ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURESTI

Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

GESTIUNEA FINANCIARA A INTREPRINDERII

STUDENTI:
Ivan Elena Madalina
Ivan Valentin Alexandru
Iordan Silvia Sevastia

2013-2014

SOCIETATEA NAIONAL DE TRANSPORT GAZE NATURALE

TRANSGAZ S.A.
Introducere
OBIECT DE ACTIVITATE
Societatea Naional de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ S.A., nfiinat n baza
Hotrrii Guvernului nr. 334/28 aprilie 2000, este persoan juridic romn avnd forma juridic
de societate comercial pe aciuni i i desfoar activitatea n conformitate cu legile romne i
cu statutul su.
"TRANSGAZ" S.A. are ca scop ndeplinirea strategiei naionale stabilite pentru transportul,
tranzitul internaional, dispecerizarea gazelor naturale i cercetarea-proiectarea n domeniul
transportului de gaze naturale prin efectuarea, cu respectarea legislaiei romne, de acte de
comer corespunztoare obiectului de activitate aprobat prin Actul Constitutiv.
"TRANSGAZ" S.A. poate desfura complementar i alte activiti conexe pentru susinerea
obiectului principal de activitate, n conformitate cu legislaia n vigoare i cu statutul propriu,
dar nu poate achiziiona gaze din producia intern sau din import.
"TRANSGAZ" S.A. este operatorul tehnic al sistemului naional de transport i rspunde de
funcionarea acestuia n condiii de calitate, siguran, eficiena economic i protecie a mediului
nconjurtor.
MISIUNEA TRANSGAZ S.A.
"n viitorul apropiat, TRANSGAZ va fi un operator de transport gaze pe piata internationala de
gaze naturale, cu un sistem national de transport dezvoltat si reabilitat, avnd un sistem de
management performant, aliniat la standardele internationale."

Obiective strategice
Siguranta energetica
Asigurarea capacitilor de transport pentru satisfacerea cerinelor de consum din
economia naional:
o Reconsiderarea si reabilitarea SNT (Infrastructua Sistemului National de
Transport);
o Dezvoltarea i modernizarea SNT;
Dezvoltarea tranzitului de gaze naturale realizarea pe teritoriul Romaniei a unor
capacitati de tranzit integrate in coridorul de transport al gazelor din regiunea Marii
Caspice spre vestul Europei;
Interconectarea SNT cu sistemele de transport gaze naturale din rile vecine, in baza
unor acorduri/conventii interguvernamentale;
Implementare SCADA( Sistem de transport);
Implementarea prevederilor codului retelei.
Dezvoltare durabila
Modernizarea sistemelor de odorizare a gazelor naturale;
Reducerea impactului proceselor tehnologice asupra mediului nconjurtor;
Reducerea consumurilor tehnologice;
Cercetare stiintifica si proiecte in domeniul transportului gazelor naturale.
Implementarea de programe de responsabilitate sociala n vederea cresterii gradului de
coeziune sociala.
Competitivitate
Modernizarea SNT pentru asigurarea compatibilitatii operarii acestuia in corelare cu
sistemele de transport europene in vederea integrarii in piata unica europeana;
Creterea flexibilitii in operarea SNT in conformitate cu evolutia pietei de gaze;
Cresterea eficientei energetice prin recuperarea potentialului de detenta a gazelor naturale
si a energiei continute in gazele arse;
Cresterea eficientei economice in conditiile operarii unui sistem de transport echilibrat si
competitiv;
Diversificarea i consolidarea, n cadrul stabilit la nivel european, a relaiilor de
colaborare cu rile de tranzit al gazelor naturale;
Instituirea zonelor de protectie si siguranta aferente conductelor din SNT.

I.

Analiza pe baza bilantului Analiza pozitiei financiare

Diagnosticarea rentabilitatii si riscului unei intreprinderi presupune o analiza financiara

complexa incepand cu o analiza a pozitiei si performantei financiare. In cazul companiei
Transgaz S.A aceasta este foarte importanta pentru actionari , furnizori sau parteneri bancari
deoarece prezinta o imagine globala a activitatii intreprinderii.
Sursele de date folosite in scopul realizarii analizei financiare sunt bilantul si contul de profit
si pierdere. In cadrul analizei financiare a companiei Transgaz S.A am utilizat datele din
anii:2009, 2010 si 2011, asa cum sunt reflectate ele in documentele mentionate mai sus.
I.1 Analiza bilantului
Pentru inceput am sintetizat bilantul contabil din cei 3 ani de activitate a intreprinderii luate
in discutie:
ACTIV
I. IMOBILIZARI
Necorporale
Corporale

2009
2010
2.956.719.6 3.275.070.8
55
16
496.083.022 497.791.432
2.441.455.9 2.731.187.5
64
67

2011
3.402.786.9
65
11.296.624
3.323.009.9
03

Financiare
19.180.669 46.091.817 68.480.438
II. ACTIVE
CIRCULANTE
476.824.992 558.979.824 684.878.301
Stocuri
34.955.150 27.654.123 43.247.769
Creante
245.303.577 333.719.058 366.868.985
Investitii pe
termen scurt
0 171.851.407 255.607.046
Disponibilitati
196.566.265 25.755.236 19.154.501
III. CHELTUIELI
IN AVANS
1.340.719
1.540.861
1.371.954
TOTAL ACTIV

3.434.885.3
66

3.835.591.5
01

4.089.037.2
20

Pasiv
Capital propriu
Provizioane
Datorii pe termen
lung
Datorii pe termen
scurt

2009
2010
2011
2.363.368.738 2.586.426.275 3.262.877.964
31.286.516
31.249.312
42.427.376

Venituri in avans
TOTAL PASIV

175.927.548
296.513.318
350.457.043
3.434.885.366 3.835.591.501 4.089.037.220

527.448.777

564.224.722

75.147.643

336.853.787

357.177.874

358.127.194

Totodata,pentru a putea analiza evolutia in timp a companiei si pentru a oferi o imagine cat mai
concludenta, am realizat bilantul sintetizat si in valori reale (tinand cont de rata inflatiei).
ACTIV
I. IMOBILIZARI
Necorporale
Corporale

2009
2010
3.318.403.6 3.464.697.4
69
16
556.766.928 526.613.556
2.740.109.7 2.889.323.3
75
27

2011
3.402.786.9
65
11.296.624
3.323.009.9
03

Financiare
21.526.966 48.760.533 68.480.438
II. ACTIVE
CIRCULANTE
535.153.138 591.344.756 684.878.301
Stocuri
39.231.078 29.255.297 43.247.769
Creante
275.310.609 353.041.391 366.868.985
Investitii pe
termen scurt
0 181.801.603 255.607.046
Disponibilitati
220.611.452 27.246.464 19.154.501
III. CHELTUIELI
IN AVANS
1.504.724
1.630.077
1.371.954
TOTAL ACTIV

3.855.061.5
31

4.057.672.2
49

4.089.037.2
20

Pasiv
Capital propriu
Provizioane
Datorii pe termen
lung
Datorii pe termen
scurt

2009
2010
2011
2.652.470.442 2.736.180.356 3.262.877.964
35.113.674
33.058.647
42.427.376

Venituri in avans
TOTAL PASIV

197.448.081
313.681.439
350.457.043
3.855.061.531 4.057.672.249 4.089.037.220

591.969.534

596.893.333

75.147.643

378.059.800

377.858.473

358.127.194

Se observa ca activul intreprinderii creste de la un an la altul creste in valori nominale cat si in

valori reale, exceptie facand imobilizarile necorporale care scad drastic dar si disponibilitatile.
Din punct de vedere al pasivului se observa ca atat in valori reale cat si in valori nominale acesta
creste , exceptie facand datoriile pe termen lung .
Pentru a reda o imagine cat mai concisa a structurii bilantului am raportat fiecare element al
activului/pasivului la total active/pasiv.
ACTIV
I. IMOBILIZARI
Necorporale
Corporale
Financiare
II. ACTIVE
CIRCULANTE
Stocuri
Creante
Investitii pe termen
scurt
Disponibilitati
III. CHELTUIELI
IN AVANS
TOTAL ACTIV

2009
86,08%
14,44%
71,08%
0,56%

2010
85,39%
12,98%
71,21%
1,20%

2011
83,22%
0,28%
81,27%
1,67%

13,88%
1,02%
7,14%

14,57%
0,72%
8,70%

16,75%
1,06%
8,97%

5,72%

4,48%
0,67%

6,25%
0,47%

0,04%

0,04%

0,03%

100,00%

100,00%

100,00%

Pasiv
Capital propriu
Provizioane
Datorii pe termen
lung
Datorii pe termen
scurt
Venituri in avans
TOTAL PASIV

2009
68,80%
0,91%

2010
67,43%
0,81%

2011
79,80%
1,04%

15,36%

14,71%

1,84%

9,81%
5,12%
100,00%

9,31%
7,73%
100,00%

8,76%
8,57%
100,00%

Observam ca activul este alcatuit in proportie de 86,08% din imobilizari , marea majoritate fiind
reprezentate de imobilizarile corporale 71,08%. De asemenea putem afirma ca , capitalul propriu
detine cel mai mare procent 68,80% din total pasiv.
I.2 Situatia neta
Situatia neta reprezinta acea parte din activul total finantat pe baza capitalurilor proprii si
totodata prezinta valoarea aportului initial al actionarilor la care se adauga rezervele, primele si
rezultatul exercitiului.
SN= Active totale- Datorii totale = Capitaluri proprii(+Provizioane eventual)
Am calculate valoarea acestui indicator cat si a celorlalti indicatori in valori reale tinand cont de
inflatia inregistrata in Romania in anii 2009-2011, ilustrand astfel o imagine cat mai clara asupra
modificarilor survenite anual.

1.Situatia neta

2009
2.394.655.2
54

2010
2.617.675.5
87

2011
3.305.305.3
40

Valoarea averii actionarilor a crescut pe fondul cresterii imobilizarilor corporale , dar mai ales pe
baza rezultatelor satisfacatoare obtinute pe baza investitiilor si a proiectelor lansate(programe
CSR- Triple P- Profit, people , planett).
I.3 Fondul de rulment
Fondul de rulment este cel mai sugestiv indicator pentru a reflecta poziia financiar a companiei
pe termen lung. n cazul bilanului contabil al SC Bermas SA, ntlnim att nevoi (nregistrate n

partea de activ), ct i resurse (nregistrate n partea de pasiv), att pe termen lung ct i pe

termen scurt.
FR=Resurse pe TL Nevoi pe TL=

Capitaluri proprii+ Datorii pe termen lung

Imobilizari

2.Fondul de
rulment

2009

2010

2011

-34.615.624

-93.170.507

-22.333.982

Deoarece fondul de rulment este negativ , inseamna ca nevoile pe termen lung sunt mai mari
decat resursele pe termen lung, astfel firma nu a reusit sa isi finanteze integral investitiile din
capitaluri permanente.
Fondul de rulment poate fi descompus i calculat c fond de rulment propriu i mprumutat
(strin) :
3.Fondul de rulment
propriu

-593.350.917

-688.644.541

-139.909.001

4. Fondul de rulment
imprumutat

558.735.293

595.474.034

117.575.019

Deoarece fondul de rulment imprumutat are valori pozitive (mult mai mari decat fondul de
rulment propriu ) putem afirma ca societatea nu are autonomie financiara , apeleaza la finantare
externa si este dependenta fata de creditori.
I.4 Nevoia de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, artnd msura n
care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt (fr a lua n
considerare disponibilitile i creditele bancare pe termen scurt).
Structura necesarului de fond de rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii prime,
produse finite, semifabricate) a cror valoare incorporeaz cheltuielile de fabricaie i, pe de alt
parte, creanele.

NFR= Nevoi pe TS- Resurse pe TS= Stocuri +Creante Datorii pe TS (mai putin creditele de
trezorerie)

5.Nevoia de fond de
rulment

2009

2010

2011

-231.181.889

-118.925.743

-41.488.483

Se observa ca pe parcursul anilor NFR creste , astfel resursele pe termen pe termen scurt sunt
mai mult decat suficiente pentru a acoperi nevoile pe termen scurt. Firma a generat resurse
ciclice din exploatare .
I.5 Trezoreria neta
Trezoreria net este expresia cea mai concludent a desfurrii unei activiti echilibrate i
eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al ntreprinderii att pe termen lung ct i pe
termen scurt, fapt ce poate fi dedus i din formula de calcul:
TN=FR-NFR = Active de trezorerie Pasive de trezorerie

6.Trezoreria neta

2009
196.566.26
5

2010

2011

25.755.236

19.154.501

Deoarece FR este mai mare decat NFR , deci TN este pozitiva astfel nevoile pe TL sunt acoperite
din resurse pe TS. Aceasta este o situatie riscanta pentru companie deoarece intreg sistemul de
finantare este construit pe banii furnizorilor.
II.Analiza performantei financiare a intreprinderii
II.1. Descrierea contului de profit si pierdere
Contul de profit i pierdere nu are forma unui cont obinuit, el prezint veniturile i cheltuielile
ntr-o anumit succesiune, astfel nct, pentru toi indicatorii sau elementele din structura sa,
conine date de la finele exerciiului financiar ncheiat, precum i de la sfritul celui precedent.
Prin compararea datelor exerciiului financiar ncheiat cu datele exerciiului financiar precedent
se poate concluziona dac activitatea agentului economic este rentabil sau nerentabil. De
asemenea, prin analizarea contului de profit i pierdere, se poate constata care dintre indicatorii
realizai au influenat pozitiv sau negativ activitatea agentului economic.

II.2 Marjele de acumulare Varianta anglo-saxona

o EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization) reprezint
ctigul brut din activitatea de exploatare, fr s fie afectat de amortizri sau
provizioane.
2010
EBITDA

583.618.166

2011
634.847.864

2009
501.483.95
5

In anul 2010 fata de 2009 se observa o crestere cu aproximativ 16,37% in termeni relativi. In
anul 2011 fata de 2010 de asemenea se inregistreaza o crestere a indicatorului de 8,77%, mai
mica decat anul precedent.
o EBIT (earnings before interest and taxes) reprezint ctigul din activitatea de
exploatare, cu luarea n calcul a amortizrilor i provizioanelor, nainte de dobnzilor i a
impozitului pe profit.
2010

2011

EBIT

448.351.460

471.529.670

EBT

442.889.351

462.260.472

2009
373.926.60
5
361.281.50
5

o RN (rezultatul net) reprezint ctigul final obinut de ntreprindere dup acoperirea

tuturor cheltuielilor, inclusiv a impozitului pe profit.

RN

2010

2011

367.798.860

379.571.465

2009
298.631.54
1

II.3 Capacitatea de autofinantare

Reprezint potenialul financiar degajat de activitatea rentabil la sfritul exerciiului, destinat
s finaneze politica de investiii din perioada viitoare i s remunereze acionarii prin dividente.
Pentru determinarea capacitii de autofinanare se pornete de la separarea cheltuielilor i

veniturilor n funcie de incidena acestora asupra trezoreriei ntreprinderii n dou categorii; 1

Fluxuri realizabile i 2 Fluxuri calculate. Capacitatea de autofinanare se poate determina prin
dou metode:
a. Metoda deductiv permite determninarea capacitii de autifinanare ca diferen ntre
veniturile ncasabile, corespunztoare unor ncasri efective sau viitoare, i cheltuielile pltibile,
corespunztoare unor pli efective sau viitoare.
b) Metoda aditiv are meritul de a pune n eviden elementele contabile, negeneratoare de
fluxuri monetare. n procedeul adiional se pornete de la profitul net al exerciiului la care se
adaug cheltuielile calculate i se scad veniturile calculate.
CAF=RN+Ajustare de valoare imobilizari+Venituri din ajustari pentru provizioane
2009

2010

2011
547.628.84
CAF
433.708.513 510.920.977
2
Compania are o capacitate de autofinantare pozitiva in fiecare an,fiind in crestere de la un an la
altul.
II.

Analiza Cash-Flow-ului intreprinderii

III.1 Cash- flow disponibil

Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezint rezultatul diferenei dintre ncasrile i plile generate
de ntreaga activitate a ntreprinderii de gestiune (exploarare, financiare, excepionale) i operaii
de capital (investiii, dezinvestiii, finanare).
Pentru a determina CFD dup origine, trebuie avut n vedere c din acest cash-flow de exploatare
trebuie finanate i creterea economic dar i activele circulante nete.
n raport cu destinaiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi mprit n CFD pentru acionari i
CFD pentru creditori.
CFD = CFDact + CFDcr
CFD actionari= Profit net - CPR
CFD creditori = Dobanzi- Datorii pe termen lung

CFD actionari
CFD creditori

2010
4.581.996.15
3
-

2011
5.469.786.77
4
-630.103.167

CF disponibil

1.086.211.39
0
5.668.207.54
3

6.099.889.94
1

III.2 Cash- flow de finantare

Cash flow financiar( bani proveniti din surse externe: debitori, investitori, actionari, plata
dividendelor. Fluxul de disponibilitati nete este esential pentru supravietuirea unei intreprinderi.
In cazul in care o firma nu are bani suficienti pentru a sustine operatiunile aceasta este
insolvabila. Fluxurile de numerar apar in principal dine cele trei active de finantare, operaiuni,
investitie.
Cash-flow-ul de finanare se poate mpri totodat n cash inflow-uri generate de majorrile de
capital social sau prin contractarea de noi mprumuturi.
CFfin = DTL+CPR+Rezultatul financiar- Profitul net
CF fin

2010
2011
-100.404.808 -172.453.242

Valorile negative ale CF fin pot fi o consecinta a faptului ca, compania nu isi incaseaza la timp
banii de la client sau ca investitiile realizate de companie sunt autofinantate, intreprinderea avand
un surplus de resurse financiare.
Cash-flow-ul de finanare are valori negative datorit faptului c profitul net depete valorile
variitiilor CPR-ului i DAT-ului, astfel investiiile realizate de companie sunt autofinantate,
ntreprinderea avnd un surplus de resurse financiare.
III.3 Cash-flow Intreprindere
n final cash-flow-ul ntreprinderii este suma celor trei cash-flow-uri de gestiune, de investiii i
de finanare i este egal cu modificarea trezoreriei nete.

CF intreprindere

2010
-193.364.987

2011
-8.091.963

IV. Elaborarea diagnosticului financiar pe baza sistemului ratelor

IV.1 ROA (Return on assets)
Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai unei companii, si
masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de vedere al profitului obtinut. Formula de
calcul rentabilitatea activelor:
ROA = Profit net / Active totale
2009
8,69%

ROA

2010
9,59%

2011
9,28%

IV.2 ROE ( Return on equity)

In opinia multor economisti, ROE este cel mai important indicator de masurare a performantelor
unei companii. Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si
capitalurile proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia actionarilor la finantarea
afacerii.
ROE= Profitul net / Capitaluri proprii
ROE

2009
12,64%

2010
14,22%

2011
11,63%

Pentru o investiie de 100 de lei n activul economic al ntreprinderii acionarii i creditorii au

nregistrat un ctig net de 9,28 n 2011, iar la o invesie de 100 lei n capitalul companiei
ctigul este de 11,63 lei.
IV.3 Rate de marja
IV.3.1 Rata marjei nete

Rata marjei nete exprim eficiena global a ntreprinderii, respectiv capacitatea sa de a

realiza profit i de a rezista concurenei.
Marja neta (net margin), la fel ca si marja operationala, este o masura a procentului din cifra de
afaceri reprezentat de profit, insa de data aceasta este vorba de profitul net. Spre deosebire de
marja operationala, ia in calcul si cheltuieli care nu tin de mersul in sine al afacerii, dar care pot
fi in unele cazuri mai importante si pot determina succesul sau esecul unei companii, cum ar fi
cheltuielile cu dobanzile sau impozitul pe profit. Este o masura mai complexa decat marja
profitului operational, pentru ca inglobeaza toate aspectele care influenteaza activitatea firmei:
partea operationala, partea de finantare, cea de fiscalitate, si asa mai departe. Oricare dintre
acestea poate avea un impact decisiv asupra dezvoltarii companiei.
Bineinteles, cu cat marja este mai mare cu atat este mai bine. Pe de alta parte insa, asa cum se
poate vedea si la rata de rotatie a activelor, in domeniile cu marje mari de profit rotatia activelor
este mica, si invers.
Rata marjei nete = Profit net/ CA
Rata marjei brute de exploatare = EBITDA/ CA
Rata marjei brute de autofinantare= CAF/CA

Rata marjei nete

Rata marjei brute de
exploatare
Rata marjei brute de
autofinantare

2009
25,1511%

2010
2011
28,0121% 28,2522%

49,1530%

48,3510% 37,3316%

36,5274%

38,9126% 40,7668%

IV.4 Rate de rotatie

Durata de rotatie a stocurilor =( Stocuri / CA )*360
Perioada de rotie a stocurilor este un indicator financiar de eficienta operationala, care evalueaza
perioada medie in care stocurile de materii prime si materiale a companiei sunt transformate in
produse finite si vandute clientilor.

Durata de rotatie a creantelor = (Creante/ CA)*360

Durata de rotatie a creantelor creste de la un an la altul implicand astfel o perioada mai mare de
recuperare a banilor de a clienti.
Viteza de rotatie a disponibilitatilor = CA/ Disponibilitati
Viteza de rotatie a disponibilitatilor creste , astfel banii sunt ancorati in fluxuri ciclice
determinand astfel o stare fluida la nivelul disponibilitatilor.

Durata de rotatie a stocurilor

Durata de rotatie a creantelor
Viteza de rotatie a
disponibilitatilor

2009
10,5982658 zile
74,37509237 zile
6,040458127

2010
7,58225435 zile
91,4996574 zile

2011
11,59 zile
98,318 zile

50,97984472 70,1308693

IV.5 Rate de structura

Rata imobilizarilor = Imobilizari / Active totale
Rata stocurilor = Imobilizari/ Active totale
Rata datoriilor pe termen lung = Dat. pe TL/ Total pasiv

Rata imobilizarilor
Rata stocurilor
Rata datoriilor pe termen lung

2009
86,08%
1,02%
15,36%

2010
85,39%
0,72%
14,71%

2011
83,22%
1,06%
1,84%

V.Diagnosticul riscului intreprinderii

V.1 Levierul arata gradul de indatorare a capitalurilor proprii si este o expresie a riscului
suplimentar asumat de actionari prin apelarea la indatorare, risc pentru care acestia solicita o
prima de risc, o remunerare suplimentara (sub forma efectului de levier financiar al indatorarii).

Gradul de indatorare general Este un indicator general al indatorarii si calculeaza proportia in

care activul total este finantat din alte surse decat cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii
la stat.
Indicatorul este inversul solvabilitatii patrimoniale si poate avea valori mai mici sau egale cu 1.
In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita
sub 30% indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de
credite, situatie alarmanta.

Autonomia financiara la termen

O alta varianta a formulei este utilizarea doar a datoriilor pe termen lung, inclusiv a ratei curente
a datoriilor pe termen lung, exceptand insa obligatiile pe termen lung legate de impozitul amanat
si de beneficiile angajatilor.
Aft= Datorii pe TL / Capitaluri proprii

levier financiar
rata dobanzii efective
efect de levier financiar
ROA (Profit din exploatare)
Grad de indatorare
Autonomia financiara la
termen

2009
22,32%
1,83%
1,83%
10,05%
0,182456615

2010
21,81%
3,75%
1,66%
11,35%
0,179081949

2011
2,30%
40,16%
-0,68%
10,82%
0,0225126

0,223176675

0,218148388 0,02303109

V.2 Rolul diagnosticului financiar in evaluarea riscului de faliment

Lichiditatea curenta sau globala (current ratio)
Rata curenta este un indicator des utilizat in testarea lichiditatii unei companii, care reflecta
raportul dintre activele circulante disponibile (concretizate in stocuri, creante, investitii pe
termen scurt, disponibilitati banesti) si datoriile curente. Formula: Teoretic, cu cat este mai mare
valoarea acestui raport, cu atat mai protejata este pozitia creditorilor companiei. O valoare
ridicata a acestui indicator ar oferi o mult mai mare protectie impotriva pierderilor potentiale, ce
s-ar datora falimentului afacerii. Un excedent semnificativ al activelor curente fata de datoriile
curente ar putea fi considerat un mijloc de protectie, in conditiile in care stocurile ar trebui
lichidate rapid, iar la colectarea creantelor s-ar inregistra pierderi sau probleme de recuperare.
Privita dintr-un alt unghi, o rata de lichiditate excesiv de mare ar putea sa semnaleze un
management defectuos.
Aceasta rata ridicata ar putea indica nivele excesive ale numerarului, stocuri supradimensionate
devenite inutile, comparative cu nevoile curente, si un management slab al creditului commercial

acordat. In acelasi timp, compania s-ar putea sa nu profite din plin de capacitatea sa de indatorare
comerciala pe termen scurt.
Rata lichiditatii imediate presupune capacitatea firmei de a achita imediat datoriile curente si se
calculeaza ca raport intre disponibilitati si datoriile care trebuie platite intr-o perioada mai mica
de un an. Denumirea indicatorului rata lichiditatii imediate mai este cunoscuta si sun denumirea
de raport de disponibilitate sau raport al lichiditatii imediate. Indicatorul este folosit cu precadere
de catre firmele care acorda credite pe termen scurt , deoarece pot sa vada exact capacitatea de
plata a intreprinderii.
Rate de lichiditate
Lichiditate curenta
Lichiditate rapida
Lichiditate imediata

2009
1,415525104
1,311755602
0,583535862

2010
2011
1,564990064 1,91238843
1,487566111 1,79162751
0,072107591 0,05348519

Lichiditatea curenta= ACR/Dat. pe TS

Lichiditatea rapida = (ACR-Stocuri )/ Dat. pe TS
Lichiditatea imediata = Disponibilitati/ Dat.pe TS
Lichiditatea curenta a companiei a crescut in intervalul 2009-2011 datorandu-se in principal
scaderii datoriilor pe termen scurt de la un an la altul.
Lichiditatea rapida a crescut in intervalul 2009-2011, datorita cresterii ACR influentata si de
scaderea stocurilor. Acest indicator arata capacitatea companiei de a acoperi datoriile pe TS din
disponibilitati si din creante.
Lichiditatea imediata a scazut in intervalul 2009-2011 , din cauza ca disponibilitatile au scazut
drastic, astfel compania nu mai poate acoperi acelasi nivel din datoriile pe TS din
disponibilitatile pe care le detine la fel ca in anii precedenti.

Bibliografie:
1. http://www.transgaz.ro/Downloads/Situatii_financiare/cont_profit_pierdere_17_02_2011.pdf
2.http://www.transgaz.ro/Downloads/Raportari_anuale/Raportul_anual_al_administratorilor_25_
04_2012.pdf
3.http://www.goldring.ro/gradul-de-indatorare-teorie.html
4.http://www.transgaz.ro/ac_raportari_anuale.php
5.http://www.investopedia.com/terms/r/returnonequity.asp
6.http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap4
7.http://www.transgaz.ro/Downloads/Revista/REVISTA_CSR_TRIPLE_P-PROFITPLANETTE-PEOPLE.pdf
8.http://www.financiarul.ro/2008/09/13/ce-este-ebitda/
9.http://www.goldring.ro/indicatori-de--masurare-a-lichiditatii.html
10. http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=13&id=7935