Sunteți pe pagina 1din 2

Fratii Karamazov este un roman sinteza a tuturor problemelor , atitudinilor exis

tentiale si intrebarilor pe care celelalte romane dostoievskiene anterioare le a


dusesera.
Altfel spus,acest roman este un corolar al intregii opere a autorului rus.
Actiunea romanului imbina povestea familiei Karamazov cu numeroase conceptii fil
ozofice si religioase. Acest fapt poate fi explicat
pe baza spiritului scormonitor, abisal si insondabil al poporului rus, si aici,
al lui Dostoievski.
Dintre toate conceptiile transpuse in text se desprinde Legenda marelui inchizit
or. Creatia lui Dostoievski, aceasta parabola este transmisa de catre Ivan frate
lui sau Aliosa.
Legenda are in centru doua personaje, Iisus Hristos si Marele inchizitor si pune
mai multe probleme de ordin moral si spiritual.
O prima astfel de problema este libertatea constiintei. Ea imbraca forma unui re
pros pe care Marele inchizitor il adreseaza Mantuitorului sugerand ca oamenii su
nt lispsiti de putere interioara si drept urmare, nu pot alege intre bine si rau
.
De aici se dezvolta ideea ca omul are nevoie de o autoritate care sa-l ghideze e
l fiind privat de forta interioara. Ca urmare, marele inchizitor ii aduce Lui Ii
sus urmatorul repros si anume faptul ca a creat oamenii in graba, lasandu-i inco
mpleti.
Este evident faptul ca Inchizitorul are rolul de ispita, incercand sa-l atraga p
e Hristos in capcanele sale. Mantuitorul insa, net superior acestuia, este depar
te de a reactiona conform asteptarilor.
Desi are puterea sa aneantizeze diavolul,El isi exprima dragostea fata de ingeru
l lui cazut sarutandu-l.
Gestul lui Iisus este izvorat dintr-o dragoste infinita pentru tot ce este creat
ia lui Dumnezeu. Se intelege astfel ca ispita este si ea creatia lui Dumnezeu si
ca omenirea are nevoie de ea caci in alte circumstante aceasta ar fi putut sa n
u fie creata.
Binele fiind vazut doar in raport cu raul, rezulta ca raul este o necesitate pe
lume
. constientizarea a ce este bun nu ar putea fi posibila daca nu ar exista o alt
ernativa.
Insasi credinta si-ar pierde necesitatea, iar dezvoltarea unei relatii cu divini
tatea ar fi optionala.
Omenirea nu doar ca nu ar mai cauta un sprijin in religie, dar ar fi inapta sa e
volueze.
Evolutia se realizeaza numai atunci cand se intalneste un obstacol si se cere ca
acesta sa fie depasit.
In conditiile, unei lumi fara contraste, in care totul e bun, nu ar mai exista n
icio problema de natura morala ce trebuie rezolvata deci nu ar mai exista niciun
prilej de evolutie spirituala.
O astfel de lume ar avea ca trasatura fundamentala superficialitatea si ar fi co
mplet lipsita de orice fel de nuante comportamentiste.
Mai mult, trebuie luat in considerare faptul ca omul este o fiinta complexa. El
este inzestrat atat cu capacitatea de a face bine cat si cu capacitatea de a fac
e rau. Prin urmare, iata ca omenirea asa cum o stim ar maipierde inca una din tr
asaturile ei distinctive.
Ar ramane oameni cu o singura trasatura dominanta, personaje bune si atat.
Pe de alta parte, aspectul cel mai nefast al absentei raului ar fi neputinta de
a distinge binele.
Am dovedit asadar ca necesitatea existentei raului este indiscutabila. In aceste
conditii, Iisus, simbolul iubirii totale si neconditionate dovedeste prin sarut
ca iubeste raul la fel de mult ca pe orice altceva e creat de Dumnezeu.
Situatia se explica prin faptul ca Dumnezeu a plasmuit lumea ca pe un sistem com
plex,in care fiecare lucru
isi are un element omolog si un element de sens contrar. Totul se completeaza re

ciproc in functionarea universului si de aceea raul completeaza binele si invers


.
Daca reactia lui Iisus la capcanele intinse de ispita este usor de inteles, gest
ul Inchizitorului lasa o cale deschisa interpretarilor.
Reactia lui, si anume eliberarea Mantuitorului se explica ca un efect imediat la
perceperea iubirii lui Iisus.
Chiar si "infricosatul duh" este ferm convins de marturia de iubire a lui Hristo
s.
Ideea este ca oricine se inmoaie in fata iubirii, iar in fata celei mai puternic
e si sincere iubiri nici macar raul nu poate rezista.
Ca urmare satana insusi face o fapta buna neputand rezista in fata dragostei nem
arginite a Mantuitorului.
In concluzie, legenda marelui inchizitor are ca tema puterea colosala a iubirii
, surprinzand printre altele si perfectiunea lumii in care traim cu toate elemen
tele sale, cu rau si cu bine.