Sunteți pe pagina 1din 29

CUPRINS

1. Argument. Scop i obiective....pag. 1


2. Producerea energiei electrice...pag. 4
2.1 Notiuni generale.
2.2 Centrale electrice.
2.3 Linii electrice.
3. Tipuri de centrale.pag. 8
3.1 Centrale termoelectrice.
3.2 Centrale hidroelectrice.
3.3 Centrale eoliene.
3.4 Centrale solare.
3.5 Centrale nucleare.
4. Transportul energiei electrice.pag. 15
5. Distributia energiei electicepag. 17
6. Asigurarea calitatii..pag.19
7. Masuri de sanatate i securitatea munciipag. 23
8. Defecte si posibilitati de remediere ale energiei electrice...pag.26
10. Bibliografie.

1. ARGUMENTUL TEMEI
Datorit calitilor deosebite ale energiei electrice n ce privete
producerea, transportul i distribuia, ct i multiplelor posibiliti de utilizare a
acesteia, ea este indispensabil dezvoltrii economice i civilizaiei moderne,
revoluiei tehnico-tiinifice contemporane mbuntirii nivelului de trai al
oamenilor. n toate domeniile vietii economice i sociale, electricitatea produce
profunde transformri pe linia progresului i civilizaiei, prin modificarea
proceselor tehnologice, mecanizarea i automatizarea n toate domeniile
activitii omenesti, n sistemul de informare, tehnic de calcul, iluminat etc.
Producerea energiei electrice se realizeaz n centrale electrice, prin
transformarea unei alte forme de energie ( energia chimic a combustibililor,
energia potenial a apelor, energia atomic , energia eolian etc. ). De la
centrale energia electric este transportat pe linii electrice pan n apropierea
marilor consumatori ( orae, platforme industriale etc . ) ,de unde este distribuit
la staii de transformare, situate ct mai aproape de centralele de greutate ale
consumatorilor. De la aceste staii se alimenteaz posturile de transformare,
unde se gsesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor .
n funcie de rolul pe care l ndeplinesc ntr-un sistem energetic, instalaiile
electrice sunt :
instalaii de producere a energiei electrice;
instalaii de transport a energiei electrice;
instalaii de distribuie a energiei electrice;
instalaii electrice de utilizare (la consumator) .
Caracteristicile de baz ale unei instalaii electrice sunt :
puterea instalaiei;
sistemul de curent;
tensiunea nominal.
Sistemul de curent cel mai utilizat este curentul alternativ trifazat, cu
frecvena de 50 Hz. n domenii speciale se utilizeaz i curent continuu (trac
iune, instalaii cu reglaj mare de turaie etc.) sau curent alternativ de frecven
mai mare .
Tensiunile nominale ntre faze standardizate sunt : 380 V , 660 V, 6 kV ,
10 kV , 35 kV , 110 kV , 220 kV , 400 kV . Pentru consumatorii monofazai se
utilizeaz tensiunile de 127 V si 220 V .n alte domenii se utilizeaz i alte valori
de tensiune .
Pentru fiecare tip de instalaie se utilizeaz tensiunea care conduce la
costurile de construcie i exploatare cele mai mici. Astfel generatoarele din
centralele electrice se construiesc pentru tensiuni relativ scazute. Pentru a se
realiza un transport economic al energiei, tensiunea este transformat ntr-o
staie electric ridicatoare, la 110 kV , 220 kV sau 400 kV , corespunztor liniei
de transport. Cu ct tensiunea de transport este mai mare, cu att consumul de
material conductor i pierderea de putere sunt mai mici. La captul liniei de
transport, tensiunea este din nou transformat n staii electrice cobortoare la 35
kV , de unde este distribuit prin substaii ,i puncte de racordare la posturile de
transformare, sub tensiunea de 6 sau 10 kV .
1

Din punctul de vedere al nivelului de tensiune utilizat, instalaiile


electrice se mpart n instalaii de nalt tensiune ( peste 1000 V ) ,i instalaii de
joas tensiune ( sub 1000 V ). Din cele de mai sus se constat c instalaiile
electrice de utilizare a energiei electrice sunt instalaii de joas tensiune .
n functie de utilizarea energiei electrice, instalaiile se clasific in
principal n :
instalatii electrice de for ;
instalatii electrice pentru iluminat ;
instalatii electrice pentru cureni slabi , cuprinznd instalaii electrice de
semnalizare acustic, optic i mixt , instalatii electrice fonice i video ;
Prile componente principale ale instalatiilor electrice utilizate sunt :
postul de transformare ;
liniile electrice de joas tensiune (aeriene sau subterane );
tablourile de distribuie ;
aparatele electrice de conectare ;
aparatele electrice de comand si protectie ;
masinile electrice .
Aparatele electrice sunt sisteme i dispozitive care servesc la variaia ,
reglajul si controlul automat sau neautomat al parametrilor i circuitelor electrice
i neelectrice . n instalatiile electrice, aparatele electrice ndeplinesc una din
funciunile urmtoare :
nchiderea circuitelor electrice , pentru a asigura alimentarea cu energie a
unor consumatori sau deschiderea lor pentru a ntrerupe , cnd este
necesar , aceast alimentare ;
comutarea ( modificarea legaturilor ) n anumite circuite , cum este
necesar , de exemplu, la pornirea motoarelor electrice cu inele, la care n
timpul pornirii trebuie modificat treptat valoarea rezistenei introduse n
circuitul rotoric ;
supravegherea transportului energiei i protejarea instalaiilor sau a
consumatorilor de energie electric mpotriva avariilor ( ntreruperea unui
scurtcircuit prin arderea unei sigurane, deconectarea prin relee de
suprasarcin a unui motor suprancrcat, eliminarea unei supratensiuni);
msurarea valorii curentului, a tensiunii sau a altor parametri electrici ai
instalatiei ;
supravegherea anumitor procese de productie i meninerea automat a
regimului de funcionare dorit ( exemplu : pornirea si oprirea unei pompe
acionate electric, n functie de nivelul lichidului n rezervor, reglarea
automat a tensiunii n instalaie ) .
Aparatele electrice au o construcie relativ complex, avnd n
componena lor mai multe elemente constructive : contacte, ci de curent,
izolatoare, electromagneti, bimetale, elemente mecanice, carcase de protecie .
Unele dintre aceste elemente au rolul de a asigura trecerea curentului electric n
lungul circuitului, altele asigur izolaia ntre elementele conductoare, iar altele
asigur fixarea diferitelor elemente i transmit micarea parilor mobile ale
aparatelor, n scopul realizrii diferitelor manevre. Dimensionarea diferitelor

elemente constructive se face n funcie de ntrebuinare i de solicitrile la care


sunt supuse n funcionare .

1.2 Scopul
Realizarea proiectului are ca scop activitatea specific realizrii,
exploatrii aparatelor de comutaie, a unitilor de competen tehnice generale,
a unitilor tehnice de competen realizate n cele cheie absolute necesare
pentru demonstrarea n situaia de examen, de certificare a dobndirii calificrii
de tehnician n instalaii electrice.
Prin executarea proiectului i prin susinerea lui oral n situaia de
examen sunt vizate competenele specifice calificrii conform standardului de
pregtire profesional.

1.3 Obiective
Coninutul proiectului realizat demonstreaz c este capabil s prezinte
i s identifice lista unitailor de competen care pot fi dobndite n urma
calificrii TEHNICIAN N INSTALAII ELECTRICE prin liceu, filiera
tehnologic( conform Anexa nr.1 la OMeDCT nr. 4864 din 01.11.2002):
comunicarea interactiv la locul de munc ;
aplicarea formei de munc n echip ;
aplicarea normelor i principiilor de protecia muncii, PSI i a celor de
protecia mediului;
aplicarea procedurilor de calitate ;
verificarea strii de funcionare a aparatelor , echipamentelor i instalaiilor
electrice ;
executarea de lucrri de punere n funciune , exploatare , ntretinere i
reparare a aparatelor i instalaiilor electrice ;
utilizarea schemelor funcionale specifice instalaiilor electrice ;
utilizarea documentaiei tehnice pentru efectuarea activitilor de
msurare i verificare a instalaiilor electrice ;
organizarea procesului de producie i a muncii.

2. PRODUCEREA ENERGIEI ELECTRICE


2.1 Noiuni generale
Energia electric reprezint capacitatea de aciune a unui sistem fizicochimic.
Producerea energiei electrice se realizeaz prin transformarea altor forme
de energie:

transformarea energiei chimice a combustibililor n turbine cu aer, gaz,


motoare cu ardere intern;
transformarea energiei poteniale sau cinetice a apelor;

transformarea energiei atomice;

transformarea altor forme de energie: maree, solar, eolian;

Producerea energiei electrice prin transformarea energiei chimice a


combustibililor se realizeaz n centrale electrice de termoficare sau centrale
termoelectrice.
Producerea energiei electrice prin transformarea energiei poteniale sau
cinetice a apelor se realizeaz n centrale hidroelectrice care produc energie
electric pe cale hidraulic. Aceast surs de energie este economic i
inepuizabil.
Energia electric este transportat la distan printr-un sistem de reele
electrice, la diverse tensiuni: 110 kV, 220 kV, 400 kV i chiar peste 800 kV.
Transportul energiei electrice se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri
subterane.
La tensiunea de 110 kV, stlpii de susinere au peste 25 m nlime, fiind
plasai la intervale de circa 300 m; la 220 kV ei au nlimea de peste 35 m,
intervalul fiind circa 350m; la 400 kV, nlimea poate ajunge la 50 m, distana
ntre ei fiind de peste 350 m. n anumite situaii, cum sunt de exemplu trecerile
peste ape, ei pot atinge nlimi mai mari.
Cablurile subterane sunt folosite n localitile urbane i acolo unde costul
suplimentar este justificat de alte consideraii, cum ar fi cel estetic de pild. Un
cablu subteran de nalt tensiune necesit instalaii de rcire i instalaii
suplimentare pentru evitarea pierderilor n pmnt. Din acest motiv el este mult
mai scump dect o linie aerian.

2.2 Centrale electrice


Centrale electrice - Termocentrala de la Turceni este una din cele mai mari
termocentrale din Europa, ca putere instalat (mai exist una asemntoare n
4

China). Funcioneaz pe baz de combustibil solid (crbune extras din bazinul


carbonifer al Olteniei) i are 7 grupuri de cte 330 MW putere instalat.
Energia electric se produce la scar industrial n instalaii numite
centrale electrice. n funcie de tipul de energie transformat n energie electric,
cele mai importante pot fi:
-termocentrale
-hidrocentrale
-atomocentrale i altele.
Termocentrale
n termocentrale se transform energie termic, rezultat prin arderea
combustibililor. n Romnia, energie termic este produs n proporie de cca.
77% de termocentrale, care folosesc licnit, petrol i gaz. Termocentrala de la
Turceni este una din cele mai mari termocentrale din Europa, ca putere instalat
(mai exist una asemntoare n China). Funcioneaz pe baz de combustibil
solid (crbune extras din bazinul carbonifer al Olteniei) i are 7 grupuri de cte
330 MW putere instalat.
Dup anul 1990 uzinele electrice Turceni i Rovinari au fost retehnologizate,
o importan deosebit fiind acordat proteciei mediului nconjurtor.
Hidrocentrale
Cea mai mare hidrocentral din Romnia este Porile de Fier I, cu o
putere instalat de 1080 MW , Porile de Fier II avnd o puterea instalat de 250
MW.
Ambele hidrocentrale sunt exploatate n parteneriat cu partea Iugoslav,
centralele romne i Iugoslave de la Porile de Fier I i Porile de Fier II
cumuleaz 2160 MW, respectiv 500 MW.
Centralele Porile de Fier I i II pot turbina un debit instalat de 8700 mc/s.
Atomocentrale
Centrala nuclearoelectric este un ansamblu de instalaii i construcii
reunite n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei nucleare.
Obinerea energiei nucleare se bazeaz pe reacia de fisiune
(descompunere) nuclear n lan. Instalaia care asigur condiiile de obinere i
meninere a reaciei n lan este reactorul nuclear. n principiu, reactorul se
compune dintr-o parte central numit zon activ, n care are loc reacia de
fisiune i se dezvolt cldura de reacie.
n Romnia, a intrat n funciune, pe 2 decembrie 1996, centrala nuclear
de la Cernavod, care funcioneaz cu ap grea ca moderator, folosete uraniu
mbogit i produce cu un singur reactor, aproximativ 10% din totalul energiei
electrice produse n ar.
Centrala de la Cernavod se bazeaz pe sistemul canadian CANDU i are
o putere instalat de 706 MW n prezent. Structura unui reactor CANDU const
ntr-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil i pentru
lichidul de rcire (ap grea) plasate orizontal.

n jurul acestor tuburi se afl ap grea, care acioneaz ca moderator.


Apa grea conine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) i
un atom de oxigen. Apa grea este mult mai eficient ca moderator dect apa
obinuit i permite folosirea uraniului natural drept combustibil. Ea se obine n
ntreprinderi specializate, prin separarea sa din apa natural (exist o astfel de
ntreprindere la Drobeta Turnu-Severin).

2.3 Linii electrice


Liniile aeriene sunt confecionate din conductoare de cupru, aluminiu cu
miez de oel i cadmiu-cupru. Conductoarele din cupru sunt folosite la toate
tensiunile; pentru deschideri mari se utilizeaz cele din cadmiu-cupru care au o
mare rezisten mecanic. Conductoarele din aluminiu cu miez de oel sunt
folosite n special n cazul tensiunilor nalte. Exista tendina ca aluminiul s
nlocuiasc cuprul, datorit costului su mai sczut.
Conductibilitatea electric variaz cu temperatura pentru cele mai multe
dintre materiale. n general pentru conductoare ea descrete la creterea
temperaturii. Excepie fac crbunele i electroliii, pentru care, la fel ca la
majoritatea nemetalelor, conductibilitatea crete la ridicarea temperaturii.
n cazul cablurilor subterane sunt necesare straturi de izolaie i protecie.
Dintre materialele izolatoare remarcm: hrtia impregnat cu ulei, cauciucul
natural i sintetic, materialele plastice cum sunt policlorura de vinil sau polietilena
(utilizat de obicei n locul cauciucului). Cablurile izolate cu hrtie pot fi utilizate
pn la 400 kV, n timp ce cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice,
numai pn la 11 kV.
Protecia unui cablu cu izolaie de hrtie impregnat este mai nti
realizat cu un strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea umezelii i apoi cu un
strat de bitum armat sau far armatur metalic, pentru evitarea coroziunii i a
distrugerii mecanice. Pentru cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plastice
protecia este determinat de necesitile de serviciu.
n mod obinuit, trebuie s tim dac izolatorul ales corespunde
temperaturii la care va lucra. Se definesc n acest scop urmatoarele clase de
izolaie:
clasa Y de izolaie, satisfctoare pn la 90 grade C. Hrtia,
bumbacul i mtasea netratate fac parte din aceast clas;
clasa A de izolaie, utilizat pn la 105 grade C. Aici sunt incluse
hrtia, bumbacul i mtasea impregnate;
clasa E de izolaie corespunde temperaturilor pn la 120 grade C.
Hrtia i esturile impregnate fac parte din ea;
clasa B de izolaie, utilizat pn la 130 grade C. Ea corespunde
materialelor folosite n transformatoare i motoare electrice i din
ea fac parte asbestul, mica i porelanul;
clasa F de izolaie corespunde temperaturilor pn la 155 grade C,
clasa H celor pn la 180 grade C, iar clasa C temperaturilor mai

mari de 180 grade C. n toate aceste clase sunt incluse diverse


varietai de sticl, mic i porelan.
Energia electric prezint o serie de avantaje n comparaie cu alte forme
de energie, i anume:

producerea energiei electrice n centrale electrice are loc n condiii


economice avantajoase;
energia electric poate fi transmis la distane mari prin intermediul
cmpului electromagnetic, fie direct prin mediul nconjurtor, fie dirijat prin
linii electrice;

la locul de consum, energia electric poate fi transformat n condiii


economice n alte forme de energie;

energia electric poate fi divizat i utilizat n pri orict de mici, dup


necesiti;

Dezavantajul pe care l prezint energia electric n comparaie cu alte


forme ale energiei const n aceea c nu poate fi nmagazinat. Energia electric
trebuie produs n momentul cnd este cerut de consumatori.

Linii electrice aeriene

3. TIPURI DE CENTRALE
3.1 Centrale termoelectrice
O central termoelectric, sau termocentral este o central electric care
produce curent electric pe baza conversiei energiei termice obinut prin arderea
combustibillilor. Curentul electric este produs de generatoare electrice antrenate
de turbine cu abur, turbine cu gaze, sau, mai rar, cu motoare cu ardere
intern.Drept combustibili se folosesc combustibilii solizi (crbune, deeuri sau
biomas), lichizi (pcur) sau gazoi (gaz natural).
Uneori sunt considerate termocentrale i cele care transform energia
termic provenit din alte surse, cum ar fi energia nuclear, solar sau
geotermal, ns construcia acestora difer ntructva de cea a centralelor care
se bazeaz pe ardere.

Clasificare(dup destinaie), termocentralele se clasific n:


Centrale termoelectrice (CTE), care produc n special curent electric,
cldura fiind un produs secundar. Aceste centrale se caracterizeaz prin
faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu condensaie sau
cu turbine cu gaze. Mai nou, aceste centrale se construiesc avnd la baz
un ciclu combinat abur-gaz.
Centrale electrice de termoficare (CET), care produc n cogenerare att
curent electric, ct i cldur, care iarna predomin. Aceste centrale se
caracterizeaz prin faptul c sunt echipate n special cu turbine cu abur cu
contrapresiune.

Funcionare:
De obicei termocentralele funcioneaz pe baza unui ciclu ClausiusRankine. Sursa termic, cazanul, nclzete i vaporizeaz apa. Aburul produs
se destinde ntr-o turbin cu abur producnd lucru mecanic. Apoi, aburul este
condensat ntr-un condensator. Apa condensat este pompat din nou n cazan
i ciclul se reia.
Turbina antreneaz un generator de curent alternativ (alternator), care
transform lucrul mecanic n energie electric, de obicei la tensiunea de 6000 V
i frecvena de 50 Hz n Europa, respectiv 60 Hz n America de Nord i mare
parte din America de Sud.

3.2 Centrale hidroelectrice

O hidrocentral este o central electric folosit pentru a transforma


energia mecanic produs de ap n energie electric.
Funcionare:Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui ru unde
poate fi prezent i o cascad se realizeaz acumularea unei energii poteniale,
trasformat n energie cinetic prin rotirea turbinei hidrocentralei. Aceast
micare de rotaie va fi transmis mai departe printr-un angrenaj de roi dinate
generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului ntr-un
cmp magnetic, va transforma energia mecanic n energie electric.
Putere:Puterea notat cu litera P este determinat de debitul = Q, de
diferena de nivel = h i de randamentul hidraulic i cel al echipamentului = .
Hidrocentralele moderne au un randament ridicat prin intermediul turbinelor i
generatoarelor ce pot realiza un randament de pn la 90 %.
Tipuri de hidrocentrale:
Folosirea cderii de ap acest parametru este determinat de diferena de
nivel dintre oglinda apei din lacul de acumulare (n spatele barajului) i oglinda
apei de jos dup ce apa a trecut prin turbin. Dup acest criteriu sunt
hidrocentrale:
cu o cdere mic de ap - < 15 m, debit mare, cu turbine Kaplan;
cu o cdere mijlocie - 1550 m, cu debit mijlociu, cu turbine Kaplan
sau Francis;
cu o cdere mare 502.000 m, cu un debit mic de ap, turbinele
utilizate sunt turbinele Francis, Pelton

Hidrocentralele mai pot fi clasificate dup capacitate, sau dup felul


construciei, ca de exemplu hidrocentrale:

aezate pe firul rului (centrale fluviale), producnd curent dup debit ;


cu un lac de acumulare;
CHEAP - centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare;
cu caverne, pentru acumularea apei

Avantaje
Avantajul economic, randament ridicat, pre de cost redus, avnd o via
lung
Avantajul ecologic, nu polueaz mediul nconjurtor, uneori pot genera
conflicte cnd sunt amplasate n parcuri naionale sau cnd nivelul apei
barajului acoper localiti.

3.3 Centrale eoliene


Centralele eoliene sunt grupuri de turbine eoliene, plasate n apropiere
unele de altele cu scopul de a produce electricitate din energia eolian. Turbinele

eoliene sunt conectate la un sistem de tensiune medie ce este apoi transformat


n curent de nalt tensiune prin intermediul unui transformator, pentru a putea fi
livrat n sistemele de distribuire a electricitii.
Zonele prielnice instalrii centralelor eoliene depind de viteza vntului
(minim 15 km/h) n regiune pe toat perioada anului, altitudine (o nalime mai
mare nseamn o viteza mai mare a vntului, datorit vscozitii reduse a
vntului), relief i temperatura (temperaturile scazute necesit lichide de lubrifiere
cu punct de ngheare sczut, materiale mai rezistente i chiar sisteme de
nclzire a turbinei eoliene).

n funcie de zona unde este instalat o central eolian exist trei tipuri de
amplasri:
Pe rm - centrale eoliene aezate la 3 sau mai muli kilometri n interiorul
rmului. Amplasarea ine cont de efectul de accelerare a unei mase de
aer peste un obstacol (n acest caz rmul). Deoarece orice eroare de
amplasare poate nsemna o scdere masiv a cantitii de electricitate
generata se face studii pe perioade de cel puin un an pentru
determinarea locaiei propice pentru instalarea centralelor eoliene.
n apropierea rmului - centrale eoliene aezate la maxim 3 kilometri n
interiorul rmului sau 10 kilometri n larg. Aceste centrale eoliene fructific
efectul de convecie al aerului datorit diferenelor de temperatur ntre
ap i pmnt. Printre probleme se numr migraia psrilor, habitatul
acvatic, transportul i efectul vizual.
n larg - centrale eoliene plasate la peste 10 kilometri n larg. Nu ptimesc
de pe urma efectului vizual, nu genereaz zgomot i beneficiaz de o
vitez medie a vntului mai mare. Printre dezavantaje se numar
cheltuielile mai mari de construire, amplasare, mentenan (n special cele
plasate n ap srat, care are un efect puternic coroziv). Dac distanele
fa de rm sunt suficient de mari, centralele eoliene plasate n larg pot fi
conectate direct la o instalatie de curent de nalt tensiune.

10

GENERAREA ENERGIEI EOLIENE


O turbina de vnt folosete micarea orizontal a
vntului deoarece aceast micare este cel mai
puternic tip de curent de aer care poate fi folosit
pentru a roti o elice (un rotor n cazul nostru).
Curentul de aer ascendent sau vertical se gsete
doar n regiuni mici i este rar detectat sau nu
prezint destul for.Fluxul orizontal de aer bate
n direcia sistemului rotativ al turbinei de vnt
cauznd rotirea ntr-o anumit direcie. Deoarece
rotorul este o component de mari dimensiuni are
nevoie de o anumit putere a vntului pentru a
putea fi pus n micare (de obicei 5 m/s). Unele
modele de turbine de vnt permit ajustri ale unghiului de atac al paletelor. n
acest caz paletele pot fi ajustate la un nivel de eficient maxim. Fcnd
aceasta, se permite rotorului s se roteasc la un nivel optim. Nu tot timpul
ajustarea paletelor conduce la o performan optim. Pentru a o atinge nacela
trebuie s se roteasc i ea. Eficiena maxim este atins atunci cnd direcia
vntului este paralel cu nacela i paletele sunt configurate pentru viteza vntului
la momentul respectiv
Avantaje:

Performan mare la viteze mici ale vntului;


Operare silenioas;

Multiple funcii electrice de control;

Sistem de control al ncrcrii;

Instalare uoar a pilonului.

3.4 Centrale solare


O central solar este o central electric funcionnd pe baza energiei
termice rezultat din absorbia energiei radiaiei solare. Centralele solare termice,
n funcie de modul de construcie pot atinge randamente mai mari la costuri de

11

investiii mai reduse dect instalaiile pe baz de panouri solare fotovoltaice,


necesit n schimb cheltuieli de ntreinere mai mari i sunt realizabile doar
pentru puteri instalate depind un anumit prag minim. Totodatat sunt
exploatabile economic doar n zone cu foarte multe zile nsorite pe an.
Funcionare:
Din punct de vedere tehnic,sunt experimentate n prezent dou sisteme de
conversie a energiei solare:
sistemul termodinamic transform energia solar n cldur,utiliznd-o
ntr-o central electric clasic.Centrala solar se amplaseaz n zone
geografice cu insoleere(radiaie solar puternic pe durata mare a zilei)
importanta.O central solar se compune din:captatori solari,cmpuri de
oglinzi,conducte,instalaii de nclzire i supranclzire.
sistemul fotovoltaic transform energia solar n curent continuu.
Conversia fotovoltaic cu ajutorul fotocelulelor pe baz de siliciu a fost pus n
jurul anilor 1960-1970.Procedeul este utilizat la producerea energiei electrice
necesare funcionrii motoarelor, rachetelor spaiale i a aparatelor cu care sunt
dotai sateliii ce se rotesc n jurul Pmntului.
Randamentul acestor centrale este slab(10%-15%).
Clasificare:
Centrale solare termice cu concentrarea radiaiei solare directe;
Centrale solare cu cmpuri de colectoare;
Centrale solare termice fr concentrarea radiaiei solare;
Centrale solare pe baz de panouri solare fotovoltaice.

Avantaje-Dezavantaje:
mblnzirea uraganelor, prin nclzirea cu cteva grade Celsius a
miezului uriaelor mase de aer aflate n micare, pare s fi fcut primii
pai spre a deveni realitate. Un grup de cercettori americani de la
Atmospheric Environmental Research (AER) lucreaz, cu sprijinul NASA,
la un proiect ndrzne care pornete de la premisa c atmosfera este
sensibil la influene mrunte, care ar putea afecta inclusiv furtunile ce se
produc deasupra oceanelor tropicale i n regiunile de coast, devastnd
teritorii ntinse.
Conversia razelor solare n cldur sau electricitate se face cu o pierdere
de 80-90% i acestea nu pot fi captate dect ziua,astfel energia trebuie
stocat pentru a putea fi furnizat i noaptea.

3.5 Centrale nucleare(CNE)


Funcionare:

12

Centrala nuclearoelectric este un ansamblu de instalaii i construcii


reunite n scopul producerii energiei electrice pe baza folosirii energiei
nucleare.Obinerea energiei nucleare se bazeaz pe reacia de fisiune
(descompunere) nuclear n lan. Instalaia care asigur condiiile de obinere i
meninere a reaciei n lan este reactorul nuclear. n principiu, reactorul se
compune dintr-o parte central numit zon activ, n care are loc reacia de
fisiune i se dezvolt cldura de reacie.
Zona activa contine combustibilul nuclear alcatuit din izotopi fisionabili
(U235, Pu239) si materiale fertile (U238, U232); moderatorul (apa grea), care are
rolul de a incetini viteza neutronilor rapizi, astfel ca reactia sa fie controlabila;
barele de control capteaza neutronii rezultati din reactia de fisiune; agentul de
racire, care preia caldura dezvoltata in zona activa si o cedeaza apei in
schimbatorul de caldura. In schimbatorul de caldura, apa de vaporizeaza si
devine agentul producator de lucru mecanic in turbina. Lucrul mecanic este
transformat de generator in energie electrica.Combustibilul, moderatorul si
agentul de racire formeaza asa numita filiera a reactorului termic care determina
caracteristicile specifice centralelor nucleare.Combustibilul introdus in reactor are
forma unor pilule compactate sub forma de bare.Intre barele de combustibil se
gasesc barele de control. Acestea contin cadmiu (element chimic ce absoarbe
neutroni). Ele au rolul de a regla numarul de neutroni ce pot produce noi reactii
de fisiune, astfel incat puterea produsa de reactor sa ramana constanta in timp.
Controlul reactoarelor nucleare se face computerizat (inclusiv al
sistemelor
utilizate
pentru
protectia
reactorului
si
a
mediului
inconjurator).Centralele nucleare au intre 1 si 8 reactoare (unitati), fiecare cu o
putere instalata de cel putin 600 MW.
In Romania, a intrat in functiune, pe 2 decembrie 1996, centrala nucleara
de la Cernavoda, care functioneaza cu apa grea ca moderator, foloseste uraniu
imbogatit si produce cu un singur reactor, aproximativ 10% din totalul energiei
electrice produse in tara.
Centrala de la Cernavoda se bazeaza pe sistemul canadian CANDU si are o
putere instalata de 706 MW in prezent. Structura unui reactor CANDU consta
intr-un recipient cilindric orizontal, cu tuburi pentru barele de combustibil si pentru
lichidul de racire (apa grea) plasate orizontal.

13

In jurul acestor tuburi se afla apa grea, care actioneaza ca moderator. Apa
grea contine doi atomi de deuteriu (un izotop neradioactiv al hidrogenului) si un
atom de oxigen. Apa grea este mult mai eficienta ca moderator decat apa
obisnuita si permite folosirea uraniului natural drept combustibil. Ea se obtine in
intreprinderi specializate, prin separarea sa din apa naturala (exista o astfel de
intreprindere la Drobeta Turnu-Severin).
Securitatea centralelor nuclearoelectrice:
In regim de functionare normala, cantitatile de substante radioactive
eliberate de centrala nucleara sunt nesemnificative. Pericolul specific,
pentru populatie si mediul ambiant, consta in eliberarea necontrolata de
substante radioactive. Sistemele tehnice de securitate sunt destinate sa
limiteze distrugerile zonei active a reactorului.
In pricipiu, nici un reactor nuclear nu poate exploda ca o bomba. Sunt insa
posibile accidente in care reactoarele sa se supraincalzeasca, iar
componentele lor, depinzand de materialele din care sunt realizate, sa se
topeasca sau sa arda. Cresterea presiunii agentului de racire poate
deveni cauza unor explozii "mecanice" care ar deteriora invelisul
reactorului sau al sistemului de racire. Astfel, pot fi imprastiate in spatiu
materiale radioactive, care sa contamineze mediul inconjurator. Centralele
nucleare actuale sunt proiectate astfel incat probabilitatea unor accidente
de acest tip sa fie minima.Toate reactoarele nucleare moderne sunt
inchise in containere extrem de sigure. Acestea sunt proiectate astfel incat
sa previna orice scurgeri radioactive care ar putea rezulta in urma unor
accidente de operare.
Centralele nucleare sunt astfel proiectate incat sa cuprinda sisteme care
sa previna producerea accidentelor nucleare. Acestea sunt dispuse "in
linie", astfel incat, daca un sistem de protectie se defecteaza, un altul sa ii
ia locul si asa mai departe. Desigur, este posibil ca toate sistemele din
"linia" de protectie sa cada unul dupa celalalt, dar probabilitatea producerii
unui astfel de eveniment este extrem de mica.

14

4. TRANSPORTUL ENERGIEI ELECTRICE


Indiferent de tipul de centrala stabilit, energia electrica produsa trebuie
transportata la comutator. Daca consumatorii sunt la distante mici,cum este cazul
centralelor
locale,
transportul
energiei
se
face
la
tensiune
joasa(120,220,380,500W,etc) deoarece distantele fiind mici nu se produce o
pierdere de tensiune prea mare.Daca consumatorii sunt indepartati,atunci
transportul de energie trebuie sa se faca sub tensiune inalta, cu atat mai inalta cu
cat distanta la care se face transportul este mai mare(3,6,10,15,35,110,220KW).
La studiul transformatorului s-a aratat importanta acestuia in transportul
energiei electrice. Se stie ca este nevoie de transformatoare atat la plecare cat si
la sosirea linei de transport. Intr-adevar, la plecare trebuie trransformatoare
ridicatoare de tensiune,iar la sosire transformatoare coboratoare de tensiune.
Locul in care se monteaza transformatoarele se numeste statie de transformare.
Intrerupatoarele,care sunt in majoritatea cazurilor automate, permit
inchiderea sau deschiderea circuitului liniei de alimentare, atunci cand nevoile o
cer. Separoarele sunt aparate prin care se poate separa o portiune de circuit,
prion reparatii si lucrari care nu se pot face sub tensiune. Sigurantele sunt
aparate care contin un fir usor fuzibil montat in circuitul retelei, care se topeste
cand curentii sunt prea mari. Descarcatoarele electrice sunt aparate care apara
retelele de alta natura.
Alimentarea cu energie electrica:
Electricitatea se obtine utilizand carbune, gaz sau cambustibili nucleari,
sau captand energia soarelui, vantului sau a apelor. Iar energia electrica se
transforma usor in alte forme de energie.

15

Prima alimentare publica cu energie electrica a aparut la sfarsitul anilor


1800. Energia electrica avea diferite tensiuni, fiind distribuita sub forma de curent
continuu (cc) sau curent alternativ (ca). In cazul curentului alternativ nu exista un
standard pentru frecventa la care acesta isi schimba sensul. Pe masura ce
utilizarea energiei electrice crestea, a devenit evient ca ar exista avantaje de pe
urma standardizarii tensiunilor electrice. Pe langa faptul ca transferul de energie
dintr-o zona a tarii in alta, ar fi fost mai usor, si constructia instalatiilor electrice ar
putea fi simplificata.
O data ce majoritatea organizatiilor generatoare a ales si adoptat un
standard al electricitatii, s-au instalat retele de cabluri electrice, pentru ca
electricitatea generata intr-o zona a tarii sa poata fi folosita in orice alt loc.
Aceasta retea nationala de cabluti a facut mai fiabila distribuirea energiei
electrice. Daca un generator se defecta, curentul putea sa fie luat dintr-o alta
regiune, iar daca cererea crestea, la retea puteau fi conectate generatoare.
Standarde
Energia electrica este distribuita sub forma de curent alternativ, deoarece
tensiunea acestuia poate fi schimbata usor cu un tranformator un dispozitiv
simplu, fiabli si eficient.In forma sa elementara , un tranformator electric consta
din doua bobine separate infasurate in jurul aceluiasi miez de fier. Cand se aplica
o tensiune alternativa la una dintre bobine, numita bobina primara, aceasta
creeaza un camp magnetic variabil in miez. Aceasta induce o tensiune
alternativa in cealalta bobina, numita secundara. Tensiunea din bobina depinde
de raportul dintre numarul de spire din bobina secundara si bobina primara.
Daca, de exemplu, in bobina secundara sunt jumatate atatea spire cate sunt in
bobina primara, atunci tensiunea secundara va fi jumatate din tensiunea primara.
Un transformator care reduce tensiunea electrica in acest fel se numeste
tranformator caborator de tensiune.
Transformatoare coboratoare de tensiune
Tranformatoarele coboratoare de tensiune se folosesc pentru a reduce
tensiunea electrica la un nivel relativ scazut, pentru consumul menajer. In Marea
Britanie, pentru locuinte se distribuie 240 volti. In unele tari, distributia menajera
este de 110 volti. Frecventa curentului alternativ este de obicei de 50 sau 60 Hz.
Multe aparate cu alimentare de la retea, inclusiv televizoarele, aparatele radio is
calculatoarele, folosesc transformatoare coboratoare de tensiune pentru a
reduce tensiunea de la retea la nivelul cerut de circuitele lor interne.
Transformatoare ridicatoare de tensiune
Tranformatorul ridicator de tensiune are mai multe spire pe bobina
secundara decat pe cea primara, astfel tensiunea secundara este mai mare
decat tensiunea primara. Acestea sunt folosite, de exemplu, pentru a transforma
iesirea unui generator de centrala electrica din zeci de mii de volti in sute de mii
de volti.

16

Sistemul trifazat
Generatoarele centralelor electrice au trei seturi de bobine in care se
induce o tensiune alternativa. Cand generatorul se afla in functiune, tensiunea
atinge o valoare de varf in fiecare set de bobine pe rand. Acest sistem se
numeste trifazat. In Marea Britanie, tensiunea intre cele doua capete ale unei
infasurari este de 240 V, asa cum se distribuie la locuinte pentru uz casnic.
Fazele sunt decalate cu 120 de gradeproducand o diferenta de 415 V intre
orice pereche de infasurari. Curentul trifazic este distribuit la consumatorii
industriali, pentru punerea in functiune a motoarelor electrice puternice ce
funtioneaza cu o tensiune de 415V.

5. DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE


Distributie: Transmiterea energiei electrice sau termice in scopul vanzarii
ei la consumatori.Circuitele electrice care conduc curentul electric de joasa
tensiune de la centralele mici la tablourile de distributie ale consumatorilor sau de
la statiile de transformare la astfel de tablouri se numesc linii de transport de
joasa tensiune. Atat liniile de transport,cat si cele de distributie se construiesc
subteran sau aerian.
Liniile subterane se construiesc acolo unde nu se pot construe linii aeriene
din cauza ca ar fi periculoase sau ar impiedica circulatia, cum este cazul in
interiorul oraselor,mai ales pe arterele de mare circulatie. Aceste linii se
contruiesc din conductoare speciale, numite cabluri subterane.Aceste cabluri
conductoare sunt bine isolate si protejate contra umezelii.Cablurile se monteaza
in canale subterane sau direct in pamant, la circa 70cm adancime. Liniile aeriene
se executa din conductoare de cupru,de aluminiu sau de otel, montate pe stalp
de lemn, de otel sau de beton armat, prin intermediul izolatoarelor si suporturilor.
Distributia energiei electrice la consumatori.
Aceasta distributie se face atat in current continuu, cat si in curent
alternativ. In current continuu, distributia se face la tensiunea de 110 si 220V.
Cea mai utilizata distributie este aceea in curent alternativ trifazat, unde
distributia se face, fie in stea, fie in triunghi.O distributie in stea are avantajul ca
are doua tensiuni, una pentru forta(380V) si una pentru lumina(220V).Distributia
in triunghi are o singura tensiune.

17

Distributie de energie electrica: Activitate organizata pentru transmiterea


energiei electrice prin retelele cu tensiunea de cel mult 110 kV de la transportator
sau producatori pana la instalatiile consumatorilor finali de energie electrica.
Directia Tehnica [DT] are responsabilitatea asigurarii exploatarii si
functionalitatii instalatiilor de distributie a energiei electrice, a sistemelor de
masura, protectie, automatizare si comanda-control aferente, precum si a
infrastructuri de Comunicatii si Informatica. DT coordoneaza si indruma tehnic,
activitatatile din domeniile sale din cele 8 filiale organizate teritorial in Romnia.
Procesele si activitatile domeniilor mentionate sunt abordate prin prisma
obiectivelor stabilite prin programele strategice sau operationale, care-si propun
indeplinirea misiunii societatii. Continutul si nivelul fizic si valoric al obiectivelor
DT sunt o consecinta a cerintelor ce rezida din indicatorii de performanta
prevazuti n licenta de distributie, cu scopul de a satisface conditiile de calitate a
energiei electrice livrate furnizorului de energie electrica.
Domeniul de activitate al Distributiei cuprinde activitati de exploatare,
intretinere, dezvoltare a retelei electrice de distributie in scopul transmiterii
energiei electrice de la producatori/operator de transport/alti distribuitori la
consumatori, conform contractelor incheiate, in condiii corespunzatoare de
siguranta si calitate.
Obiectivele generale ale strategiei de dezvoltare a instalatiilor de
distributie:

Cresterea sigurantei in alimentarea cu energie electrica a tuturor


consumatorilor;
Reducerea pierderilor de energie electrica;
Cresterea gradului de securitate in exploatarea instalatiilor electrice si a
sigurantei in functionare;
Scaderea numarului de defecte in instalatiile electrice si a timpilor de
intrerupere in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor;
Asigurarea parametrilor de calitate a energiei electrice furnizate in
conformitate cu reglementarile ANRE;
Reducerea cantitatilor de energie electrica nelivrata consumatorilor ca
urmare a intreruperilor accidentale;
Reducerea cheltuielilor cu mentenanta si reparatiile.
Obiective specifice:

Modernizarea si retehnologizarea statiilor de transformare de 110/MT;


Trecerea instalatiilor de 6 kV la tensiunea de 20 kV;
Dezvoltarea sistemului de automatizare a distributiei (SAD) prin montarea
de reanclansatoare si separatoare telecomandate;
Integrarea in SCADA a tuturor statiilor de transformare;
Inlocuirea izolatiei de portelan din LEA 110kV si LEA 20 kV cu izolatie tip
compozit;
Modernizarea integrala a LEA JT si a bransamentelor;

18

Extinderea sistemului de telegestiune si monitorizare a parametrilor de


calitate a energiei electrice;
Finalizarea sistemului CALL CENTER;
Implementarea unui sistem de gestiune si relatii cu clientii
Implementarea sistemului GIS si TIS.
Pierderi tehnice de energie n Retelele Electrice de Distributie:

-Pierderile de energie n RED (pierderi tehnice i pierderi comerciale imputabile)


sunt acoperite de productorii care au contracte n acest sens cu Operatorii de
Distribuie.
-Operatorii de Distribuie gestioneaz energia electric pentru acoperirea
pierderilor tehnice de energie din RED.

6. ASIGURAREA CALITATII
IDENTIFICAREA CERINTELOR SI APLICAREA NORMELOR DE CALITATE
n domeniul calitii, n etapa actual, se manifest dou tendine
definitorii - mbuntirea considerabil a calitii produselor i reducerea
substanial a costurilor calitii, ambele fiind impuse de preferinele
consumatorilor i intensificarea concurenei. n cazul controlului calitii este
necesar s se stabileasc obiectivele strategice ale calitii. Acestea, la rndul
lor, depind de principalii factori ai calitii : 1) Pieele; 2) Personalul; 3) Resursele
financiare; 4) Materialele; 5) Utilajele i tehnologiile folosite; 6) Managementul
firmei.
Pieele. Clienii cer i obin produse i servicii tot mai bune pe msura
creterii preteniilor lor antrenate de progres. Pieele - ca locuri n care se
ntlnete cererea i oferta, devin tot mai exigente din ambele pri i se
specializeaz funcional. Ca atare, un obiectiv determinant al controlului calitii
n cadrul firmelor este de a asigura flexibilitate n satisfacerea cererii care se
specializeaz. Aici este vorba de fixarea performanelor produselor care se cer
urmrite i mbuntite, cum ar fi productivitatea, fiabilitatea, disponibilitatea,
randamentul, reducerea polurii de orice fel. Asociat acestora se cer create
condiii tehnologice - echipamente i metode de control apte s identifice i s
msoare performanele calitative ale produselor.
Personalul. Odat ce se schimb produsele, iar pieele devin tot mai
exigente, personalul de concepie i cel executant necesit noi cunotine i
deprinderi care se pot obine prin educaie continu la locul de munc i n
instituiile de nvmnt. Cercurile de calitate din practica firmelor japoneze sunt

19

o expresie elocvent a cerinei de acumulare de cunotine n domeniu ca i de


stimulare a creativitii oamenilor.
Folosirea sistemelor flexibile de producie, a roboilor industriali i a
calculatoarelor, accentueaz sensibilitatea dependenei tehnicii de calitatea
materiilor prime, a pieselor i componentelor folosite. Acestea impun
intensificarea exigenei de control la locurile de munc. Preteniile fa de
calitatea pe care o asigur lucrtorii la locurile de munc sunt exprimate prin
obiective cum ar fi cel preconizat de extinderea conceptului de control al calitii
produciei, avnd ca impact zero defecte.
Resursele financiare. ntruct intensificarea concurenei reduce profiturile,
se caut mobilizarea tuturor rezervelor de reducere a costurilor de producie. O
cale important pentru atingerea acestui scop este creterea productivitii
muncii prin automatizare, dar automatizarea necesit investiii care la rndul lor
genereaz noi costuri cu amortizarea, mentenana i asigurrile pentru
reducerea riscurilor, aa nct efectul automatizrii asupra reducerii costurilor
apare diminuat. Rmne s se acioneze asupra costurilor calitii nsi.
Direciile de acionare depind de condiiile interne i externe ale firmei. Dac, de
exemplu, costul service-ului produsului n garanie este mare, iar cel de prevenire
a defectelor sau de exercitare a controlului n uzina productoare este mic,
nseamn c este necesar s se modifice orientarea uzinei, accentundu-se
preocuprile pentru prevenirea defectelor i pentru execuia controlului calitii pe
fluxurile tehnologice. Cazul invers se ntmpl mai rar.
Materialele. Solicitrile produselor n exploatare s-au intensificat.
Materialele din care se fabric produsele se schimb i se diversific n mod
corespunztor. Ca atare simpla inspecie vizual i testarea prin ncercri
sumare a materialelor nu mai asigur condiiile cerute de calitatea produselor. Se
impune folosirea probelor fizice i chimice de laborator i a unor echipamente de
control adecvate.
Utilajele i tehnologiile folosite. Cu ct firmele mecanizeaz i automatizeaz mai
mult procesele de producie n vederea creterii productivitii muncii i
mbuntirii folosirii materiilor prime i materialelor, cu att mai mult se pune
accentul pe creterea nivelului calitii pieselor i subansamblurilor i pe
stabilitatea calitii acestora. Aadar, dac firma prevede s mecanizeze i s
automatizeze noi procese n viitor, calitatea obiectelor muncii prelucrate n aceste
procese va trebui aliniat la noile condiii.
Managementul. Impactul asupra calitii, determinat de aciunile asupra
factorilor calitii este maxim atunci cnd aciunile respective sunt coordonate.
Este indiscutabil c managementul firmei este singurul n msur s coreleze
eforturile tuturor compartimentelor care au responsabiliti n asigurarea calitii
produselor i serviciilor livrate pe pia. Dac acest management nu este n stare
s-o fac, va avea de suferit calitatea, iar firmei nu-i va merge bine.
CONCEPTUL DE CONTROL AL CALITII
Supravegherea calitii reprezint monitorizarea i verificarea continu a
strii unei entiti, n scopul asigurrii c cerinele specificate sunt satisfcute.

20

Evaluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a


determina n ce msur o entitate este capabil s satisfac
cerinele specificate.
Inspecia calitii reprezint activitile prin care se msoar, examineaz,
ncearc
una sau mai multe caracteristici ale unei entiti i
se compar rezultatul cu cerinele specificate, n scopul determinrii conformitii
acestor caracteristici
Verificarea calitii reprezint
confirmarea conformitii cu cerinele
specificate, prin examinarea i aducerea de probe tangibile.
UTILIZAREA STANDARDELOR INTERNAIONALE ISO 9000
Standardele ISO 9000 au fost dezvoltate, n principal n scopul facilitrii
relaiilor comerciale, mai ales la nivel regional i internaional i pentru a da mai
mult ncredere clienilor privind capacitatea unui anumit furnizor de a satisface
n mod constant cerinele referitoare la calitatea produselor i serviciilor pe care
le ofer.
Familia de standarde ISO 9000 cuprinde patru standarde de baz,
nsoite de un numr de rapoarte tehnice
ISO 9000- Sisteme de management al calitii. Principii de baz i vocabular
ISO 9001- Sisteme de management al calitii. Cerine
ISO 9004- Sisteme de management al calitii. Ghid pentru mbuntirea
performanelor
ISO 10011- Ghid pentru auditarea sistemelor de mangement al calitii
ELEMENTE DE ASIGURARE A CALITATII IN PROCESELE DE PRODUCTIE
Planificarea inerii sub control a proceselor presupune specificarea
operaiilor de producie prin instruciuni de lucru documentate i stabilirea
tehnicilor de verificare a calitii pe fluxul de fabricaie.
Asigurarea capabilitii proceselor se face att din punct de vedere
cantitativ, ceea ce presupune corelarea capacitii de producie a seciei,
utilajului sau ntreprinderii cu producia programat, ct i calitativ, aceasta
nsemnnd capacitatea de a realiza produse n limitele de toleran stabilite prin
documentaia tehnologic de fabricaie. Analiza cantitativ a capabilitii se face
prin elaborarea balanei de capacitate la nceputul perioadei de plan. Analiza
calitativ se face prin studii statistice.
Asigurarea utilitilor i condiiilor de mediu, presupune controlul i
verificarea periodic a materialelor i facilitilor auxiliare cum ar fi apa, aerul
comprimat, energia electric i produsele chimice utilizate n producie, pentru a
se asigura uniformitatea efectului lor asupra proceselor de fabricaie.

21

Identificarea i trasabilitatea materialelor pe fluxul de fabricaie se face prin


marca de identificare unic care cuprinde: lotul de fabricaie sau de recepie;
numrul sau seria de fabricaie; comanda intern de fabricaie sau contractul de
livrare.
inerea sub control a echipamentelor se refer la verificarea utilajelor de
producie, a dispozitivelor, sculelor, instrumentelor de msurare, n ceea ce
privete exactitatea i fidelitatea. O atenie deosebit se acord calculatoarelor
utilizate pentru controlul proceselor i mentenanei software-ului asociat. Pentru
a se asigura capabilitatea continu a proceselor trebuie stabilit un program de
mentenan preventiv a echipamentelor de producie.
Asigurarea documentaiei necesare presupune elaborarea procedurilor
operaionale, a instruciunilor de lucru, a planurilor de calitate i inerea sub
control a difuzrii acestora n cadrul ntreprinderii.
Stadiul verificrilor materialelor se identific pe tot parcursul produciei. O
astfel de identificare poate lua forma de tampile, etichete sau inspecii pe
containerul de transport intern. Identificarea trebuie s includ posibilitatea de a
deosebi materialele verificate de cele neverificate i indicarea acceptrii la
punctul de verificare.
inerea sub control a modificrilor presupune evaluarea produsului dup
orice modificare a sculelor, echipamentelor, materialelor sau procesului
tehnologic. De asemenea, orice modificare trebuie documentat prin proceduri i
comunicat factorilor responsabili.
Verificarea produselor se face nainte de prelucrare, pe fluxul de fabricaie
i la final, prin metode i tehnologii de control adecvate, stabilite n funcie de
caracterul produciei i caracteristicile produselor fabricate.
Abaterile de la calitate reprezint neconformiti. inerea sub control a
neconformitilor presupune identificarea acestora pe fluxul de fabricaie, izolare,
soluionare i prevenirea repetrii. Soluionarea nseamn alegerea uneia din
urmtoarele aciuni posibile: repararea, reprelucrarea (retuarea), declasarea
(ntr-o clas inferioar de calitate) sau rebutarea. n prealabil, este necesar s se
evalueze efectele poteniale ale neconformitii constatate asupra caracteristicilor
produsului, dar i asupra continuitii procesului de fabricaie.
Aciunile corective au la baz analiza de tip cauz-efect, care implic
identificarea i nlturarea factorilor care au determinat abateri de la calitate.
Aceste aciuni, care pot consta n modificri ale procesului tehnologic, ale
materialelor sau echipamentelor de producie au rol de a preveni repetarea pe
viitor a unei neconformiti.
Prin ce se caracterizeaza controlul calitii produciei
mbuntirea calitii produciei are ca scop minimizarea defectelor de
fabricaie.
Controlul calitii are att un rol pasiv de depistare, constatare i
nregistrare a defectelor calitative ( neconformitilor), ct i un rol activ de a
influena producia n sensul prevenirii apariiei defectelor.

22

Controlul calitii semnaleaz abaterile de la calitatea prescris i permite


stabilirea coreciilor care trebuie aduse materialelor aprovizionate i/sau
elementelor procesului de producie .

7. DEFECTE SI POSIBILITATI DE REMEDIERE ALE ENERGIEI


ELECTRICE
MENTENANTA IN INSTALATII ELECTRICE:
Lucrarile de mentenanta se executa n retele de distributie a energiei
electrice.
Lucrarile de mentenenta preventiva: verificari, reglaje, masuratori,
ncercari, eliminarea unor defectiuni prin nlocuirea unor piese si subansamble
uzate, lucrari complexe care restabilesc starea tehnica initiala a instalatiei.
Lucrari de mentenanta predictiva: diagnosticari si monitorizari ale
echipamentelor n scopul depistarii unor defectiuni n faza incipienta, pentru
reducerea probabilitatilor de evolutie a lor n timp si pentru evitarea avarierii
echipamentelor.
Lucrari de mentenanta corectiva - se executa dupa aparitia unui defect n
scopul readucerii instalatiilor n stare de a-si putea ndeplinii functiile pentru care
au fost proiectate.
Continut:
Linii electrice aeriene (LEA) 0,4 KV de consum general si iluminat public:
Manevre pt.depistarea tronsoanelor defecte;
Verificarea starii stalpilor si conductoarelor;
Defrisarea vegetatiei pe trasee si ndepartarea obiectelor cazute pe linie;

23

Schimbare izolatori deteriorate;


Refacere inscriptionari,calibrari sigurante;
nlocuire stlpi deteriorate;
nlocuire conductoare;
Strngere contacte, rectificare stare confectii metalice;
Echilibrari sarcini pe faze;
Montare placute avertizare;
Verificare puncte de aprindere;
nlocuire puncte de aprindere;
nlocuire lampi deteriorate;
nlocuire cleme si legaturi necorespunzatoare;
nlocuire bransamente necorespunzatoare;
Masuratori energetice.
Linii electrice aeriene (LEA) de distributie a energiei electrice de medie
tensiune:
Control pt.depistarea cauzei functionarii repetate a RAR-urilor;
Verificarea starii stalpilor si conductoarelor;
Control n cazul viiturilor, ploilor torentiale sau de lunga durata;
nlocuire izolatori deteriorate;
nlocuire stlpi deteriorate;
nlocuire conductoare;
Defrisare vegetatie si nlaturare obiecte aruncate pe LEA;
Remediere contacte si legaturi imperfecte;
Refaceri inscriptionari si montare tablite avertizoare;
Reglare descarcatori;
Demontarea si remontarea descarcatoarelor cu rezistenta variabila pt.ncercari
n laborator;
Masuratori energetice;
Linii electrice aeriene LEA 110KV;
Controale accidentale pentru depistarea zonelor periculoase cu depuneri
frecvente de chiciura pe conductoare;
Controale accidentale n urma declansarilor pe scurtcircuit cu scopul depistarii
defectiunilor vizibile;
Verificarea fundatiilor si completarea lor cu pamnt;
Remedieri la stalpi, console, etc.;
nlocuirea elementelor de izolatoare defecte;
nlocuire prize de pamnt;
Verificarea si refacerea inscriptionarilor si indic.de securitate;
Verificarea starii stlpilor si conductoarelor;
Verificarea sagetii conductoarelor si reglarea lor;
Verificarea si revizuirea instalatiilor de legare la pamnt;
Verificarea si reglarea inelelor de protectie lanturi de izolatoare;
Verificarea clemelor de legatura;
Verificarea si repararea balizelor;
Verificarea gabaritului LEA fata de pamnt,cladiri,etc.;

24

Linii electrice subterane (LES) 0,4 KV :


manevre pt.retragerea din exploatare n vederea executarii de lucrari;
identificarea traseului de cablu;
masuratori de sarcina si tensiune;
remedieri deranjamente (nlocuire sigurante arse ,refaceri contacte ,izolari
coloane,reparatii cabluri ,mansoane,terminale,etc);
ntretinere cutii de distributie;
masuratori energetice.
Linii electrice subterane (LES) de medie tensiune:
identificarea traseului de cablu;
depistarea defectelor;
verificarea mantalei;
mansonare si refacere terminale;
masuratori energetice.
Statii de transformare MT/JT:
verificarea si completarea nivelului de ulei la aparatajul primar (transformatoare,
separatoare, ntreruptoare);
verificarea instalatiilor de legare la pamnt;
lucrari de vopsitorie si inscriptionari;
nlocuirea subansamblelor si pieselor defecte;
curatarea de praf a izolatiei;
verificarea cailor de curent primar si a legaturilor dintre echipamentele primare;
masuratori profilactice;
recoltarea probelor de ulei pentru efectuarea masuratorilor si analizei uleiului
electroizolant;
verificarea si reglarea dispozitivelor de actionare a aparatajului primar;
verificarea si ntretinerea serviciilor interne (electrice, baterii, aer comprimat).
Posturi de transformare si puncte de alimentare
Controlul si completarea cu ulei electroizolant la aparatajul primar;
verificarea aparatajului si a dispozitivelor de actionare;
verificarea , masurarea si nlocuirea instalatiilor de legare la pamant;
nlocuirea aparatajului defect (transformatori de putere, separatoare,
ntrerupatoare, descarcatoare, etc);
recoltarea de probe de ulei pentru efectuarea analizei acestuia;
efectuarea inscriptionarilor la nevoie;
executarea vopsitoriilor n vederea protejarii partilor metalice mpotriva
coroziunii;
executarea masuratorilor profilactice la aparatajul din componenta
echipamentelor;
efectuarea masuratorilor de sarcina si tensiune;
verificarea starii contactelor;

25

curatarea izolatiei;
reglarea dispozitivelor de actionare.

8. MASURI DE SANATATE SI SECURITATEA MUNCII


MASURI DE PROTECIE MPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE
Art. 345 / NGPM : Pentru protecia mpotriva electrocutrii prin atingere
directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile
organizatorice le completeaz pe cele tehnice in realizarea proteciei necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protecia mpotriva electrocutrii
prin atingere directa sunt urmtoarele :
- acoperiri cu materiale eiectroizolante ale prtilor active (izolarea de protecie)
ale instalaiilor si echipamentelor electrice;
- nchideri in carcase sau acoperiri cu nveliuri exterioare ;
- ngrdiri;
- protecia prin amplasare in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante
minime
de
securitate;
- scoaterea de sub tensiune a instalaiei sau E.E. Ia care urmeaz a se efectua
lucrri
si
verificarea lipsei de tensiune;
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legri la pmnt si in scurtcircuit;
- folosirea mijloacelor de protecie eiectroizolante.
Masurile organizatorice care pot fi aplicate mpotriva electrocutrii prin
atingere directa sunt urmtoarele :

26

executarea interveniilor la instalaiile electrice (depanri, reparri,


racordri etc) trebuie sa se fac numai de personal calificat in meseria de
electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;
executarea interveniilor in baza uneia din formele de lucru urmtoare :
A.L. - autorizaie de lucru
ITI-PM - instruciuni tehnice interne de protecie a muncii
A.S. - atribuii de serviciu
D.V. - dispoziii verbale
P.V. - procese verbale
O.S. - obligaii de serviciu
P.R. - pe propria rspundere
delimitarea materiala a locului de munca (ngrdire);
ealonarea operatiilor de intervenie la instalaiile electrice;
elaborarea unor instruciuni de lucru pentru fiecare intervenie la instalaiile
electrice;
organizarea si executarea verificrilor periodice ale masurilor tehnice de
protecie impotriva atingerilor directe.

Pentru protecia impotriva electrocutrii prin atingere indirecta trebuie sa


se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protecie tehnice. Este
interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protecie cu masuri de
protecie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutrii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice
doua masuri de protecie : o msura de protecie principala, care sa asigure
protecia in orice condiii, si o msura de protecie suplimentara, care sa asigure
protecia in cazul deteriorrii proteciei principale.
Cele doua masuri trebuie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalt.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta,
masurile de protecie pot fi urmtoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate TFJS;
- legarea la pmnt;
- legarea la nul de protecie;
- izolarea suplimentara de protecie, aplicata utilajului, in procesul de fabricare;
- izolarea amplasamentului;
- separarea de protecie;
deconectarea automata in cazul apariiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase;
- folosirea mijloacelor de protecie electroizolante.
Folosirea mijloacelor de protecie izolante este obligatorie att la lucrri n
instalaiile scoase de sub tensiune, cat si in cazul lucrrilor efectuate fr
scoatere de sub tensiune a instalaiilor si a E.E. Acestea din urma se efctueaza
de ctre personal autorizat pentru lucrul sub tensiune.
La instalaiile de joasa tensiune folosirea mijloacelor individuale de
protecie electroizolante constituie singura msura tehnice de protecie si se
folosete cumulat cu masurile organizatorice.
27

Instalaiile sau locurile unde exista sau se exploateaz E.E. trebuie sa fie
dotate r in funcie de lucrrile si condiiile de exploatare, cu urmtoarele categorii
de mijloace de protecie :
- mijloace de protecie care au drept scop protejarea omului prin izolarea
acestuia fata de elementele aflate sub tensiune sau fata de pmnt;
- detectoare mobile de tensiune;
- garnituri mobile de legare la pmnt si in scurtcircuit;
- panouri, paravane, mprejmuiri (ngrdiri);
- panouri de semnalizare.

BIBLIOGRAFIE

1) Electrotehnica, Ing. I. Corodeanu, Ing. A. Colin, editura Didactica si


Pedagogica.
2) Fizica, Delia Munteanu,Ion Siman, editura Didactica si
Pedagogica,Bucuresti-1961
3) www.electricaSA.ro
4) www.wikipedia.ro
5) www.compendiuldefizica.ro
6) Instalatii de transport si de distributie a energiei electrice Ioan Vulcu,
editura Matrix Rom, Bucuresti-2006

28