprimata in saptamani de amenoree, adica de
la ultima menstruatie):
6/7 sptamani: se combina ecografia transabdominala cu cea transvaginala; se evidentiaza sacul
embrionar si localizarea acestuia care este in mod normal intrauterin; sunt mentionate elementele
specifice sarcinii: ecoul embrionar si vezicula vitelina; nonvizualizarea sacului gestational intrauterin
poate semnifica:
o sarcina extrauterina (se investigheaza cu atentie zonele anexiale pentru evidentierea
semnelor de sarcina extrauterina, sac gestational ectopic, hematocel si fundurile de sac pentru
evidentierea hemoperitoneului); se aplica protocoalele specifice urmaririi clinico ecografice a
suspiciunii de sarcina extrauterina
o sarcina mica, inca nu se evidentiaza sacul embrionar; se recomanda reexaminare dupa 1/2
saptamani.
11-14 saptamani : ecografia (se combina ecografia transabdominala cu cea transvaginala) urmareste:
fatul; se masoara FL, BPD, CRL, translucenta nucala; aceste valori sunt importante si pentru
interpretarea triplului test
se poate face prima morfologie fetala, tinand cont de aspectul specific al diferitelor organe la
aceasta varsta gestationala, putand fi detectate anumite malformatii
anexele fetale: placenta, sacul amniotic, cordonul ombilical (se urmaresc alcatuirea sa din 2
artere si o vena, insertia placentara a cordonului)
colul uterin- lungimea, aspectul orificiului intern
18-22 saptamani
este ecografia dedicata morfologiei fetale
se poate detecta majoritatea malformatiilor vizibile ecografic
se mai urmareste:
biometria: masurarea segmentelor osoase fetale
aprecierea anexelor fetale:
placenta: pozitie la nivelul peretilor uterini (anterioara, posterioara, laterala,
fundica), pozitia fata de orificiul intern: normal situata sau variantele de insertie

joasa pana la placenta praevia cu variantele ei (totala, partiala, marginala); gradul

de calcificare (maturare) 0-3 si grosimea; structura- eventuale tromboze
cordon ombilical; structura, insertie (placentara, marginala,
velamentoasa=membranoasa,=extraplacentara sau vasa praevia ); circulara-nucala,
etc
lichid amniotic- cantitate: normala, in exces (polihidramnios), scazuta
(oligohidramnios); aspect (clar, modificat)
aprecierea colului vezi mai sus
indice de rezistenta la nivelul arterelor ombilicale si uterine
28-30 saptamani - se urmareste protocolul de la 18-22 saptamani; se urmareste cresterea fetala,
prezentatia; IR in arterele uterine crescut poate fi un semnal de alarma al instalarii in viitor a disgravidiei
sau intarzierii de crestere fetala.
30-34 saptamani - protocolul de mai sus; se urmareste cresterea fetala (majoritatea intarzierilor de
crestere fetala debuteaza dupa 30 saptamani), prezentatia (craniana, pelviana, transversa)
36-38 saptamani: protocolul de mai sus, prezentatie, greutate, lichid, circulara de cordon, aprecierea
starii fetale.
INVESTIGATIA PRIN REZONANTA MAGNETICA
IRM foloseste proprietatile magnetice ale protonilor de hidrogen din corpul omenesc ce contine peste
90% apa
metoda se bazeaz pe propietatea protonilor de H+ plasai ntr-un cmp magnetic puternic (0,2-3T) i
excitai printr-o und de RF (impuls), de a emite un semnal, care este tratat informatic i convertit n
imagine.
AVANTAJE:
metoda neinvaziva
reprezentare multiplanara
contrast spontan intertisular foarte bun
Principiile formrii imaginii RM
fiecare proton este un dipol magnetic, avand o miscare de rotatie in jurul axului propriu , orientat la
intamplare
pacientul e introdus intr-un camp magnetic de intensitate crescuta ce aliniaza toti protonii din
organism pe aceeasi directie
cu ajutorul unor bobine de gradienti se induce un alt camp magnetic,oscilant, de scurta durata,adica o
unda de radiofrecventa, care sa determine rezonanta nucleilor (schimb de energie intre doua sisteme
care oscileaza cu aceeasi frecventa frecventa de rezonanta)
Oprirea campului magnetic ce a interactionat cu campul magnetic principal determina intoarcerea la
pozitia de echilibru = relaxare
longitudinala relaxare spin-retea, refacandu-se magnetizatia longitudinala T1
transversala relaxare spin-spin, legata de neomogenitatile de camp de origine
moleculara T2
tesuturile au timpi de relaxare diferiti, ceea ce determina contrastul spontan in RM
(lichidele :T1 si T2 lungi, grasimea : T1 si T2 scurti)
magnetizatia depinde si de concentratia protonilor:
semnal crescut lichide, edem
semnal absent corticale osoase,calcificari, aer
substantele de contrast paramagnetice scad timpii de relaxare
Principiile formrii imaginii RM
TR= timp de repetitie
corespunde timpului de recuperare a magnetizatiei longitudinala, stabilind la ce interval
se reaplica impulsul de RF

 conditioneaza ponderarea in T1 a unei secvente (cu cat TR e mai scurt, cu atat secventa e mai
ponderata in T1)
TE = timp de ecou
momentul la care este masurat semnalul
conditioneaza ponderarea in T2 (cu cat TE e mai lung, cu atat secventa e mai ponderata in T2)
INDICATIILE IRM
patologie craniana variata
investigatie neinvaziva a vaselor angioRM cu sau fara contarst i.v.
patologie a coloanei vertebrale: discala, a componentelor canalului vertebral, tumori vertebrale
patologie abdominala daca CT nu este concludent (ex.: prezenta de determinari secundare hepatice,
cancer pacreatic incert, patologie tumorala suprarenale, colangioRM, uroRM etc)
patologie pelvina (in corelatie cu echografia cu transductor transvaginal)
patologie osteo-articulara (leziuni ale partilor moi articulare sau periarticulare, extensii tumorale
osoase in canalul medular etc)
IRM fetal
se recomanda pentru completarea examenului ecografic atunci cand exista suspiciuni de malformatii
sau cand caracterizarea ecografica a malformatiilor este incompleta:
craniene: ventriculomegalia asimetrica, agenezia de corp calos, malformatiile fosei
posterioare, hemoragii periependimare sau intraparenchimatoase, anomaliile de migratie, de
mielinizare, tumori
hernii diafragmatice pentru stabilirea continutului herniar - ficat
scheletice
renovezicale
NOTIUNI DE RADIOPROTECTIE PENTRU PERSONAL SI PACIENTI
CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB
UMF CAROL DAVILA
1. Modaliti de realizare a radioproteciei
A. Protejarea bolnavului la diagnostic
trebuie stabilit ce examinare imagistic ofer informatiile necesare pentru cel mai bun management
al bolii pacientului
pacientul trebuie informat asupra tipului de investigaie i a posibilelor riscuri i complicaii
examenul trebuie s fie ct mai scurt
efectuat de o persoan competent care se orienteaz uor
trebuie evitate examenele inutile i cele repetate
efectuat cu un fascicul de raze X ngust
gonadele bolnavului nu trebuie iradiate (se vor proteja cu mti speciale)
Trebuie avut in vedere ca examinarea CT este o procedura de doza mare
Informatii clinice adecvate, incluzand inregistrari ale investigatiilor anterioare, trebuie sa
fie disponibile
In unele aplicatii pot fi solicitate investigatii anterioare ale pacientilor prin tehnici alternative
de imagistica
n terapie:
trebuie s se fac un plan judicios de tratament
s se utilizeze filtrul adecvat
s se ia msuri de izolare a poriunilor din corp care sunt n afara cmplui de iradiat
tub de raze X blindat cu Pb, cu cupol
diafragma cu volete care nu se poate deschide m larg dc ecranul n faa cruia se afl medicul
ecran protejat cu sticl plumbat
orul pb., mnui pb., ochelari protectori, tiroida

 paravanul plumbat protector

filme, casete, folii ntritoare
constrngeri de doz
monitorizarea personalului expus profesional
n terapie:
mnui, mti, bonete, sterilizarea corespunztoare a instrumentarului