Sunteți pe pagina 1din 4

Mihai Eminescu Singurtate

Cu perdelele lsate,
ed la masa mea de brad,
Focul plpie n sob,
Iar eu pe gnduri cad.

Stoluri, stoluri trec prin minte


Dulci iluzii. Amintiri
riesc ncet ca greieri
Printre negre, vechi zidiri,

Sau cad grele, mngioase


i se sfarm-n suflet trist,
Cum n picuri cade ceara
La picioarele lui Crist.

n odaie prin unghere


S-a esut pinjeni
i prin crile n vravuri
Umbl oarecii furi.

n aceast dulce pace


mi ridic privirea-n pod
i ascult cum nveliul
De la cri ei mi le rod.

Ah! de cte ori voit-am


Ca s spnzur lira-n cui
i un capt poeziei
i pustiului s pui;

Dar atuncea greieri, oareci,

Cu uor-mruntul mers,
Readuc melancolia-mi,
Iar ea se face vers.

Cteodat... prea arare...


A trziu cnd arde lampa,
Inima din loc mi sare
Cnd aud c sun cleampa...

Este Ea. Dearta cas


Dintr-odat-mi pare plin,
n privazul negru-al vieii-mi
E-o icoan de lumin.

i mi-i ciud cum de vremea


S mai treac se ndur,
Cnd eu stau optind cu draga

Mn-n mn, gur-n gur.