Analiza cheltuielilor intreprinderii

1. Abordari conceptuale privind cheltuielile; analiza dinamica si structurala a

cheltuielilor
2. Analiza cheltuielilor totale
3. Analiza cheltuielilor de exploatare
4. Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri
5. Analiza cheltuielilor variabile i fixe
6. Analiza cheltuielilor materiale i cu personalul. Eficiena consumului de
resurse materiale i umane.
7. Analiza cheltuielilor financiare.
8. Analiza costului unitar
1.
Abordari conceptuale privind cheltuielile; analiza dinamica si
structurala a cheltuielilor
Caracterizarea starii de performanta a intreprinderii presupune analiza a doua categorii de
baza de indicatori: cheltuieli si venituri. Veniturile i cheltuielile constituie elemente
direct legate de msurarea profitului. Recunoaterea i msurarea veniturilor i a
cheltuielilor, i deci a profitului, depind parial de conceptele de capital i de meninere
a nivelului capitalului, concepte utilizate de ntreprinderi n elaborarea situaiilor
financiare.

Cheltuieli

concept de capital
Rezultat

Recunoastere
concept de mentinere a
nivelului capitalului

Venituri

Aceasta se face fara a se renunta dar prin competarea conceptului de cheltuieli regasit in
trecut ca expresie a consumului de resurse la nivel de intreprindere.

RESURSE

CONSUM

CHELTUIELI

Cheltuielile sunt definite drept diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe

parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor ori
creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalului propriu, altele dect
cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari. Recunoaterea cheltuielilor are loc
simultan cu recunoaterea creterii datoriilor sau a reducerii activelor (de exemplu,
drepturile salariale angajate sau amortizarea mijloacelor fixe).

scaderea
valorii
cresterea
datoriilor

cheltuiala

scaderea
beneficiilor

scaderea
capitalului
propriu

Un alt criteriu de recunoastere a cheltuielilor se bazeaza pe asocierea directa ntre

costurile implicate i obinerea elementelor specifice de venit. Acest proces, cunoscut sub
numele de conectarea costurilor la venituri, implic recunoaterea simultan sau
combinat a veniturilor i cheltuielilor care rezult direct i concomitent din aceleai
tranzacii sau din alte evenimente. De exemplu, diversele componente ale cheltuielilor
care contribuie la determinarea costului bunurilor vndute sunt recunoscute n acelai
timp cu venitul din vnzarea bunurilor.

cheltuieli

venituri

In componenta cheltuielilor intreprinderii sunt delimitate doua mari categori, respectiv

pierderi si cheltuieli care apar n procesul desfurrii activitilor curente ale
ntreprinderii.
cheltuieli efective
CHELTUIELI
pierderi

Cheltuielile ce apar n cursul activitilor curente ale ntreprinderii includ costul

vnzrilor, salariile i amortizarea. Ele se regsesc de obicei sub forma ieirilor sau
scderii valorii activelor, cum ar fi: numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile,
terenurile i mijloacele fixe.

Pierderile reprezint alte elemente care corespund definiiei cheltuielilor i care pot sa
apara sau nu pe parcursul desfurrii activitilor curente ale ntreprinderii. Pierderile
reprezint diminuri ale beneficiilor economice i din acest punct de vedere nu difer ca
natur de alte tipuri de cheltuieli. n categoria pierderilor sunt incluse, de exemplu, cele
rezultate din dezastre, cum ar fi inundaiile sau incendiile, precum i cele rezultate din
ieirea activelor pe termen lung. De asemenea, definiia cheltuielilor include i pierderile
nerealizate, de exemplu cele rezultate din creterea cursului de schimb valutar n cazul
unor mprumuturi pe care ntreprinderea le-a contractat n valut.
De obicei, n contul de profit i pierdere prezentarea pierderilor se efectueaz distinct,
datorit importanei cunoaterii existenei i valorii acestora n procesul decizional.
Pierderile sunt raportate de regul la valoarea net, exclusiv veniturile aferente.
Datorita analizei cheltuielilor in cea mai mare parte in corespondenta cu veniturile
degajate, prezentam si principalele concepte privind veniturile intreprinderii. Astfel,
veniturile sunt definite drept creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale activelor ori descreteri
ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalului propriu, altele dect cele
rezultate din contribuii ale acionarilor.
cresterea
valorii
scaderea
datoriilor

venit

cresterea
beneficiilor

cresterea
capitalului
propriu

Recunoaterea veniturilor se realizeaz simultan cu recunoaterea creterii activelor sau a

reducerii datoriilor (de exemplu, creterea net a activelor rezultat din vnzarea
produselor sau a serviciilor ori descreterea datoriilor ca rezultat al anulrii unei datorii).
In componenta veniturilor se disting venituri din activitile curente si ctiguri din
orice alte surse.
venituri curente
VENITURI
cistiguri

Veniturile din activitile curente includ vnzri, comisioane, dobnzi, dividende,

redevene i chirii.
Ctigurile reprezint alte elemente care corespund definiiei veniturilor i pot sa apara
sau nu ca rezultat al activitii curente a ntreprinderii. Ctigurile reprezint creteri ale
beneficiilor economice i din acest punct de vedere nu difer ca natur de venituri. Prin
urmare, n acest cadru general ctigurile nu sunt privite ca elemente separate.
In categoria citigurilor se pot include:
sumele rezultate n urma ieirii activelor imobilizate pe termen mediu i lung.
ctigurile nerealizate, de exemplu cele rezultate din reevaluarea titlurilor de
plasament i cele rezultate din creterea valorii contabile a activelor pe termen
lung.

Prezentarea ctigurilor n contul de profit i pierdere se realizeaz de obicei distinct,

deoarece cunoaterea existenei acestora este important pentru procesul decizional.
Ctigurile sunt prezentate de regul la valoarea net, exclusiv cheltuielile aferente.
Veniturile pot fi utilizate pentru achiziionarea de active sau pentru creterea valorii
diferitelor tipuri de active, de exemplu: numerar, creane, bunuri i servicii primite n
schimbul bunurilor i al serviciilor furnizate.
Nu totdeauna o modificare a activelor sau datoriilor intreprinderii (crestere sau
descrestere) este generatoare de venit, respective cheltuiala. Pentru exemplificare,
mentionam reevaluarea sau ajustarea valorii activelor sau datoriilor. Reevaluarea sau
ajustarea valorii activelor i datoriilor determin creteri sau diminuri ale capitalului
propriu. Dei aceste creteri sau diminuri corespund definiiei veniturilor i cheltuielilor,
ele nu sunt incluse n contul de profit i pierdere n baza anumitor concepte legate de
meninerea nivelului capitalului. n schimb ele sunt incluse n capitalul propriu, ca
ajustri pentru meninerea nivelului capitalului sau ca rezerve din reevaluare.
Veniturile i cheltuielile se pot regsi n contul de profit i pierdere n diferite moduri,
astfel nct s furnizeze informaia relevant pentru procesul decizional. De exemplu, se
folosete adesea distincia dintre acele elemente de venituri i cheltuieli care sunt
rezultatul activitilor curente ale ntreprinderii i cele care nu sunt rezultatul acestor
activiti. Aceast distincie se realizeaz plecndu-se de la prezumia c sursa unui
element (de venituri sau cheltuieli) este relevant n procesul de evaluare a capacitii
ntreprinderii de a genera n viitor numerar i echivalente ale numerarului. De exemplu,
activiti ntmpltoare, cum ar fi nstrinarea unei investiii pe termen lung, nu pot
aprea n mod curent. n procesul de separare a veniturilor i cheltuielilor n funcie de
caracterul lor curent sau extraordinar este necesar analiza naturii i activitii
ntreprinderii. Elementele care pentru unele ntreprinderi sunt rezultatul unor activiti
curente pot reprezenta n cazul altor ntreprinderi activiti extraordinare.
Distincia dintre elementele de venituri i cheltuieli i combinarea acestora n diferite
moduri permite ntreprinderii s i prezinte n mod variat performanele. Aceste
clasificri prezint diferite grade de cuprindere. De exemplu, contul de profit i pierdere
poate include marja brut, profitul din activitile curente nainte de impozitare, profitul
din activitile curente dup impozitare i profitul net.
In literatura de specialitate, cheltuielile si veniturile sunt clasificate in functie de mai
multe criterii, printre care mentionam:
a) Dupa natura lor:

cheltuieli de exploatare

cheltuieli financiare

cheltuieli extraordinare.
Conform criteriului enuntat sunt prezentate atit cheltuielile intreprinderii cit si veniturile
in structura contului de profit si pierdere la ora actuala in tara noastra. Cheltuielile de
exploatare cit si cheltuielile financiare sunt degajate de activitatea curenta desfasurata de
intreprindere. Cheltuielile extraordinare nu provin din activitile curente ale
ntreprinderii i ca urmare nu apar frecvent sau cu regularitate.
b) Dupa momentul angajarii cheltuielilor se disting:

cheltuieli aferente perioadei curente

cheltuieli in avans.

Cheltuielile aferente perioadei curente sunt cheltuieli ce se nregistreaz n exerciiul

financiar n care au aprut, fr a se ine seama de momentul efectiv al ncasrii/plii
acestora.
Cheltuieli n avans sunt cheltuielile care se ncaseaz/pltesc n exerciiul financiar
curent, dar care se refer la un exerciiu financiar ulterior.
c) Dupa variatia fata de volumul activitatii desfasurate se delimiteaza:

cheltuieli variabile

cheltuieli fixe.
Cheltuielile variabile, ca suma la nivel de intreprindere, se modifica odata cu volumul de
activitate desfasurata.
Suma cheltuielilor fixe, spre deosebire de cea a cheltuielilor variabile, ramine relativ
constanta, indifferent de volumul de activitate desfasurata.
d) Dupa modul de identificare si repartizare pe purtatori, se disting:

cheltuieli directe

cheltuieli indirecte.
Cheltuielile directe sunt asociate in mod direct cu desfasurarea unei activitati sau
obtinerea unui produs.
Cheltuielile indirecte sunt ocazionate de desfasurarea activitatii intreprinderii in
ansamblul sau (cheltuieli de intretinere generala, cheltuieli administrative etc).
e) Dupa masura in care se poate actiona asupra lor exista:

cheltuieli controlabile

cheltuieli necontrolabile.
Cheltuielile controlabile sunt cheltuielile a caror marime poate fi ajustata in functie de
deciziile diferitelor centre de responsabilitate.
Cheltuielile necontrolabile sunt cheltuielile a caror dimensiune este impusa in general
prin legislatia existenta in mediul economic in care intreprinderea isi desfasoara
activitatea.
f) Dupa caracterul lor exista:

cheltuieli evidente (reflectate in situatiile financiare ale intreprinderii),

cheltuieli ascunse (suportate de intreprindere si cu toate acestea
neevidentiate in situatiile financiare)

cheltuieli de oportunitate (degajate de asa-zisul cost al sansei pierdute).
2. Analiza cheltuielilor totale

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale se poate realiza utiliznd rata cheltuielilor
totale, al crui studiu se poate efectua prin metoda abaterilor. Studiul va favoriza
desprinderea unor concluzii i stabilirea unor msuri necesare creterii performanelor
economico-financiare ale ntreprinderii.
Relaia de calcul al indicatorului rata de eficien a cheltuielilor totale (cheltuieli la 1.000
lei venituri totale) este:
n

Rct =

Chi
i =1
n

Vi

1.000 sau

i =1

Rct =

g i ci1.000
100

ci1.000 =

Chi
1.000
Vi

unde:
ci1.000 rata de eficien a cheltuielilor pe categorii structurale;
Chi cheltuielile pe structur (exploatare, financiare);
Vi veniturile pe structur (exploatare, financiare);
gi structura veniturilor.

Pentru a explica modificarea ratei de eficien a cheltuielilor totale se stabilete influena

celor doi factori astfel:
1) Influena modificrii structurii veniturilor:
n

g i =

g i1 ci01000
i =1

100

g
1=1

i0

ci01000

= Rctr Rct0

100

2) Influena modificrii cheltuielilor la 1.000 lei, pe categorii:

n

ci 1000 =

g i1 ci11000
1=1

g
1=1

i1

ci01000

= Rct1 Rctr

100
100
In scopul scaderii valorii cheltuielilor obtinute pentru 1000 lei venituri, trebuie sa se
urmareasca:
o cresterii a ponderii veniturilor cu o rata de eficienta a cheltuielilor
mai mica decit media inregistrata pe intreprindere in perioada luata ca
baza de comparatie. In conditiile normale de activitate si in contextul
unui mediu economic corespunzator, aceasta masura vizeaza cresterea
veniturilor din exploatare.
Scaderea ratei cheltuielilor pe categorii structurale, in special in cazul
ratei cheltuielilor de exploatare in contextul mentinerii ratei
cheltuielilor financiare in marje rezonabile.
3.Analiza cheltuielilor de exploatare
Indicatorul utilizat in analiza cheltuielilor de exploatare se numeste Rata cheltuielile
de exploatare si se calculeaza dupa formula:
n

RCHe

CH E
=
*1000 =
VE

i =1

g i * rchi

100

Unde:
gi =

vei
*100 si
VE

rchi =

chei
ve i

*1000

RCHe = rata cheltuielilor de exploatare

g i = structura veniturilor din exploatare

rchi = rata cheltuielilor de exploatare pe categorii structurale

I CH E < I VE RCH E
I CH E < I VE RCH E < 1000
I CH E > I VE RCH E > 1000
I CH E = I VE RCH E = 1000

4. Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

Indicatorul utilizat in analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este Cheltuieli la
1000 lei cifra de afaceri si se calculeaza dupa formula:
n

C 1000 =

CH
*1000 =
CA

i =1
n

i =1

qvi * p i
_

*1000

q vi * c i

C 1000 = cheltuieli pentru 1000 lei cifra de afaceri;

q vi
= cantitatea vinduta pentru categoria structurala i
_

pi

= pretul mediu de vinzare pentru categoria structurala i

c i = costul mediu de vinzare pentru categoria structurala i

Modificarea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifr de afaceri se afla sub influenata
urmtorilor factori:
1. Influena structurii cifrei de afaceri:

g i =

qv1c0
qv0 c0
1.000
1.000
qv1 p 0
qv0 p 0

2. Influena modificrii preului de vnzare:

p =

qv 1 c 0
1 . 000
qv 1 p 1

qv 1 c 0
1 . 000
qv 1 p 0

3. Influena modificrii costului pe produs:

qv1c0
qv1c1
c =
1.000
1.000
qv1 p1
qv1 p1

Pentru exemplificare avem la dispozitie urmatoarele informatii:

Nr crt
1
2
3
4
5
6

Indicatori
n
Cifra de afaceri
13,850,000
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
12,670,000
Rezultat aferent cifrei de afaceri
1,180,000
Cifra de afaceri recalculata
Cheltuieli recalculate
Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri
914.80

variatia cheltuielilor la 1000 lei

cifra de afaceri, din care datorita:
variatiei structurii vinzarilor
variatiei pretului mediu de vinzare
variatiei costului unitar

n+1
14,980,000
12,890,000
2,090,000
16,373,000
14,092,500
860.48

Indice
108.16%
101.74%
177.12%

94.06%

-54.32
-54.09
80.04
-80.27

Scaderea valorii cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri se poate realiza prin:
creterea preurilor de vnzare prin calitate dar avnd n vedere preurile
produselor similare comercializate n cadrul sectorului dar i puterea de
cumprare a potenialilor clieni
scderea costurilor prin mai buna negociere a preurilor de aprovizionare,
reducerea consumurilor specifice pe unitate de produs n condiiile n care nu se
afecteaz calitatea.
Creterea ponderii vnzrilor cu o C1000 mai mic dect media nregistrat pe
ntreprindere n perioada precedent (n contextul respectrii cererii de pe
pia).
Cheltuielile la 1.000 lei cifr de afaceri influeneaz n mod direct urmtorii indicatori ai
performanei economico-financiare ai ntreprinderii:
n

1) asupra profitului aferent cifrei de afaceri: C = C

1.000
1

1.000
0

qv p
1

i =1

1.000
relaie ce poate fi aprofundat pe cei trei factori direci (structur, pre de vnzare, cost
complet);
n

C
2) asupra eficienei activelor din exploatare: C =

1.000
1

1.000
0

qv p
1

i =1

1.000

Ae1

C
3) asupra eficienei utilizrii mijloacelor fixe: C =

1.000
1

1.000
0

qv p
1

i =1

1.000

Mf 1

4) asupra eficienei utilizrii capitalului (propriu, permanent):

n

C =
5)

asupra

eficienei

1.000
1

1.000
0

qv p
1

i =1

1.000

K1
muncii

(pe

baza

profitului

pe

un

C
salariat): C =

1.000
1

1.000
0

qv p
1

i =1

1.000

N s1
5. Analiza cheltuielilor fixe si variabile

In functie de comportamentul fata de volumul activitatii desfasurate, cheltuielile se

grupeaza in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile.
Cheltuielile fixe sunt generate de asigurarea unei bune desfasurari a activitatii
intreprinderii, de pregatirea si mentinerea unei bune functionari a acesteia. Din punct de
vedere al comportamentului fata de volumul de activitate desfasurata, sunt considerate a
fi cheltuieli independente. In structura cheltuielilor fixe se regasesc de regula: cheltuielile
cu chiriile, cheltuieli cu asigurarile, cheltuieli cu iluminatul, incalzirea, intretinerea si
curatenia, cheltuieli cu amortizarea cladirilor, cu salariile personalului administrativ, cit si
alte cheltuieli comune si de administratie. Analizind cheltuielile fixe pe unitate de
produs, deci sub forma costurilor fixe, acestea capata caracter variabil: cresterea/scaderea
volumului de activitate al intreprinderii antreneaza scaderea/cresterea costurilor fixe.
Grafic, evolutia cheltuielilor fixe (CHf) dar si a costurilor fixe (cf) comparativ cu evolutia
inregistrata de volumul activitatii intreprinderii (exprimat prin cifra de afaceri) se prezinta
astfel:

CHf

CHf

cf
CA
9

Cheltuielile variabile sunt cheltuieli dependente fata de volumul de activitate desfasurata

de intreprindere.Cresterea volumului activitatii desfasurate in contextul in care ceilalti
factori de influenta asupra costurilor ramin constanti, atrage cresterea proportionala a
cheltuielilor variabile. In structura cheltuielilor variabile se regasesc: cheltuieli cu materii
prime, materiale, cheltuieli cu salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu
amortizarea mijloacelor fixe direct productive etc.
In perioada de ascensiune accelerata a activitatii desfasurate de societate, dinamica
inregistrata de cheltuielile variabile este inferioara celei caracteristice cifrei de afaceri:
CHv

CA

Faza de maturitate a activitatii intreprinderii asigura o dinamica a cheltuielilor variabile

apropiata de cea a cifrei de afaceri:
CHv

CA

Perioada de declin a activitatii intreprinderii, in care riscul de exploatare este ridicat, este
caracterizata printr-o dinamica a cheltuielilor variabile superioara celei inregistrate de
cifra de afaceri:

10

CHv

CA

Analizind evolutia cheltuielilor variabile pe unitate de produs, deci a costurilor variabile

unitare, in functie de comportamentul fata de variatia volumului de activitate, putem
discuta despre caracterul relativ constant al acestora. Cum costul variabil (cv), alaturi de
costul fix (cf) formeaza costul unitar (cu), reprezentarea grafica a comportamentului
acestora fata de volumul de activitate desfasurata (Q) este:

cu

cf
cv

Q
Departajarea cheltuielilor intreprinderii in functie de comportamentul fata de volumul de
activitate desfasurata, ofera informatii necesare previzionarii costului prin participarea la
determinarea pragului de rentabilitate si implicit la evaluarea riscului de exploatare. In
acelasi timp, costul variabil si costul fix sunt elemente fundamentale in calculatia
costurilor, amintind in acest sens utilizarea lor in aplicarea metodei direct costing.
Analiza factoriala a cheltuielilor fixe si variabile se face avind in vedere urmatoarele
modele:

F 1000 =

F
* 1000
CA

F 1000 =

sau

F
*1000
V exp l

Ca dinamica, in limita unui prag al volumului activitatii, cerinta eficientei este ca :

I CA > I F

sau

I Vexp l > I F

11

V 1000 =

V
*1000
CA

Daca se ia in considerare o valoare probabila a cifrei de afaceri (CAp), se poate aproxima

si suma cheltuielilor variabile:
1
1000
* (VP * CAP )
1000
De asemenea, exista posibilitatea de a stabili un nivel previzionat al costurilor variabile in
functie de costurile fixe, rezultatul exploatarii si veniturile din exploatare asteptate sau
previzionate:
F + Rexp l
1000
*1000
VP
= 1
V

exp l

Cunoscind dimensiunea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri din perioada
precedenta dar si o anumita previzionare a dinamicii cifrei de afaceri, se poate estima
dimensiunea cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri pentru perioada viitoare:
V=

F 1000 0
I CA
6. Analiza cheltuielilor materiale i cu personalul. Eficiena consumului de
resurse materiale i umane.
6.1 Analiza cheltuielilor materiale
6.1.1 Analiza cheltuielilor cu materialele
6.1.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea
6.2 Analiza cheltuielilor cu personalul
6.2.1 Analiza dinamica si structurala a cheltuielilor cu personalul
6.2.2 Analiza factoriala a cheltuielilor cu personalul
6.2.3 Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul
Fp

1000

6.1 Analiza cheltuielilor materiale

Cheltuielile de productie includ toate cheltuielile generate de desfasurarea procesului de
productie. Cel mai frecvent se recurge la clasificarea cheltuielilor de productie in
urmatoarele categorii: cheltuieli materiale, cheltuieli cu personalul si cheltuieli generale
privind productia.
Marimea cheltuielilor materiale este data de specificul activitatii desfasurate de
intreprindere. Ele reprezinta expresia valorica a consumurilor de resurse materiale si a
prestarilor de servicii de catre terti. La intreprinderile ce desfasoara activitate productiva,
cheltuielile materiale detin ponderea cea mai importanta in totalul cheltuielilor de
exploatare. In componenta cheltuielilor materiale distingem cheltuieli cu materialele

D.MARGULESCU, C.STANESCU, I.DAVID Analiza economico-financiara, Ed. Oscar Print,

Bucuresti,1999

12

(cheltuieli cu materii prime, materiale, combustibil, energie electrica, apa si alte cheltuieli
cu materialele) si cheltuieli cu amortizarea.
6.1.1 Analiza cheltuielilor cu materialele
Analiza cheltuielilor materiale se face cu ajutorul indicatorului cheltuieli cu materialele la
1000
1000 lei cifra de afaceri ( Cm ) al carui model de analiza este:

Cm

1000

M
* 1000 =
CA

i =1
n

q vi * m i
q
i =1

vi

* 1000

* pi

unde:
CA = cifra de afaceri; M = suma cheltuielilor cu materialele
_

qvi = cantitatea vinduta pe unitate de produs i; m i = costuri cu materialele pe

unitate de produs i
pi = prt mediu de vinzare pe unitate de produs i

In analiza impactului variatiei costurilor cu materialele pe unitate de produs asupra

evolutiei cheltuielilor cu materialele se au in vedere evolutia consumurilor specifice de
resurse materiale j utilizate pentru realizarea produsului i ( cs ji ) dar si a preturilor de
aprovizionare corespunzatoare resurselor materiale consummate ( ps ji ) ) dupa cum
urmeaza:
_

m i = cs ji * ps ji
j =1

Reducerea consumurilor specifice de resurse materiale pe unitate de produs cit si a

preturilor de aprovizionare corespunzator resurselor consumate constituie masurile
esentiale prin care se poate asigura eficientizarea activitatii intreprinderii prin reducerea
cheltuielilor cu materialele.
6.1.2 Analiza cheltuielilor cu amortizarea
Amortizarea reprezinta in conceptia IASC, recuperarea periodica prin cheltuieli a
contravalorii imobilizarilor necorporale si corporale, mai putin a valorii reziduale a
acestora, pe parcursul duratei de viata estimate a acestora. In conceptia GAPP,
amortizarea reprezinta trecerea treptata pe cheltuieli a contravalorii imobilizarilor
necorporale; recuperarea treptata prin cheltuieli a contravalorii imobilizarilor corporale
este regasita sub denumirea de depreciere.
Activele amortizabile sunt recunoscute in principal daca indeplinesc cumulativ
urmatoarele conditii:

13

se asteapta a se folosi pe o perioada mai mare de

un an;
au o durata de viata utila limitata;
sunt folosite de intreprindere pentru desfasurarea
activitatii de baza si genereaza beneficii
economice.
Avind in vedere criteriile mai sus mentionate, activele imobilizate sunt clasificate dupa
cum urmeaza:

Imobilizari necorporale
Active amortizabile

Imobilizari corporale

Cladiri, constructii
Echipamente
Mobilier, birotica

Active neamortizabile

Imobilizari corporale

Terenuri

Active imobilizate

Avind ca punct de reper insasi definitia data amortizarii, identificam patru factori cu
influenta directa asupra dimensiunii amortizarii activelor amortizabile:
- costul de achizitie,
- valoarea reziduala,
- durata de viata estimata
- metoda de calcul al amortizarii.

Costul de achizitie
(-)

Valoarea de amortizat

Valoarea reziduala
Amortizare
Durata de viata estimata
Metoda de calcul al amortizarii

Costul de achizitie al activelor imobilizate reprezinta pretul net de achizitie, la care se

adauga toate cheltuielile oportune si necesare privind transportul si pregatirea pentru
utilizare a activului imobilizat.
Valoarea reziduala a unui activ (sau valoarea recuperata, valoarea de casare) reprezinta
recuperarea neta, reziduu sau valoarea de schimb la data estimata a scoaterii din
functiune. Diminuind costul de achizitie cu valoarea reziduala, se obtine baza de calcul a
amortizarii pe durata de viata estimata, respectiv valoarea de amortizat (sau valoarea
amortizabila).

14

In ceea ce priveste durata de viata a unui activ (intilnita in literatura de specialitate ca

durata de viata utila sau durata de viata estimata), aceasta este definita prin perioada
pentru care un activ amortizabil este asteptat a fi utilizat de intreprindere. Durata de viata
a unui activ poate fi regasita sub doua forme: durata de viata fiscala (luata ca baza de
calcul in scopul determinarii amortizarii fiscale) si durata de viata interna (stabilita prin
politica intreprinderii independent de durata de viata fiscala). De regula, in stabilirea
duratei de viata interne se au in vedere: experienta trecuta in utilizarea unor active
imobilizate similare, starea actuala a activului, politica intreprinderii privind intretinerea
si reparatiile activelor imobilizate, tendinte tehnologice si industriale actuale, conditii de
clima locale etc.
Principalele metode utilizate in calculul amortizarii activelor imobilizate sunt:
metoda liniara, metoda productiei si metodele regresive.
Pentru analiza factoriala a cheltuielilor cu amortizarea, se poate recurge la utilizarea
indicatorului cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei venituri din exploatare ( A1000 ), dupa
cum urmeaza:
A
A
A1000 =
*1000 sau A1000 =
* 1000
VEXPL
CA
T
Vexp l
_

A1000

wh
_

V ai
Va
A

Vrez
gi
_

ca
_

c ai
In scopul asigurarii unei activitati eficiente prin prisma cheltuielilor cu amortizarea, se
impune ca dinamica acestora sa fie devansata de dinamica veniturilor din exploatare:
I Vexp l > I A .

6.2.Analiza cheltuielilor cu personalul

6.2.1 Analiza dinamica si structurala a cheltuielilor cu personalul
Utilizarea fortei de munca in desfasurarea activitatii intreprinderii implica inregistrarea
cheltuielilor cu personalul. Din punct de vedere structural, cheltuielile cu personalul sunt
formate din:

Belverd E.Needles, Henry R.Anderson, James C.Caldwell Principiile de baza ale contabilitatii, Editura
Arc, 2001, Chisinau

15

cheltuieli cu salariile;
cheltuieli cu impozite si taxe suportate de intreprindere ca rezultat al folosirii
fortei de munca (contributia la bugetul asigurarilor sociale, contributia la
asigurarile de sanatate, contributia la fondul de somaj, contributia la constituirea
fondului de risc si accidente, comisionul Camerei de Munca).
Dimensiunea cheltuielilor cu salariile este influentata de evolutia elementelor sale
componente, respectiv de evolutia:
sumei salariilor nete;
impozitului pe venit;
contributiei la ajutorul de somaj;
contributiei la asigurarile sociale;
contributiei la asigurarile de sanatate.
In consecinta, avind in vedere structurarea cheltuielilor cu personalul si implicit a
cheltuielilor cu salariile, putem discuta despre doua componente de baza ale
cheltuielilor cu personalul: cheltuieli privind suma salariilor nete si cheltuieli cu
caracter fiscal:
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli privind suma salariilor nete
Cheltuieli cu caracter fiscal
Atribuite angajatorului Atribuite angajatului
Suportate de angajator
Suportate de angajator
Atit cheltuielile privind suma salariilor nete cit si cheltuielile cu caracter fiscal afecteaza
rezultatul economico-financiar al activitatii intreprinderii, fiind suportate in totalitate de
catre aceasta. Dimensiunea cheltuielilor cu personalul este marcata in mod direct de
evolutia salariilor nete dar si de evolutia fiscalitatii. Cresterea fiscalitatii, atribuita
angajatorului sau angajatului, in contextul mentinerii salariilor nete atrage cresterea
cheltuielilor cu personalul. Intre evolutia cheltuielilor cu salariilor si evolutia cheltuielilor
cu caracter fiscal suportate de angajator, la ora actuala nu se mai poate discuta despre o
anumita corelatie datorita regulilor diferite impuse in calculul acestora.
In functie de gradul de participare a personalului angajat la desfasurarea activitatii
intreprinderii, cheltuielile cu personalul sunt grupate in:
cheltuieli cu personalul tehnico-productiv (componente ale cheltuielilor
variabile);
cheltuieli cu personalul administrativ (componente ale cheltuielilor fixe).
Dinamica inregistrata de cheltuielile cu personalul ( C P ) trebuie comparata cu dinamica
volumului de activitate desfasurata de intreprindere (cifra de afaceri sau venituri din
exploatare). O activitate normala este caracterizata printr-o dinamica a volumului de
activitate superioara sau cel mult egala cu cea inregistrata de cheltuielile cu personalul:
I CA I CP
sau
I Vexp l I CP

Corelatia mentionata da posibilitatea stabilirii cheltuielilor cu personalul admisibile

( C PA ) in functie de cheltuielile cu personalul din perioada precedenta ( C P 0 ) si dinamica
volumului de activitate desfasurata ( I CA sau IVexp l ):

16

C PA = C P 0 * I CA

sau

C PA = C P 0 * IVexp l

Marimea cheltuielilor cu personalul admisibile se poate compara cu marimea cheltuielilor

cu personalul efectiv realizate ( C P1 ), caracterizind evolutia eficientei cheltuielilor cu
personalul, dupa cum urmeaza:
a) daca C P1 < C PA , fata de perioada precedenta are loc cresterea eficientei
cheltuielilor cu personalul;
b) daca C P1 = C PA , se mentine eficienta cheltuielilor cu personalul;
c) daca C P1 > C PA , scade eficienta cheltuielilor cu personalul.
Comparind dinamica inregistrata de cheltuielile cu salariile ( I C S ) cu cea a numarului
_

mediu de salariati ( I NS ), este caracterizata evolutia salariului mediu anual ( s a ):

a) daca I C S > I NS , se inregistreaza o crestere a salariului mediu anual;
b) daca I C S = I NS , salariul mediu anual ramine constant;
c) daca I C S < I NS , se inregistreaza o scadere a salariului mediu anual.
6.2.2 Analiza factoriala a cheltuielilor cu personalul

Pentru analiza factoriala a cheltuielilor cu personalul, se pot utiliza modelele:

_
_
_
_
Vexp l C
a) C P = NS * _ * P = NS * W a * cs
Vexp l
NS
_

b) C P = NS *

T
_

NS

_
_
_
CP
= NS * t * csh
T

6.2.3 Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul

Analiza eficientei cheltuielilor cu personalul se realizeaza prin evidentierea corelatiei

dintre volumul de activitate desfasurata de intreprindere si efortul depus in acest sens prin
utilizarea personalului salariat. Atit activitatea desfasurata de intreprindere cit si
cheltuielile cu personalul sunt generate de folosirea personalului salariat. Caracterizind
evolutia volumului activitatii desfasurate (cifra de afaceri sau veniturile din exploatare)
cu evolutia cheltuielilor cu personalul luind in considerare numarul mediu de salariati
implicati, se ofera informatii privind eficienta utilizarii fortei de munca.

Cifra de afaceri

Productivitatea medie anuala

Eficienta
cheltuielilor cu
personalul

Numar mediu
de salariati
Cheltuieli cu personalul

Salariul mediu brut anual

17

Caracterizarea eficientei cheltuielilor cu personalul se poate face:

a) prin analiza indicelui de corelatie;
b) prin analiza indicatorilor ce exprima evolutia cheltuielilor cu personalul
comparativ cu evolutia cifrei de afaceri sau veniturilor din exploatare sau valorii
adaugate.
a) Analiza indicelui de corelatie in caracterizarea eficientei cheltuielilor cu
personalul

Indicele de corelatie ( I C ) exprima eficienta cheltuielilor cu personalul evidentiind in mod

_

direct evolutia salariului mediu anual ( s a ) comparativ cu evolutia productivitatii medii

_

anuale ( wa ). Calculul indicelui de corelatie se poate realiza in doua modalitati:

I_
Ca raport al dinamicilor: I C = _s a
I wa
Ca raport al cresterilor (in cazul in care cei doi indici sunt mai mari decit
I _ 1
1): I C = s_a
I wa 1
Indiferent de modalitatea de calcul, pentru a discuta despre eficienta cheltuielilor cu
_

personalul, trebuie respectata corelatia: I C <1, ceea ce presupune ca I _ < I wa . In acest

sa

context, notind cu :
I C 0 = indicele de corelatie corespunzator perioadei luata ca baza de comparatie;
I C p = indicele de corelatie programat a se obtine in perioada urmatoare;
I C 1 = indicele de corelatie efectiv realizat

daca I C 0 > I C p > I C 1 , atunci eficienta cheltuielilor cu personalul din perioada curenta
este superioara atit celei din perioada precedenta cit si celei programate a se realiza in
perioada curenta.
b) Analiza indicatorilor ce exprima evolutia cheltuielilor cu personalul
comparativ cu evolutia cifrei de afaceri sau veniturilor din exploatare sau
valorii adaugate in caracterizarea eficientei cheltuielilor cu personalul

In acest sens, analiza eficientei cheltuielilor cu personalul se realizeaza cu ajutorul

indicatorilor:

Cheltuieli cu personalul la 1000 lei cifra de afaceri:

18

NS *
CP

1000

C
= P *1000 =
CA

CP
_

NS *1000 = s a *1000
_
_
CA
NS * _
wa
NS

Cheltuieli cu personalul la 1000 lei venituri din exploatare:

_
C
NS * _P
_
C
s
a
1000
CP
= P *1000 = _ NS *1000 = _ *1000
Vexp l
Vexp l
wa
NS * _
NS

Cheltuieli cu personalul la 1000 lei valoare adaugata:

_
C
NS * _P
_
CP
sa
1000
NS
CP
=
*1000 = _
*1000 = _ *1000
VA
VA
NS * _
wa
NS

Cresterea eficientei cheltuielilor cu personalul este marcata de o dinamica a cifrei de

afaceri (sau a venturilor din exploatare, respectiv a valorii adaugate) superioara celei
inregistrate de cheltuielile cu personalul. In acest context, se asigura un indice al
productivitatii medii anuale superior celui inregistrat de salariul mediu anual si deci, o
diminuare a cheltuielilor cu personalul pentru 1000 lei cifra de afaceri. Situatia este
considerata normala: prin efectele cresterii productivitatii medii anuale trebuie sa se
asigure atit remunerarea personalului cit si a celorlalti factori implicati in realizarea
rezultatelor superioare mentionate.

7.

Analiza cheltuielilor financiare. Analiza cheltuielilor cu dobinzile

Dobnzile reprezint costuri ale capitalului mprumutat care fac parte din categoria
cheltuielilor financiare. Ele nu se includ n costurile de producie, dar prezint interes
pentru analiza economic, ntruct reducerea lor se regsete n creterea rezultatului
financiar.
Pentru analiza eficienei cheltuielilor cu dobnzile se folosesc urmtoarele modele:

a ) Cd 1.000

A c K pd
Sd
100 2
=
1.000 =
1.000
CA
CA

b) Cd 1.000 =

A c C r Sd

1.000
CA A c C r

19

c) Cd 1.000 =

C r Sd

1.000
CA C r

n care:
Cd1000 cheltuielile cu dobnzile la 1.000 lei cifr de afaceri; Sd suma
cheltuielilor cu dobnzile;
Ac soldul mediu al activelor circulante; K cota medie de participare a
creditului la acoperirea activelor circulante;
C r soldul mediu al creditelor pe termen scurt; pd rata medie a dobnzii.
8.

Analiza costului unitar

Costul unitar pe produs reprezint un indicator esential cu utilitate in procesul decizional,

in fundamentarea strategiilor de eficientizare a activitatii intreprinderii. Reducerea
costului pe produs este determinat n principal de folosirea eficient a resurselor
materiale reflectat prin diminuarea consumurilor specifice, creterea gradului de
utilizare a capacitilor de producie, sporirea productivitii muncii i eliminarea tuturor
cauzelor care genereaz consumuri nejustificate. Costul este expresia valoric a
consumurilor de materiale pe unitate de produs. Consideram neadecvata echivalarea
notiunii de <cost> cu cea de <cheltuiala>, costul reprezentind in fapt exprimarea
cheltuielilor pe unitate de produs sau serviciu. Suma costurilor produselor sau serviciilor
formeaza cheltuielile de exploatare la nivel de entitate. In componenta costului unitar
identificam trei elemente componente de baza: cheltuieli cu materialele pe unitate de
produs, cheltuieli cu personalul pe unitate de produs si cheltuieli indirecte pe unitate de
produs.
Analiza factorial a cheltuielilor cu materiile prime i materialele pe unitatea de produs se
realizeaz pornind de la urmtorul model:
Chm = cs p
n care:
cs consum specific;
p pre de aprovizionare.
Stabilirea contribuiei fiecrui factor asupra modificrii costului unitar se face astfel:
1. Influena modificrii consumurilor specifice: cs = (cs1 cs0) p0
2. Influena modificrii preului de aprovizionare: p' = cs1 (p'1 p' 0 )
Se acord o atenie deosebit acelor categorii de cheltuieli care dein o pondere nsemnat n
structura cheltuielilor cu materii prime i materiale. n primul rnd, se urmrete reducerea
consumurilor specifice, fr a afecta nivelul tehnic i calitativ al produsului, ca urmare a
reproiectrii produselor n vederea reducerii greutii i gabaritelor acestora, folosirea de
nlocuitori i, mai ales, prin fundamentarea normelor de consum pe baza aplicrii realizrilor
cercetrii tiinifice de ctre compartimentele de concepie i pregtire a fabricaiei.
Preul de aprovizionare are un rol deosebit n dimensionarea cheltuielilor i trebuie s fie
rezultatul unor negocieri cu partenerii de afaceri. De asemenea, se impune o atenie
deosebit pentru reducerea cheltuielilor de transport-aprovizionare prin folosirea la

20

ntreaga capacitate a mijloacelor de transport adecvate, precum i evitarea apariiei unor

degradri i pierderi n cursul operaiunilor de ncrcare, descrcare, depozitare.
Cheltuielile cu personalul pe unitate de produs sunt dependente de normele de munc i
tariful pe or/manoper, respectiv de productivitatea muncii exprimat prin timpul
consumat pe unitatea de produs (t) i salariul pe unitatea de timp (sh).Modelul de analiz
pentru cheltuielile cu personalul pe unitate de produs este:
Chs = t sh
Influena factorilor se stabilete astfel:
1) Influena productivitii muncii: t = (t1 t0) sh0 sau t =

Chs0
Chs0 ;
Iw

unde:
Iw =

t0
100 ; Iw indicele productivitii fizice a muncii.
t1

Chs0
Iw
Reducerea cheltuielilor cu personalul pe unitatea de produs trebuie s fie rezultatul
msurilor de cretere a productivitii muncii i care urmresc introducerea progresului
tehnic, mai buna organizare a produciei i a muncii, ridicarea nivelului de calificare a
forei de munc, utilizarea unor sisteme de stimulare i cointeresare a forei de munc etc.

2) Influena salariilor medii orare: sh = t1 (sh1 sh0) sau sh = Chs1

Influena modificrii costului unitar asupra principalelor performane ale

ntreprinderii
a. Influena modificrii costului unitar asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
n

C )
C (
=
1000

qvi 1ci 1

qvi 1ci 0

i =1
n

1000 i =1

i =1

i =1

qvi 1 pi 1

1000 = + x lei o

qvi 1 pi 1

oo

qvi ci

f. struct: gi

C 1000 = i =1
n

qvi pi

i =1

f. calit: pi
f. calit: c i

b. Influena modificrii costului unitar asupra profitului aferent CA (se noteaz cu P)

21

P = CA CH =

i =1

i =1

qvi pi qvi ci

= qvi 1c i 1 qvi 1c i 0

i =1
i =1

c. Influena modificrii costului unitar asupra rentabilitii comerciale

n
n

qvi 1c i 0
qvi 1ci 1

i =1

R
C ( rc ) = 1 i =1
100 1 n
100 = + x %
n
q p
q p
vi 1 i 1
vi 1 i 1

i =1

i =1

C (

P )

qvi ci
P
CA CH
i =1
CH
R rc =
100 =
100 = 1
100 = 1 n
CA
CA
CA
q p
vi i

i =1

100

f. struct: gi

f. calit: pi
f. calit: c i

d. Influena modificrii costului unitar asupra ratei rentabilitii resurselor consumate

n

qvi pi

P
CA CH
i =1

CA

R rrc =
100 =
100 =
1 100 =
1 100
n
CH
CH
CH

q c

vi i

i =1

qvi 1 p i 0
qvi 1 pi 0

R
C ( rcc ) = i =1
1 100 i =1
1 100 = + x %
n
n
q c

q c

vi 1 i 1
vi 1 i 0

i =1

i =1

e. Influena modificrii costului unitar asupra eficientei FM, MF, Mfa, Ac

f. struct: gi

f. calit: c i
f. calit: pi

f. struct: NS

f. calit: P

22

Analiza pozitiei financiare a intreprinderii

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Bilanul patrimonial sursa de informaii pentru analiza poziiei financiare a

ntreprinderii.
Analiza structurii financiare a ntreprinderii.
Analiza patrimoniului net i a surselor sale de finanare.
Analiza corelaiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment i
trezoreria net.
Analiza corelaiei creane-obligaii. Analiza vitezei de rotaie a activelor circulante
Analiza lichiditii i solvabilitii firmei
Analiza fluxurilor de trezorerie din operaiuni de exploatare, investiii i finanare.

Bibliografie suplimentara
M NICULESCU Diagnostic global strategic, , Ed Economica, pag 342-396
V. ROBU Analiza economico- financiara, Ed ASE, pag 184-216
Ordin 3055/2010
Politici si optiuni contabile , rd ECONOMICA pag 63-80
1. Bilanul patrimonial sursa de informaii pentru analiza poziiei financiare a
ntreprinderii
Ansamblul bunurilor corporale si necorporale, al drepturilor si obligatiilor ce
caracterizeaza situatia unei intreprinderi la un moment dat constituie continutul notiunii
de patrimoniu. Determinarea, structurarea si cunoasterea patrimoniului presupun ca sursa
informationala de baza bilantul contabil.
Bilant contabil = componenta a conturilor anuale, alaturi de contul de profit i
pierdere i note explicative.

Abordarea bilantului contabil se poate realiza din doua puncte de vedere: economic si
juridic. Din punct de vedere economic, bilantul este definit ca totalitatea resurselor
detinute de intreprindere si modul de utilizare al acestor resurse, respectiv valoarea
activelor si provenienta acestor active. Interpretarea economica data bilantului se
transpune sintetic prin ecuatia:
UTILIZARI
.=.
RESURSE
Fig.2.1Abordarea bilantului contabil din punct de vedere economic

Continutul notiunii de resurse fiind definit ca datorii ale intreprinderii fata de

proprietari si fata de creditori,
DATORII FATA DE
PROPRIETARI
RESURSE
DATORII
DATORII FATA DE CREDITORI

23

Fig.2.2Structura datoriilor intreprinderii

iar cel al utilizarilor de bunuri economice detinute de intreprindere, ecuatia de mai sus
echivaleaza cu:
ACTIV
.=.
PASIV
Fig.2.3 Prezentarea ecuatiei de echilibru a bilantului contabil

Astel, se poate defini bilanul ca document contabil de sintez prin care se prezint
elementele de activ i de pasiv ale ntreprinderii la ncheierea exerciiului.
Relaia dintre activele, datoriile i capitalurile proprii ale unei ntreprinderi, aa cum sunt
prezentate n bilan, caracterizeaza pozitia financiara a intreprinderii.
In acceptiunea juridica, bilantul contabil este definit ca fiind documentul de sinteza ce
reflecta drepturile de proprietate si creanta ale intreprinderii pe de o parte, iar pe de alta
parte datoriile intreprinderii fata de proprietari si creditori.
Pornind de la definirea bilantului ca imagine a patrimoniului, se desprinde si rolul de
baza pe care il detine in asigurarea informatiilor referitoare la formele functionale de
investire a fondurilor in activitatea unui titular de patrimoniu, precum si la modul de
formare a acestora in cadrul relatiilor cu mediul social economic.
Bilantul prezinta valoric relatiile dintre mijloacele economice gestionate de catre titularul
patrimoniului si sursele de finantare a acestor mijloace. Rolul bilantului este si de a
prezenta rezultatul anual generat de gestionarea mijloacelor economice antrenate in
procesele economico financiare derulate prin activitatea sa.
Rolul de sursa informationala de baza in procesul decizional detinut de bilantul contabil
este indiscutabil. Uneori exista dispute cu privire la asa-zisele neajunsuri ale informatiei
contabile oferite prin bilant. Astfel, se arata ca bilantul ofera informatii cu privire la
starea unei intreprinderi la un moment dat, fara a caracteriza posibila evolutie a activitatii
intreprinderi. Prin bilantul contabil nu se pot oferi anumite informatii ce caracterizeaza
starea de performanta a intreprinderii, cum ar fi influenta amplasamentului geografic
asupra performantelor, influenta componentei Consiliului de Administratie si a
cistigurilor conducatorilor asupra performantelor intreprinderii, influenta pietei
controlului societatilor asupra performantelor intreprinderii etc. Cu siguranta aceste
informatii nu sunt regasite in bilantul contabil dar, nu trebuie sa se piarda din vedere ca
bilantul nu este singurul instrument utilizat pentru caracterizarea starii de performanta.
Doar bilantul in sine nu ofera o imagine completa despre situatia unei intreprinderi.
Rolul in valorificarea lui ca sistem de informatii pentru caracterizarea starii de
performanta si reusita deciziilor privind evolutia unei intreprinderi ii revine analistului
financiar.
Analistul financiar este raspunzator de modul de utilizare a informatiilor oferite de
bilantul contabil, alaturi de informatiile oferite de alte instrumente, de alte surse de
informare (situatii interne ale intreprinderii, dari de seama statistice, orice informatie
externa cu privire la activitatea desfasurata de intreprindere in context concurential).
Abilitatea analistului financiar in prelucrarea tuturor acestor informatii, in alegerea
momentului oportun prelucrarii si prezentarii informatiei, in alegerea formei de
prezentare a informatiei degajate din prelucrare joaca un rol important in asigurarea starii
de performanta a intreprinderii. Evident, analistul financiar trebuie sa cunoasca nu numai
24

indicatorii reflectati sau obtinuti pe baza bilantului contabil, ci si factorii ce concura la

dimensiunea si dinamica lor.
Nu trebuie neglijata nici colaborarea ce trebuie sa existe intre analistul financiar si
contabilitatea sursa informationala de baza pentru analist. Contabilitatea nu trebuie sa
faca abstractie de ceea ce urmeaza dupa prezentarea rezultatelor activitatii intreprinderii.
Rolul sau si utilitatea sa se fac simtite in masura in care asa zisele informatii statice
oferite pot contribui la dezvoltarea durabila a intreprinderii. Contabilitatea, prin modul de
prezentare a informatiei contabile, prin calitatea informatiei contabile oferite, participa
indirect la activitatea analistului financiar.
Ordinul 3055/2009 defineste bilanul ca fiind documentul contabil de sintez prin care se
prezint elementele de activ, datorii i capital propriu ale entitii la sfritul exerciiului
financiar, precum i n celelalte situaii prevzute de lege.
Forma de bilant propusa prin OMF 3055/2009 presupune prezentarea elementelor de
activ i datorii grupate dup natur i lichiditate, respectiv natur i exigibilitate. Iata ca
in noua legislatie impusa de standardele europene nu se mai face trimitere la active si
pasive ci la active si <datorii>.
Recunoasterea este procedeul ncorporarii n bilant sau n contul de profit si pierdere a
unui element. Criteriile de recunoastere a activelor si pasivelor se refera la respectarea
cumulative a doua criterii:
probabilitatea realizarii/iesirii de beneficii economice viitoare
evaluarea credibila a elementului.
Importanta recunoasterii activelor si datoriilor in delimitarea capitalurilor proprii este
evidenta: daca activele si datoriile sunt recunoscute si evaluate corect, si capitalurile
proprii vor fi corect prezentate.
Beneficiile economice viitoare sunt incerte, dar in absenta unei evidente care sa nege
realizarea lor in viitor, estimarea acestor beneficii este considerata un criteriu suficient de
recunoastere.
Beneficiile economice viitoare ncorporate n active reprezint potenialul de a contribui,
n mod direct sau indirect, la fluxul de numerar i echivalente ale numerarului ctre
ntreprindere. Acest potenial poate fi unul productiv, fiind parte a activitilor de
exploatare ale ntreprinderii. De asemenea, se poate transforma n numerar sau
echivalente ale numerarului sau poate avea capacitatea de a reduce ieirile de numerar,
cum ar fi un proces alternativ de producie care micoreaz costurile.
Exist o legtur strns ntre ieirile de numerar i generarea de active, dar nu este
neaprat necesar ca cele dou s coincid. De aceea, n momentul n care se produce o
ieire de numerar, aceasta poate nsemna c se urmrete obinerea de beneficii
economice viitoare, dar nu este o dovad concludent c elementul obinut corespunde
definiiei unui activ. n mod similar absena unei ieiri de numerar nu exclude
posibilitatea ca un element s satisfac definiia unui activ, care poate fi recunoscut n
bilan, de exemplu, elemente care au fost donate unei ntreprinderi pot satisface definiia
unui activ.
Prezentarea bilantului contabil nu este suficienta pentru a demara caracterizarea situatiei
financiar patrimoniale, a rentabilitatii unei intreprinderii. Pentru a caracteriza pozitia
financiara a intreprinderii prin rezultate cit mai reale, se impune corectarea bilantului
contabil si intocmirea bilantului patrimonial.

25

Corectiile asupra bilantului contabil in scopul prezentarii bilantului patrimonial sunt cu

mult restrinse la ora actuala; informatiile oferite in acest caz de bilantul contabil sunt
foarte apropiate de cerintele bilantului patrimonial:
A. corectii asupra activului bilantului contabil:

eliminarea activelor fictive, respectiv a activelor care nu vor mai genera

fluxuri financiare: cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare
dezvoltare (pentru care nu exista siguranta ca se vor materializa), debitorii din
capital social subscris si nevarsat se scad din activul bilantului si in acelasi
timp si cu aceeasi valoare, se diminueaza capitalurile proprii
tratarea cheltuielilor in avans ca active circulante (creante) sau active
imobilizate (in general imobilizari financiare) in functie de modul de
decontare
corectarea disponibilitatilor, prin eliminarea avansurilor spre decontare si a
altor valori si includerea lor in categoria creantelor.

B. corectii asupra pasivului bilantului contabil

tratarea veniturilor in avans ca datorii pe termen scurt sau pe termen lung,

dupa caz
includerea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli in categoria datoriilor pe
termen scurt sau lung (in opinia unor analisti in categoria capitalurilor proprii)
tratarea subventiilor sub forma capitalurilor proprii (dupa unii analisti sub
forma datoriilor pe termen lung) sau eliminarea lor, dupa caz, atit din pasiv cit
si din creante.

Modificari
a. eliminarea non-valori

Cheltuieli de constituire si de cercetare-dezvoltare

Debitori din capitalul subscris si nevarsat
b.includerea in activele imobilizate a activelor
circulante
cu termen de lichiditate mai mare de 1 an
Cheltuieli inregistrate in avans (ct. 471)
Corectarea disponibilitatilor detinute

Sens elemente modificate

CAPITALURI
PROPRII
CAPITALURI
(-)
PROPRII
CAPITALURI
(-)
PROPRII

(-)

avansuri de trezorerie

(-)

Alte valori
Subventii pentru investitii (ct. 475)/daca se ref la mj

(-)
(-)

Sens

(-)
(-)

ACTIVE
IMOBILIZATE

(+)

Active circulantecreante
Active circulantecreante
Kpp

(+)
(+)
(+)
26

fixe primite gratuit

Subventii pentru investitii (ct. 475)/daca se ref la
dispon ce urmeaza a se incasa pentru investitii
Venituri inregistrate in avans (ct. 472)
Tratarea altor provizioane

(-)
(-)
(-)

Active circulante,
creante
Datorii (tl sau ts)
Datorii (tl sau ts)

(-)
(+)
(+)

2. Analiza structurii financiare a ntreprinderii

Structura bilanului are ca punct de plecare existena celor doua parti componente ale
bilantului patrimonial: activ i pasiv. Structura bilanului este influenat de factori
precum mediul (economic, social, politic) dar i de modul de gestionare a resurselor
(materiale, financiare i bancare).
2.1. Rate de structur calculate pe baza activului bilanului patrimonial.

1. Rata activelor imobilizate

Activele imobilizat e
100
Total activ

Aceast rat msoar importana relativ a activelor pe termen lung n totalul

activelor ntreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilitii financiare a firmei
n msura n care evideniaz componena de capital investit n active fixe. Dimensiunea
acestui indicator este influenat att de factorii generali care afecteaz structura activului
(tehnici, economici i juridici), ct i de politicile contabile ale ntreprinderii (alegerea
ntre capitalizare i nregistrare pe costuri a unor investiii, sistemul de amortizare,
deciziile privind reevaluarea activelor imobilizate etc.)
Ca urmare a coninutului diferit al componentelor activului imobilizat, se pot utiliza
urmtoarele rate complementare:
Rata imobilizrilor necorporal e =

Imobilizri necorporal e
100
Total activ

Mrimea acestui indicator reflect ponderea unor active precum brevete, licene,
mrci, fond comercial etc. n cadrul patrimoniului ntreprinderii. Rata depinde n mod
esenial de specificul activitii, dimensiunea ntreprinderii i de istoria ntreprinderii.
n general, ntreprinderile romneti au o pondere redus a activelor necorporale, n
vreme ce n rile dezvoltate bilanurile firmelor evideniaz ponderi importante ale
activelor imobilizate.
Rata imobilizrilor corporale =

Imobilizri corporale
100
Total activ

Indicatorul msoar ponderea capitalurilor fixe corporale (terenuri, cldiri, maini

i echipamente) n cadrul activelor ntreprinderii. De regul, nregistreaz valori ridicate
n cadrul firmelor ce necesit o infrastructur important sau echipamente costisitoare

27

cum ar fi: producia i distribuia de energie, transporturi feroviare etc. De asemenea,

nregistreaz niveluri ridicate n sectoare precum: industria grea, activiti ce presupun
investiii imobiliare importante (domeniul hotelier) sau funciare (exploataii agricole).
Nivelul indicatorului este influenat semnificativ de politica de amortizare, politica
de investiii sau alegerea contabil ntre cost istoric i valoare just pentru imobilizrile
corporale.
Rata imobilizrilor financiare =

Imobilizri financiare
100
Total activ

Indicatorul evideniaz dimensiunea legturilor i relaiilor strategice i financiare

pe care o anumit ntreprindere le are cu alte entiti economice n vederea obinerii
efectelor de sinergie sau susinere a creterii externe (participaii deinute la alte
companii, finanri acordate etc.).
n mod firesc, indicatorul nregistreaz valori ridicate n cazul holdingurilor al cror
obiect de activitate l reprezint gestionarea unui portofoliu de participaii. Valori foarte
reduse se pot ntlni la ntreprinderile mici i mijlocii, la firmele ce nu dezvolt o politic
activ de investiii financiare.

2. Rata activelor circulante

Active circulante
100
Total activ

Aceast rat reflect ponderea activelor circulante n totalul activelor

ntreprinderii, fiind o msur a flexibilitii financiare, care evideniaz
importana relativ a activelor uor de transformat n bani
Ca rate complementare de analiz, n acest caz se au n vedere urmtoarele:
Stocuri
 Rata stocurilor =
100
Total activ
Acest indicator nregistreaz n mod normal niveluri ridicate n cazul
ntreprinderilor cu activitate de producie i ciclu lung de fabricaie, precum i n cazul
firmelor de distribuie care prin specificul activitii nregistreaz un volum ridicat al
stocurilor.
Clieni i conturi asimilate
 Rata creanelor comerciale =
100
Total activ
Acest indicator evideniaz importana relativ a portofoliului de creane
comerciale n patrimoniul ntreprinderii. i aceast rat este influenat de specificul
activitii, de puterea de negociere a ntreprinderii cu partenerii comerciali din amonte
(aceasta determin perioada de efectuare a plilor de ctre clieni), dar i de
managementul ntreprinderii.

28

Rata disponibilitilor =

Disponibiliti i active asimilate

100
Total activ

Denumit i rata net de asigurare cu disponibil, aceasta reprezint o msur a

lichiditii interne a ntreprinderii. Dei exist opinii c un nivel normal al indicatorului ar
fi de 1-2%, considerm c puterea informaional a acestei rate trebuie privit cu
circumspecie, deoarece variabilitatea disponibilitilor este n mod natural ridicat de la
o perioad la alta.
2.2 Rate de structur calculate pe baza pasivului bilantului patrimonial

a) Rata stabilitatii financiare

Capital permanent
100
Total pasiv

Capitalul permanent reflect toate sursele de finanare pe termen lung, indiferent de

proveniena acestora (capital propriu i credite pe termen lung). Acest indicator
evideniaz importana relativ a surselor de finanare pe termen lung i trebuie corelat cu
mrimea activelor pe termen lung.
b) Rata autonomiei globale
Capital propriu
100
Total pasiv

Reprezint o msur mai conservatoare de analiz a finanrii activelor

ntreprinderii, evideniind ponderea surselor proprii pe termen lung n totalul activelor.
Aprecierea general este c un nivel de peste 33% reprezint o situaie de normalitate,
ns trebuie reinut c indicatorul este influenat sensibil de specificul firmei i de politica
financiar promovat de management.
c) Rata de ndatorare

RDAT =

Datorii
*100
T pasiv

3. Analiza patrimoniului net i a surselor sale de finanare

n accepiunea juridic, patrimoniul reflecta drepturile de proprietate si creanta ale

intreprinderii pe de o parte, iar pe de alta parte datoriile intreprinderii fata de proprietari si
creditori.
Patrimoniul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor n activele intreprinderii

29

dup deducerea tuturor datoriilor sale, fiind similar avutiei acestora ca urmare a alocarii si
implicarii capitalurilor in activitatea sa.
Patrimoniul net poate fi determinat pe baza a doua metode:

Metoda sintetica;

Pn = At D

unde:
Pn = patrimoniul net
At = active totale
D = datorii totale

Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi coincide cu activul net contabil, respectiv cu

capitalurile proprii determinate ca diferenta intre activul total constituit si datoriile totale
contractate. Constituirea si dezvoltarea intreprinderii implica aporturi de resurse necesare
sustinerii financiare a activelor necesare desfasurarii activitatii fundamentate pe baza
deciziei strategice. Apelarea la diverse surse financiare in functie de costul, accesul si
disponibilitatea acestora genereaza atit efecte directe asupra patrimoniului net (prin
marimea si durata datoriilor asumate), cit si efecte indirecte (prin costul resurselor).
In marimi relative, patrimoniul net este sinonim cu rata solvabilitatii globale a
intreprinderii, calculata ca raport intre activele totale si datorii.
Evolutia patrimoniului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu
cea a datoriilor totale, precum si prin modificarile intervenite in structura acestora.

Metoda aditiva:

Pn = K s + R z + Rr + Re Rrep

Patrimoniul net, in acest caz, se determina prin insumarea surselor proprii de finantare a
intreprinderii: capital social ( K s ), rezerve ( R z ), rezultat reportat ( Rr ) si rezultatul
exercitiului ( Re ) corectat cu repartizarile efectuate din acesta in cursul exercitiului
respectiv ( Rrep ).
Principalele operatii de modificare a capitalurilor proprii pot fi generate atit prin
activitatea interna a intreprinderii cit si prin aportul extern al proprietarilor. Calitatea
gestiunii resurselor implicate in activitatea intreprinderii, concretizata in profit sau
30

pierdere, constituie sursa proprie interna de afectare a capitalurilor proprii. Cronicizarea

starii de contraperformanta se concretizeaza in decapitalizarea intreprinderii si o
remunerare si recuperare a capitalului necorespunzatoare. Eficienta activitatii prin
desfasurarea unei activitati rentabile, majoreaza capacitatea de crestere a avutiei
proprietarilor, implicit capitalul rezidual si capacitatea de remunerare a acestora.
Modificarea capitalurilor proprii poate fi reprezentata schematic astfel:

MEDIUL EXTERN AL INTREPRINDERII

Aporturi ale
proprietarilor

Retrageri ale
proprietarilor
(+)

M
A
J
O
R
A
R
I

(-)

R
E
D
U
C
E
R
I

Capital
propriu

(+)
Profit

(-)
Pierdere

MEDIUL INTERN AL INTREPRINDERII

Modificarea capitalurilor proprii

4.Analiza corelaiei dintre fondul de rulment, necesarul de fond de rulment
i trezoreria net

Principalii indicatori utilizai n analiza echilibrului financiar sunt:

 fondul de rulment;
 necesarul de fond de rulment;
 trezoreria neta.
Fondul de rulment patrimonial este indicatorul care exprim n mrime absolut
lichiditatea unei ntreprinderi (pe termen scurt).
FR = Capitaluri permanente Active imobilizate = ( Capitaluri proprii +
Datorii pe termen lung ) Active imobilizate

sau
FR = Active circulante Datorii pe termen scurt

31

Se poate observa c fondul de rulment patrimonial reprezint acea parte a

capitalului permanent ce excede activele imobilizate i este destinat finanrii activelor
circulante.
Fondul de rulment patrimonial poate fi privit, prin prisma surselor de finanare,
ca:

fondul de rulment propriu:

FRp = Capitaluri proprii Active imobilizate

fondul de rulment mprumutat:

FR = Datorii pe termen lung
Cazuri:
FR > 0 : situaie favorabil pentru ntreprindere, caracterizat prin surse
permanente care acoper i exced necesitile pe termen lung.
FR = 0 : sursele permanente = nevoile permanente. Situaia nu este considerat
dificil. Totui o condiie esenial este ca durata de ncasare a creanelor
s fie mai mic dect durata de plat a datoriilor.
FR < 0 : sursele permanente nu sunt capabile s acopere nevoile permanente. O
parte din resusele curente sunt ndreptate ctre investiii. Se ajunge la
aceast situaie n condiiile n care durata medie de ncasare este mult
mai mic dect durata de plat.

Dimensiunea fondului de rulment este influentata de:

rezultatul activitatii desfasurate de societate: profit sau pierdere
politica societatii privind distribuirea dividendelor
cresterea/scaderea capitalului social prin noi aporturi sau retrageri de
aporturi ale actionarilor sau asociatilor
evolutia dimensiunii datoriilor pe termen mediu si lung
evolutia dimensiunii activelor imobilizate

Nevoia de fond de rulment reprezint acea parte a activelor circulante care ramine dupa
inlaturarea obligatiilor pe termen scurt:
NFR = (Active circulante Disponibiliti Investiii financiare) Obligaii pe
termen scurt

sau
NFR = (Stocuri + Creane) (Datorii pe termen scurt Credite pe termen
scurt)

Unde:
OTS = DTS credite bancare pe TS

Cazuri:

32

NFR > 0 : este absolut necesar existena unui FR pozitiv, care s acopere nevoile
curente.
NFR < 0 : situaia este favorabil pentru ntreprindere, sursele de finanare pentru
activitatea curenta sunt suficiente. Activitatea de investiii poate fi
finantata cu resursele excedentare ale activitii curente.
Dimensiunea NFR este influentata de:
Natura activitatii desfasurate
Durata ciclului de fabricatie
Viteza de rotatie a stocurilor si creantelor
Volumul de activitate desfasurata

Trezoreria net reprezint indicatorul care pune n corelaie fondul de rulment cu

necesarul de fond de rulment:
TN = FR NFR
Trezoreria net poate fi:
a) TN > 0 pozitiv, caz n care din activitatea ntreprinderii se degaj un surplus
monetar. Aceasta inseamna ca valoarea disponivbilitilor existente la sfritul anului
sunt mai mari dect la nceputul perioadei, situaie posibil doar dac societatea
nregistreaz profit
b) TN < 0 negativ, caz n care ntreprinderea apeleaz pentru finanarea
dezechilibrului la un credit de trezorerie. Semnificatia trezoreriei nete in acest caz este ca
prin activitatea desfurat n cursul anului s-au utilizat o parte din disponibilitile de la
nceputul perioadei.

Pentru a caracteriza echilibrul financiar, se recomand folosirea urmtoarelor rate:

a) durata de rotaie a necesarului de fond de rulment (DR):
DR =

NFR
T
CA

Acest indicator este influenat de duratele de rotaie ale componentelor necesarului de

fond de rulment (elementele de stocuri, creane i obligaiile aferente ciclului de
exploatare).
b) rata marjei de securitate1 (RMS):
RMS =

FR
T
CA

Rata marjei de securitate se apreciaz c trebuie s fie cuprins ntre 30 i 90 de

zile, n funcie de domeniul de activitate.
1

M. Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economic, Bucureti, 1997, pag. 386.

33

c) rata de finanare a necesarului de fond de rulment (RFNFR):

R FNFR =

FR
100, cu condiia ca FRNG, NFR > 0.
NFR

Dac aceast rat este mai mic de 100, atunci ntreprinderea nregistreaz o trezorerie
net negativ, o parte din necesarul de fond de rulment fiind acoperit pe seama
creditelor de trezorerie. n cazul n care valoarea ratei este mai mare de 100, atunci se
nregistreaz o trezorerie net pozitiv.
d) rata de finanare a activelor circulante (RFACE):
R FACE =

FR
100
AC

e) rata de finanare a necesarului de fond de rulment pe seama creditelor de

trezorerie (RFNFRE):
R FNFRE =

Credite de trezorerie
100
NFR

O valoare ridicat a acestei rate, n condiiile reducerii sau suspendrii creditelor de

trezorerie de ctre bnci, se reflect ntr-un risc important privind finanarea activitii.
5. Analiza corelaiei creane-obligaii. Analiza vitezei de rotaie a activelor circulante

a) Durata medie de ncasare a creanelor

D c =

S cr
*

360, CA* include TVA

CA
S cr
D c =
360,
Rc cr

Rc cr : suma rulajelor creditoare ale

conturilor clienti (metoda NU se foloseste)

Dac firma desfoar activitate sezonier:
S
S1
+ S trim 2 + S 3 + trim 4
2
S cr = 2
4
Dac firma NU desfoar activitate sezonier:
S
+S
S cr = trim 1 trim 4
2

34

b) Durata medie de plat a obligaiilor

S
D po = dat 360, CA* include TVA
CA *
S cr
D c =
360, Rc cr : suma rulajelor debitoare ale
Rd dat

conturilor de datorii (metoda NU se foloseste)

Dc < Dpo ------- situaia ideala intreprinderii

c) Viteza de rotaie a activelor circulante: numar mediu de zile necesar pentru
transformarea activelor circulante n bani i a banilor n active circulante. Cu
ct numarul de zile este mai mic, cu att situaia e mai bun pentru
intreprindere, reflectind accelerarea vitezei de rotatie.
f. cantitativ: CA

S
V rAc = Ac T = ....zile
CA
S Ac = St + Cr

St
f. calitativ:
S

Cr

Dac
V rAc 1 > V rAc 0 situaia este nefavorabil = ncetinirea vitezei de rotatie a activelor
circulante.
V rAc 1 < V rAc 0 situaia este favorabil, scade numarul de zile deci se inregistreaza o
accelerare a vitezei de rotaie.

EXEMPLU: Interpretai influena Cr +

V
CA
S AC = rAc
T

f. cant: CA
f. calit: V rAc

( S ) = CA1 V rAc1 CA1 V rAc 0 = CA1 V

V rAc

AC

rAc

T
T
T
ncetinirea vitezei de rotaie creterea soldului mediu al activelor circulante, situaie
nefavorabil (imobilizarea resurselor ntreprinderii).
Accelerarea vitezei de rotaie scderea soldului mediu al activelor circulante,
situaie favorabil (degajarea de resurse financiare).

35

6.Analiza lichiditii i solvabilitii firmei

LICHIDITATEA: capacitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o
pierdere minima de valoare

Analiza lichiditii i solvabilitii se efectueaz cu ajutorul unor rate financiare care

reflect abilitatea unei ntreprinderi (entiti) de a-i onora obligaiile financiare exigibile
pe termen scurt. Ele compar datoriile pe termen scurt (fa de furnizori, bugetul statului
etc.) cu activele curente sau cu fluxul de disponibiliti care va permite onorarea acelor
datorii. Principalele rate de lichiditate i solvabilitate operaionale n analiza financiar a
ntreprinderii sunt:
1. Rata lichiditii generale
RLc =

Active curente
Datorii curente ( pe termen scurt )

Valoarea acestui indicator este in directa corelatie cu dimensiunea fondului de

rulment:
FR = Active curente (circulante) Datorii curente (pe termen scurt)

Cum o valoare pozitiva a fondului de rulment este necesara pentru starea de

echilibru a firmei, rezulta implicit o valoare mai mare decit 1,0 pentru rata lichiditatii
generale. Dac nivelul ratei este mai mic dect 1,0, aceasta indic un capital de lucru
negativ. Este important ca nivelul acestui indicator s fie comparat cu niveluri medii ale
ramurii sau cu cele nregistrate de competitori, pentru a avea o imagine corect asupra
abilitii firmei de a-i onora obligaiile curente asumate.
Dac nivelul acestui indicator difer semnificativ de cele medii ale ramurii, trebuie
cutate i nelese cauzele ce explic aceast diferen.
Aprecierea general este c un nivel de 1,5 2,0 reprezint un nivel asigurator al
acestei rate, iar un nivel mai mic de 1,0 poate fi un semnal de alarm privind capacitatea
ntreprinderii de a-i onora obligaiile scadente pe termen scurt.
2. Rata lichiditii intermediare

36

Active curente Stocuri

Datorii curente
Un nivel de 0,8 1,0 al acestei rate este apreciat drept corespunztor, n vreme ce
RLi =

un nivel mai mic de 0,5 poate evidenia probleme de onorare a plilor scadente .
3. Rata lichiditii imediate, la vedere
RLv =

Disponibil + Investiii financiare pe termen scurt

Datorii curente

SOLVABILITATE: capacitate de a acoperi datoriile totale

1. Rata solvabilitii generale

Rsg =

K PP
Activ.total
=
+1
Datorii.totale Datoriitotale

Dimensiunea ratei solvabilitatii generale ofera informatii privind dimensiunea capitalului

propriu, unde:
Kpp = Atotal Datoriitotale
Valoarea minim a ratei solvabilitii globale se consider 1,4 (n cazul n care ponderea
minim a capitalului propriu n cadrul totalului surselor de finanare este de 30%). n
cazul n care rata solvabilitii globale este mai mic dect 1, atunci firma este
insolvabil.
2. Rata solvabilitii patrimoniale

Rsp =

Capital propriu
Capital propriu + Credite bancare

n general, un nivel bun depete valoarea de 0,5, n vreme ce un nivel ntre 0,3 0,5
evideniaz o situaie satisfctoare. De regul, o rat a solvabilitii patrimoniale sub 0,3
este apreciat ca riscant de ctre finanatori.
Metoda traditionala ce presupune caracterizarea lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii
static, printr-un sistem de rate are capacitate informationala in acest sens dar, trebuie sa
luam in considerare si limitele sale. Comparatia cu caracter general active circulante

37

datorii curente atrage principalele semnale asupra starii de solvabilitate. Lichiditatea

propriuzisa a intreprinderii depinde nu numai de dimensiunea celor doi factori
mentionati, dar si de continutul si calitatea lor. Lichiditatea se afla sub jocul decalajului
dintre durata medie de incasare a creantelor si durata medie de plata a datoriilor curente.
Este posibil ca datoriile curente sa fie acoperite intr-o mare masura de activele circulante
dar intreprinderea sa fie pusa in situatia de a nu dispune de lichiditati necesare acoperirii
datoriilor scadente. Decalajul favorabil dintre activele circulante si datoriile curente este
benefic in idea de intrerupere a activitatii intreprinderii (de lichidare) si nu de asigurare a
continuitatii activitatii.
Inlaturarea acestui neajuns a impus abordarea analizei financiare intr-o viziune noua, prin
metoda fluxurilor, pornind de la conceptul de flux de fonduri, care permite identificarea
surplusurilor monetare din activitatea firmei. S-a propus ca instrument adaptat acestei
cerinte Tabloul fluxurilor de trezorerie prin care se urmareste in primul rind daca
structurile financiare ale intreprinderii sunt echilibrate.
8. Analiza fluxurilor de trezorerie

Conform Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare, obiectivul

Situaiei fluxurilor de trezorerie este de a furniza informaii necesare adoptrii deciziilor
economice att de ctre utilizatori interni, precum acionari, manageri i angajai, ct i de
ctre utilizatori externi, cum ar fi investitori, creditori financiari, furnizori, clieni etc.,
respectiv informaii utile privind evaluarea capacitii curente i viitoare a unei
ntreprinderi de a genera numerar sau echivalente ale numerarului,

precum i a

necesitilor firmei pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective, a perioadei i

siguranei generrii lor (capacitatea de a-i plti angajaii i furnizorii, de a achita dobnzi
i de a rambursa credite, respectiv de a remunera pe proprietarii de capital prin
intermediul dividendelor). Informatiile prezentate de situatia fluxurilor de numerar ofera
utilizatorilor baza de date necesara in evaluarea capacitatii societatii de a genera numerar
si echivalente de numerar.
Situaia fluxurilor de numerar trebuie s prezinte fluxurile de numerar ale entitii din
cursul perioadei, clasificate pe activiti de exploatare, de investiie i de finanare.
Activitile de exploatare sunt principalele activiti generatoare de venituri ale entitii,

38

precum i alte activiti care nu sunt activiti de investiie sau finanare. Activitile de
investiie constau n achiziionarea i cedarea de active imobilizate i de alte investiii
care nu sunt incluse n echivalentele de numerar. Activitile de finanare sunt activiti
care au drept rezultat modificri ale valorii i structurii capitalurilor proprii i
mprumuturilor entitii.
Fluxurile de numerar exclud micrile ntre elemente care constituie numerar sau
echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului
unei entiti, i nu din activitile de exploatare, investiie i finanare. Gestiunea
numerarului presupune plasarea excedentului de numerar n echivalente de numerar.
Corespunztor abordrii funcionale a activitilor firmei, n cadrul situaiei fluxurilor de
trezorerie, fluxurile sunt grupate, de asemenea, n urmtoarele trei categorii:
1.

Fluxuri generate de activitile de exploatare (operaionale);

2.

Fluxuri generate de activitile de investiie;

3.

Fluxuri generate de activitile de finanare.

Fluxurile de numerar generate de activitile de exploatare sunt generate de

principalele activiti productoare de venituri ale ntreprinderii, respectiv aceste fluxuri
de numerar rezult din tranzacii i alte evenimente care intr n determinarea profitului
net sau a pierderii nete. Astfel, exist urmtoarele intrri i ieiri de numerar determinate
de activitile operaionale:
 Intrri de numerar i echivalente de numerar:
- ncasri n numerar din vnzarea de bunuri i prestarea de servicii;
- ncasri n numerar din redevene, onorarii, comisioane i alte venituri;
- ncasri n numerar din restituiri ale impozitelor pe profit*.
 Ieiri de numerar i echivalente de numerar:
- pli n numerar ctre furnizori i prestatorii de servicii;
- pli n numerar ctre angajai i n numele acestora;
- plata n numerar ale dobnzilor pentru credite*;
- pli privind impozite, taxe i vrsminte (inclusiv impozitul pe profit).

Valoarea fluxurilor de trezorerie din activitile de exploatare exprim msura n care

activitile ntreprinderii au generat suficient flux de numerar pentru a rambursa
mprumuturile i ratele de leasing financiar, a menine capacitatea de funcionare a
ntreprinderii, a plti dividende acionarilor i de a face investiii noi fr a apela la surse
externe de finanare. n plus, datorit importanei activitilor de exploatare i
probabilitii mari de realizare a acestor fluxuri, valoarea fluxurilor de numerar din
activitile operaionale este foarte util pentru previzionarea fluxurilor viitoare de
numerar ale ntreprinderii.

39

Fluxuri generate de activitile de investiii

Prezentarea separat a fluxurilor de numerar provenite din activiti de investiii este

important deoarece exprim gradul n care plile efectuate au contribuit la obinerea de
resurse menite a genera venituri i fluxuri viitoare de numerar. Aceste fluxuri de numerar
reprezint intrri i ieiri determinate n special de achiziia i cedarea activelor
imobilizate pe termen lung. Se pot enumera urmtoarele tipuri de fluxuri de numerar
provenite din activiti de investiii:
 Intrri de numerar i echivalente de numerar:
- ncasri n numerar din vnzarea de imobilizri corporale i necorporale;
- ncasri n numerar din vnzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de
crean ale altor firme;
- ncasri n numerar din rambursarea avansurilor i creditelor acordate altor
pri;
- ncasri din dobnzi i dividende.
 Ieiri de numerar i echivalente de numerar:
- pli n numerar pentru achiziionarea de imobilizri corporale i
necorporale;
- pli n numerar pentru achiziia de instrumente de capitaluri proprii sau de
crean ale altor firme;
- avansuri n numerar i mprumuturi acordate altor pri.
Fluxuri generate de activitile de finanare

Fluxurile de numerar provenite din activitatea de finanare sunt determinate de modificrile

intervenite n dimensiunile capitalului total al ntreprinderii, precum i ale structurii de
finanare a acesteia. Valoarea acestor fluxuri de numerar este relevant pentru previzionarea
fluxurilor de numerar ateptate de ctre furnizorii de capital, respectiv creditorii i acionarii
companiei. n cadrul fluxurilor de numerar generate de activitile de finanare se pot include:
 Intrri de numerar i echivalente de numerar:
- ncasri n numerar provenite din emisiunea de aciuni sau alte instrumente
de capital propriu;
- ncasri n numerar provenite din emisiunea titlurilor de crean, a
mprumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaiunilor, ipotecilor i a altor
mprumuturi pe termen scurt sau lung.
 Ieiri de numerar i echivalente de numerar:
- pli n numerar efectuate ctre proprietari pentru a rscumpra aciunile
ntreprinderii;
- pli n numerar ale dividendelor ctre acionari;
- rambursrile n numerar ale unor sume mprumutate;
- plile n numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaiilor aferente
unui contract de leasing financiar.
Rezultanta final a celor trei categorii de fluxuri de numerar este trezoreria net, care
poate fi determinat astfel:

40

A) prin metoda direct, conform creia se opereaz cu ncasri i pli brute n

numerar ;
B) prin metoda indirect, prin care profitul net sau pierderea net este ajustat cu
efectele tranzaciilor ce nu au natur monetar, amnrile sau angajamentele de
pli sau ncasri n numerar din exploatare trecute sau viitoare i elemente de
venituri i cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiii sau finanri
Ordinul 3055/2009 prezinta structura exemplificativ a situaiei fluxurilor de numerar
ntocmit pe baza metodei directe (cu precizarea ca poate fi folosita in acest sens si
metoda indirecta) astfel:
Situaia fluxurilor de numerar metoda directa, conform Ordinului 3055/2009

Denumirea elementului
A

Exerciiul financiar
Precedent

Curent

Fluxuri de numerar din activiti de exploatare:

ncasri de la clieni
Pli ctre furnizori i angajai
Dobnzi pltite
Impozit pe profit pltit
ncasri din asigurarea mpotriva cutremurelor
Numerar net din activiti de exploatare
Fluxuri de numerar din activiti de investiie:
Pli pentru achiziionarea de aciuni
Pli pentru achiziionarea de imobilizri corporale
ncasri din vnzarea de imobilizri corporale
Dobnzi ncasate
Dividende ncasate
Numerar net din activiti de investiie
Fluxuri de numerar din activiti de finanare:
ncasri din emisiunea de aciuni
ncasri din mprumuturi pe termen lung
Plata datoriilor aferente leasing-ului financiar
Dividende pltite
Numerar net din activiti de finanare

41

Creterea net a numerarului i echivalentelor de numerar

Numerar i echivalente de numerar la nceputul exerciiului financiar
Numerar i echivalentele de numerar la sfritul exerciiului financiar
Pentru aprecierea corect a performanei i a riscului financiar asociat activitii firmelor,
se poate calcula o multitudine de rate pe baza informaiilor oferite de situaia fluxurilor de
numerar. n literatura i practica naional i internaional se recomand utilizarea
urmtoarelor rate financiare relevante:
a) Rata de acoperire a datoriilor financiare totale (n engl. Total Debt Ratio sau

Cash-flow to Total Debt) semnific capacitatea ntreprinderii de a rambursa datoriile sale

financiare viitoare i se determin cu ajutorul formulei:

CF exp l
R CF
/ DFT =
DFT
expl
unde: CF exp l cash-flow din activitatea de exploatare; DFT datorii financiare totale.
Aceast rat exprim durata de timp necesar pentru rambursarea datoriilor financiare
totale. Datoriile financiare totale includ att datoriile financiare pe termen scurt, ct i
cele pe termen lung. Informaiile privind nivelul acestei rate a ntreprinderii comparativ
cu firme similare din aceeai industrie intereseaz n special instituiile de credit.
b) Rata de acoperire a dobnzii (n engl. Cash Interest Coverage CIC) exprim

abilitatea companiei de a plti dobnda aferent datoriilor financiare i se calculeaz pe

baza urmtoarei formule:

R CFexp l / Dob =

CF exp l + Dob
Dob

+ Im p

unde:
CF exp l cash-flow din activitatea de exploatare; Dobp dobnda pltit; Im pp
impozitul pe profit pltit.
Dobnda pltit include att dobnzile pentru datoriile financiare pe termen scurt, ct i
pentru cele pe termen lung. ntreprinderile cu un grad de ndatorare ridicat nregistreaz
un nivel sczut al acestei rate, n timp ce ntreprinderile care-i finaneaz activitatea
predominant pe baza surselor proprii de capital dein un nivel bun al ratei respective. Un
nivel al acestui indicator mai mic dect 1 indic un risc financiar alarmat pentru
investitori i analiti. Spre deosebire de rata de acoperire a dobnzii calculat pe baza

42

profitului net, acest indicator este mult mai relevant, indicnd capacitatea real de plat a
dobnzii pe baza numerarului disponibil.
c) Rata de acoperire a datoriilor financiare curente (n engl. Cash Curent Debt

Coverage CDC) se calculeaz ca raport ntre fluxurile nete de numerar din activitatea

de exploatare, rmase la dispoziia ntreprinderii, i datoriile financiare curente, conform

formulei:
R CF
/ DFC =
exp l

CF exp l Div p
DFC

unde:
CF exp l cash-flow din activitatea de exploatare; Divp dividende pltite; DFC datorii
financiare curente.
Datoriile financiare curente de la numitorul ratei includ toate rambursrile de credite i
alte mprumuturi din cursul exerciiului financiar. Aceast rat reflect gradul de confort
n rambursarea datoriilor financiare curente ale ntreprinderii. Cu ct nivelul ratei este
mai ridicat, cu att mai facil este restituirea sumelor mprumutate. Ca i celelalte rate
construite pe baza cash-flow, valoarea ratei variaz n funcie de domeniul de activitate al
firmei.
d) Rata cash-flow operaional (n engl. The Operating Cash-flow Ratio OCF)

reprezint raportul dintre fluxul net de numerar generat de activitatea de exploatare i

datoriile curente totale:
R CF
=
exp l

CF exp l
DC

unde:
CF exp l cash-flow din activitatea de exploatare; DC datorii curente totale.
Rata cash-flow operaional semnific capacitatea ntreprinderii de a genera resurse
financiare necesare pentru acoperirea obligaiilor sale curente. Valoarea acestei rate
financiare depinde de industria n care activeaz firma analizat, dar indiferent de sector,
trebuie s nregistreze un nivel minim de 2. Astfel, companiile din domeniile intensiv
capitalizate genereaz un flux net de numerar semnificativ din activitatea de exploatare,
respectiv au un nivel ridicat al acestei rate. Totui, aceast rat nu are o relevan ridicat
n analiza lichiditii firmei deoarece conine i datoriile curente nepurttoare de dobnd.
e) Rata de finanare a activelor imobilizate (n engl. Capital Expenditure Ratio):

43

CF exp l
R CF
/ AN Im = AN Im
exp l
unde:
CF exp l cash-flow din activitatea de exploatare; ANIm achiziii nete de active
imobilizate.
Se apreciaz c valoarea acestei rate trebuie s fie ct mai mare, dar interpretarea acesteia
trebuie fcut cu precauie. Astfel, pe de o parte, dac firma achiziioneaz active
corporale de o valoare semnificativ, atunci rata va scdea, iar reducerea acestei rate
poate fi considerat normal. Dimpotriv, cnd ntreprinderea manifest o tendin
prelungit de scdere a ratei, probabil c se realizeaz investiii superioare posibilitilor
financiare proprii, iar firma va apela la mprumuturi mai mari, ceea ce va conduce la creterea
riscului su financiar. Pe de alt parte, reducerea achiziiilor de active corporale determin
diminuarea riscului financiar i, implicit, a ratei de finanare a activelor corporale. Dei
aparent pozitiv, evoluia ratei poate semnala deteriorarea competitivitii firmei pe termen
lung prin reducerea achiziiilor de active corporale.
f) Gradul de adecvare a cash-flow (n engl. Cash-flow Adequacy Ratio CFA) se

calculeaz ca raport ntre EBITDA (profitul nainte de amortizare, cheltuielile cu

dobnzile i impozitul pe profit), din care se scad dobnzile pltite, impozitul pe profit
pltit i cheltuielile de capital, i media anual a maturitilor planificate pentru urmtorii
cinci ani, corespunztor urmtoarei formule:

RA

=
CF

EBITDA Dob p Im p p AN Im
MaRp

unde:
CF exp l cash-flow din activitatea de exploatare;
Dobp dobnda pltit; Im pp impozitul pe profit pltit;
ANIm achiziii nete de imobilizri;
MaRp media anual a rambursrilor planificate pentru urmtorii cinci ani.

44