Sunteți pe pagina 1din 8

Scoala Postlicealii Sanitard - de stat - "Grigore Ghica Vodii"

Principii de ingrijire a bolnavului in


oncologie
Definitia tumorilor (neoformatii)
Cancerul este un tesut
de neoformatie
,
, ce se infiltreaza in structurile normale
din care ia nastere, iar prin proliferare celulara necontrolata evolueaza si se
disemineaza la distanta in tesuturi si organe (metastaze).

Clasificarea generala a tumorilor:


- Benigne
- Maligne
Tumorile benigne sunt alcatuite din tesuturi nonnale -sub aspect histologic,
au dispozitie neorganizata, cresc prin expansiune, sunt incapsulate si pot comprima
tesuturile din jur, periclitand functionalitatea unor organe. nu dau metastaze si raman
localizate.
Tumorile maligne cresc rapid, se infiltreaza in tesuturile din jur, dau
metastaze prin vasele de sange si limfatice sau pe calea seroaselor in cavitatile mari.

Tabelul nr.l-

Diferente mtre tumorile benigne si maligne

-+-,-

Tumori benigne
., diferentiate histologic .
- mitoze rare - crestere lenta
1---circumscrise si incapsulate.
nemvazrve.
compresive.
nemetastazante.

I-

--

--

Tumori maligne
nediferentiate (anaplazie).
mitoze frecvente - crestere rapida.
infiltrative si neincapsulate.
invazive si distructive.

--

metastazante.

ScoaJa Postlicealii Sanitard - de stat- "Grigore Ghica Vodii'

Originea cuvantului cancer deriva din:


Grecescul karkinos care se traduce prin rac sau crab. Denumirea este
cunoscuta de pe vremea lui Hipocrate.
Sarcom deriva din grecescul sarcomes (sarcos = carne, oma =
umflatura) .

Terminologie specifidi:
Neoplasm - neoformatie (neo = nou, plaseo = fomatie).
Hiperplazie - proliferare celulara excesiva.
Displazie - perturbare in marimea, forma ~i organizarea celulelor ;;1
tesuturilor.
,
Anaplazie - pierderea organizarii structurale ~i functionale a celulelor.
Diferentiere - gradul de asemanare a celulelor canceroase eu tesutul
normal.
Nediferentiere
- neasemanarea dintre eelulele tumorale si cele normalc.
"
,;:,,"
Incidenta si mortalitatea
Investigatia statistica a bolii canceroase este bazata in mod obisnuit pe
incidenta (cazurile noi diagnosticate) si pe statisticile de mortalitate.
S-a constatat ca numarul de eazuri de cancer din intreaga lume a erescut:
de la: 5,9 milioane in 1975
la:
6,4 milioane in 1980
7,6 milioane in 1985
8,4 milioane in 1990
10,2 milioane in 2000
astfel, dublandu-se numarul de eancere intre anii 1975-2000.
.,
Rata mortalitatii se exprima in numarul de deeese la 100.000 locuitori annual,
Cancerul se numara printre principalele cauze de deces ocupand locul 2dupa
bolilele cardiovasculare. astfel, la JOO.OOO
decese inregistrate annual, 40 % sunt prin
boli cardiovasculare, 20% prin cancere ~i restul prin alte eauze.
In tarile dezvoltate si in Romania, mortalitatea prin cancer este mai crescuta la
sexul masculin decat eel feminin.
La barbati sunt mai freevente eaneerele de plaman, prostata, esofag, stomae.
La femei sunt mai frecvente cancerele de san ti col, corp uterin care au un .
prognostic mai bun.
Fieeare tumora maligns are 0 distributie geografica particulara.
Exemple:
cancerul pulmonar este frecvent in SUA (109 cazuri la 100.000 locuitori)
si foarte rar in India.

.'

Scoala Postliceala Sanitard - de stat - "Grigore Ghica Vodii'

cancerul de stomac este frecvent In Japonia 79,6 la 100.000 locuitori si


foarte scazuta in India 8,9 la %.
cancerul de san frecvent in Europa si SUA ~i la noi in tara, 82,7 % si cea
mai scazuta in Japonia.
Numarul de cazuri de deces la femei prin cancerul de san este stabil de rnai
rnuite decenii, reprezentand 10% din decese, iar cancerul de col uterin a diminuat cu
50% in tarile in care depistarea precoce este practicata,
Etiologia in cancere
Datele fumizate de studiile epidemiologice cu privire la etiologia cancerelor
iau In consideratie factorii exogeni, endogeni si ereditari.
A.

"-

Factorii exogeni - actioneaza asupra organisrnului pnn inhalare,


ingerare siprin contact direct.
FumatuJ - de tigarete - s-a constatat ca este principala cauza a
cancerului pulmonar.
Alcoolul- In asociere cu fumatul determina cancerul cavitatii bucale,
faringelui, laringelui, esofaguluisi ficatului.
Dieta (alimentatia) - studiile au aratat ca excesu1 de came in
alimentatie (came de vita) determina aparitia cancerului de colon.
Consumul de peste afumat si carne conservata determinp cancerul de
stomac. Excesul de grasimi, proteine si sare in detrimentul
alimentelor de origine vegetala provoaca cancer de colon.
Factorii ocupationali si industriali
actioneaza prin expunerea
muncitorilor la noxele de la locul de munca. Muncitorii din fabricile
de asbest sunt expusi cancerului pulmonar. Muncitorii din minele de
uraniu - cancer pulmonar si alte cancere. Minerii din mineiede
carbune, muncitorii de la asfaltatul strazilor, muncitorii din industria
cromului - cancer pulmonar Expunerea profesionala la hidrocarburi
aromatice, la uleiuri arse, vaselina si vopsele - cancer cutanat prin
contact frecvent cu acestea.
Erbicidele - sub stante chimice utilizate larg in agricultura,
silvicultura si gradinarit - se ia in calcul cantitatea cu care a fost
facuta stropirea legumelor, fructelor si cerealelor, pre cum si frecventa
stropirilor.
Poluareaatmosferica
si poluarea apelor - s-a estirnat la un procent
redus de cancere.

a. Radiatiile ionizallte
persoanele expuse la radiatii din serviciile de diagnostic
tratament.

~1

Scoala Postlicealii Sanitarii - de stat - "Grigore Ghica Vodii"

supravietuitorii bombardamentelor de la Hirosima si Nagasaki au


dezvoltat un numar impresionant de cancere si leucemii.

b. Radiatiile ultraviolete:
-

expunerea mai mult timp la razele ultraviolete determina


cancer cutanat (argumente sunt cancerele aparute pe regiunile
descoperite ale corpului expuse la razele solare).

c. Radonul:

este un gaz radioactiv


care se gaseste pretutindeni
in
'atmosfera, in roci, in soluri, in materiale de constructii, iar
cand cantitatile ating cote semnificative se produc cancere
bronhopulmonare.
Consumul de medieamente - a fost suspicionat a avea rol
(Ciclofosfamida,
Clorambicil,
cancerigen
sunt
citostaticele
Busulfanul).

Infeetiile:
virusii ell potential eaneerigen:
-

B.

virusul hepatitei B si C (HVB,HVC) - cancer de ficat.


virului Epstein-Barr (EBV) -limfomul Burkitt.
virusul HIV - sarcomul Kaposi.
- virusurile Papiloma - cancer de col uterin.
baeteriile - infectiile asociate ell Helieobaeter pilari - cancer
gastric.

Factorii endogeni:

Honnonii extrogeni si prolactina au rol in producerea cancerului mamar.


Administrarea
de hormoni sintetici (DES = Dietilstilbestronul),
precum
contraceptivele utilizate dupa 40 de ani.

C.

Caneere

ell transmitere

ereQitara - reprezinta

totalitatea cancerelor (1 ~2%). Cele mat cunoscute


in prezent (eca. 50 de forme) sunt:

retinoblastomul copilului (tumora oculara).

osteosarcomul.
cancerul mamar si ovarian.
leucemii.

tumori cerebra/e.
cancere colo-rectale.
men ingioam ele, melanomul.
feocromocitomul malign etc.

si

un procent mic din


cancere ereditare pana

"

Scoala Postlicealii Sanitarii - de stat - "Grigore Ghica Vodii"

D.

Comportamentul sexual si reproductiv - bolile cu transmitere sexuala


de natura virala (HIV, hepatita B si C, virusul Papilomei umane).

Este recomandabil pentru a evita cancerul mamar sau uterin ca 0 femeie sa


aiba 0 sarcina pdna la 30 de ani.

Concluzie:
Studiile epidemiologice au demonstrat ca factorii de mediu concretizatiin
asa
zisul stil de viafii determina 800/0 din totalitatea cancerelor. De aici si conc1uzia ca
80% din cancere pot fi prevenite.
30% datorate fumatului - pot fi prevenite.
- 35% datorate dietei necorespunzatoare
- pot fi prevenite.
3% datorate alcoolului - pot fi prevenite.
- 5% datorate factorilor ocupationali - pot fi prevenite.
7% datorate factorilor sexuali - pot fi prevenite.
.
- 1% datorate consumului de medicamente si expunerilor la raze x - pot fi
prevenite.
- 3(Yo datorate expunerii la soare - pot fi prevenite.

Principii de diagnostic in cancer


Disgnosticul
reprezinta elementul

de

baza

deoarece

permite

aplicarea

tratamentului si evaluarea prognosticului.


Principiile diagnosticului in oncologie sunt:
certitudinea diagnosticului de cancer.
- precocitatea diagnosticului.
- formularea completa a diagnosticului.
Certitudinea diagnosticului de cancer se face numai pe baza examenului
histopatologic.
Precocitati!a diagnosticului nu este proprie nurnai cancerului, ci si altor boli cu cat 0 boala este descoperita mai precoce, sansele de vindecare sun! rnai mari.
In cancere evolutia ill stadii incepand de la faza localizata este suficient de
lunga pentru a permite un diagnostic precoce.
Sansele de vindecare in cancer sunt de 80-90% in stadiul I (exemplu cancerul
de .col uterin), 100% vindecare orice cancer descoperit in stadiul 0 (tumora in
diametru = 1 em - localizata intraepitelial). Cancere in satiud I si II sunt considerate
curabile, iar stadiile III si IV sunt incurabile.

Diagnosticul preeoce depinde de mai multi factori:


a) de pacient si nivelul sau deeducatie sanitara.
b) de localizarea tumorii in sedii anatomice accesibile (san, testicul, piele).
c) de medicul de specialitatecare
consulta pacientul.

.'

Scoala Postlicealii Sanitarii - de stat - "Grigore Ghica Vodii"

d) de conditiile
populationala.

materiale

medicale

aparatura,

actiuni

de

screening

Examenle pacientlllui ell tllmori maligne:

examenul clinic - prezentarea la medic pentru consultatie.


examene
irnagistice - examene radiologice,
examene ecografice,
tomografie computerizata. rezonantd magneticii nucleara, stintigrafia.
examene endoscopice pentru vizualizare si reeoltare de biopsii.
examenele biologice din sange,

Cele 7 simptome de alarrna care trebuie cunoscute de personalul medical ~l


de pacient sunt:
1. modificari de tranzit obisnuit cu tulburari digestive sau urinare.
2. rnodificare aparenta a unei leziuni cutanate congenital (nevul pigmentar
sau alunita).
3. 0 plaga care nu se vindeca, 0 tumefactie care nu dispare.
4. hemoragii digestive, urinare, hemoptizii, metroragii etc.
S. un nodul pa1pabil sau 0 induratie la san sau Cll alta localizare.
6. tulburari pennanente de deglutitie.
7. persistenta disfoniei sau a tusei iritative.

Clasificarea

gerierala a tumorilor benigne si maligne.

Aceasta se bazeaza pe datele obtinute in unna examenului clinic, imagistic,


biopsic, endoscopic, examinare chirurgicala etc.
Clasificarea este utilizata pentru decizia initiala si are un ro1 important in
. prognostic.
Sunr folosite urmaroarele notatii:
,

tumora primara.
Tx = turn ora primara nu poate fi evaluata.

T
-

To = nu exista dovada tumorii primare.


Tis = carcinom in situ (carcinom intraepitelial
dezvoltare ).
T] = tumors de 2 em.
T 2 = tumora de 2-3 em
T3 = tumors de 3-5 em.
T 4 = tumora peste 5 ern - invadanta.

stradiu

preeoce

Diserninarea tumorii pe cale limfatica se numeste metastaza ganglionara


noteaza cu N.
Notare folosita:

de

si se

Scoala Postlicealii Sanitarii= de stat - "Grigore Ghica Vodii ff

N = ganglioni regionali.
Nx = ganglionii regionali nu pot fi evaluati.
No = nu exista metastaze ganglionare regionale.
Nl, N2, N3, N4 - invadarea ganglionilor regionali in diferite grade.
Metastazele in oricare alt ganglion decat eel regional sau alte organe se
considers metastaze la distanta si se noteaza cu M.
Notare:
M = metastaze la distanta. '
Mx ~ metastazele nu pot fi evaluate.
Mo = nuexista metastaze .
M, - metastaze la distanta.
Simptomatologia

I.

Faza preclinica

In orice forma de cancer visceral exista 0 perioada in care boala este


asimptomatica, Aceasta perioada se apreciaza a dura 3-12 Iuni. In aceasta perioada
boala poate fi descoperita intamlator Cll ocazia lIDUi control radiologic sau ecografic.
II.
Faza clinica
Este perioada cand bolnavul este diagnosticat si prezinta unele simptome, cum
ar fi: anorexie, uneori selectiva pentru pdine ~i came, slab ire accentuate peste 10
kg, stare de oboseala. De obicei, ill aceasta perioada bolnavul prezinta metastaze.
Semneleindirecte de cancer SlIDt:
a. scurgeri anormale, cu aspect seros, hemoragic, purulent de la nivelul
vaginului, rectului, metroragii in perioada postmenopauza.
b. semne de compresiune - diverse =mediastinala, neurologice etc. i pot da
semne - turgescenta jugularelor etc.
c. la nivelul abdomenului
tulburdri de tranzit, icter mecanic, disfagie,
dispnee, polakiurie.
d. la nivelul craniului hipertensiune intractaniarui, tulburari de vedere etc.
e. semne neurologice - nevralgii, pareze, tulburdri sfincteriene, edeme etc.

Semne nespecifice din cancer sunt:


febra prelungita.
prurit.
transpiratii profuze.
anorexie.
scadere ponderala.

Scoala Postlicealii Sanitard - de stat - "Grigore Ghica Vodii"


/

Tratamentul tumorilor maligne


:
.
Anumite cancere (nefroblastomul, coriocarcinomul pl~centar, cancerele
.testiculare) pot fi vindecate si in stadii metastatice. Numarul metastazelor agraveaza

---".---- ---prognosticul.
,

./-~i
./

/
r:

Prineipalele metode de tratament cunoscute la ora actual a sunt:


Tratamentul chirurgical:
Este indicat in tumorile limitate sau accesibile, in stadii initiale.
Vinderarea este 100%.
Exemple - exereza de organ, tumerectomie, lobectomie, extirparea tumorilor
ganglionilor limfatici.

Radioterapia:
Se aplica pentru obtinerea sterilizarii tesutului tumoral in tumorile localizate.
Mai poate fi aplicata preoperator pentru reducerea dimensiunilor turnorilor
mari, a carer operatic nu este posibila.
.'
..
Postoperator se aplica pentru a - actiona ..asupra reziduurilor tU~9rale
inextirpabile.
. __..
Chimioterapia - tratament cucitostatice:
Poate fi curabila intr-un numar redus de cancere cu metastaze (la tumori
testiculare, coriocarcinom si limfoame).
Hormonoterapia:
'Este Iimitata la tumorile hormonodependente
prostata).

(cancer rnamar, cancer de


,:.~,~

Terapiile biologice (imunoterapia):


Cuprinde acele tratamente antitumorale ce utilizeaza actiunea mecanisme lor
naturale de aparare a oraanismului impotriva tumorii sau a substantelor
implicate in proliferarea ~i diferentierea celulelor imune.
....

_.A.

Terapiile genetice.
Tratamente

naturiste

Ingrijirle aeordate bolnavilor ell afectiuni maligne sunt in functie de stadiul


evo1utiv al bolii.de simp tome si de gradul de dependentaal bolnavului.
in stadiul final bolnavul este imobilizat la pat mai tot timpul si necesita
tratament simptomatic si ingrijiri specifice la pat.

S-ar putea să vă placă și