COLEGIUL TEHNIC ALEXANDRU IOAN CUZA SUCEAVA

PROIECT DE CERTIFICARE PROFESIONAL

NIVEL 3
CALIFICAREA PROFESIONAL: TEHNICIAN MECATRONIST

ELEV: TUCALIUC ANDREI

CLASA: a XII - a E

NDRUMATOR: MIRON ODORICA

ANUL ABSOLVIRII: 2011

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 1

TEMA PROIECT:
APARATELE DE MASURA SI CONTROL
FOLOSITE IN SCHEMELE PNEUMATICE

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 2

CUPRINS

I.Argument ...4
II.Cotinut propriu-zis
II.1.Componenta instalatiilor de actionare pneumatica ....6
A. Sursa de aer comprimat...............................................................................................6
B. Elementele de actionare...............................................................................................8
C. Elemente de reglare si control....................................................................................9
D. Elemente auxiliare......................................................................................................10
II.2.Identificarea si caracterizarea aparatelor de masura si control
folosite in schemele pneumatice...10
A. Mijloace pentru masurarea temperaturii...10
B. Mijloace pentru masurarea presiunii....13
C. Mijloace pentru masurarea debitului........16

II.4.Simbolizarea......22
III. Bibliografie.23
IV. Anexe.24

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 3

ARGUMENT

Ridicarea pe noi trepte ale economiei moderne impune dezvoltarea in continuare a industriei
constructoare de masini, in mod deosebit prin imbunatatirea calitatii produselor si creterea indicilor
deeficienta ai activitatii de fabricatie. In acest sens, Directivele UniuniiEuropene prevad ca sarcini de
baza ridicarea nivelului etnic si calitativ al intregii productii materiale prin promovarea larga a
mecanizarii,automatizarii si cibernetizarii productiei, introducerea celor mai noi cuceriri ale tiintei si
tehnicii, realizandu-se astfel o economie
moderna, de inalta productivitate i eficienta.
Dezvolatarea si cresterea gradului de
complexitate al sistemelor electroenergetice a
impus dotarea acestora cu mijloace de comanda
si reglare automata, cu ajutorul carora, alaturi de
alti factori (structura,configuratia sistemului
electric etc), contribuie la cresterea sigurantei de
functionare a acestora, la continuitatea in
alimentare cu energie electrica aconsumatorilor,
etc. De asemenea, folosirea dispozitivelor si
instalatiilor de automatizare si de conducere cu
calculatoare face posibil exploatarea sistemului
electric in conditii tehnico-economice bune,
contribuie la reducerea pierderilor de energie electrica, termica, hidraulica etc. Mecatronica s-a impus
mai intai in viata reala in industrie, dupa care a fost identificata, definitia si introdusa pentru a putea
fi studiata si tratata corespunzator. Elementele electrice i electronice au nceput s fieincluse n
sistemele mecanice nc din anii 1940. Utilajele din aceasta perioada ar putea fi numite prima
generatie a mecatronicii.Se considera c primul utilaj complet din punct de vedere al conceptului
mecatronic a fost masina unealta comandata numeric (CNC) pentru productia elicelor de elicopter,
construita la Massachusetts Institute of Technology din SUA, in 1952. Dezvoltarea informaticii la
nceputul anilor 1970 a fost marcata de aparitia microprocesorului, caracterizat printr-o inalta
fiabilitate si o flexibilitate deosebita, oferind in acelasi timp gabarit si pret scazut; toate acestea au
permis inlocuirea elementelor electronice analogice si de decizie clasice, sistemele electronice
devenind astfel mai complexe dar in acelasi timp mai usor de utilizat.Aceasta etapa poate fi numita a
doua generatie a mecatronicii.Mecatronica a inceput sa se dezvolte in mod dinamic in anii
1980,perioada in care era deja proaspat definita, iar conceptul suferea permanent perfectionari. A fost
o perioada de dezvoltare in directia obtinerii elementelor integrate, menite sa asigure pe deplin
controlul utilajelor, masinilor si sistemelor complexe. Aceasta a fost inceputul celei de-a treia
generatii a mecatronicii, al carui obiect de interes sunt sistemele multifunctionale si cu o constructie
complexa.Utilajele mecatronice sunt ansambluri care integreaza elemente componente simple sau
complexe ce indeplinesc diferite functii,actionand in baza unor reguli impuse.Principala lor sarcina
Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 4

este functionarea mecanica, deci producerea de lucru mecanic util, iar inesenta lor este posibilitatea
de a reactiona inteligent, printr-un sistem de senzori, la stimulii exteriori care actioneaza asupra
utilajului luand decizii corespunzatoare pentru fiecare situatie.

Tema Caracterizarea aparatelor de msur i control folosite n schemele pneumatice trebue sa

indeplineasca urmatoarele cerinte:
Caracterizarea componentelor unei scheme de acionare pneumatic .

Stabilirea parametrilor tehnico-funcionali ai sistemelor cu acionare pneumatic.

Identificarea si caracterizarea aparatelor de msur i control folosite n schemele pneumatic

Explicarea funcionarii mijloacelor de msurare si control.

Identificatea simbolurilor mijloacelor de msurare si control

Investigheaz posibilitile reale de proiectare a produsului .

Depisteaza defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice

Aplic legislaia privind securitatea i sntatea la locul de munc, prevenirea i stingerea

incendiilor
Prin reglare se nelege operaia de a menine constanta presiunea, la o valoare necesar pe o anumit
poriune a reelei pneumatice, de la aparatul de reglare la consumatorul de aer comprimat, indiferent
de variaia presiunii din reeaua de aer comprimat anterioara aparatului de reglare.
Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 5

Voi prezenta in lucrare cateva aparate de masura si control folosite in pneumatica

Pentru elaborarea lucrarii au fost necesare studiul urmatoarelor module de cultura de
specialitate: Actionari Pneumatice in Mecatronica, Sisteme Mecatronice,Masurari tehnice , Tehnici
de masurare in domeniu, dar si stiudiul disciplinelor de cultura generala, Matematica si Fizica.

II.CONTINUT PROPRIU-ZIS
II.1.COMPONENTA INSTALATIILOR DE ACTIONARE PNEUMATICA
Prin actionare pneumatica se intelege ansamblul de functiuni tehnice prin care se realizeaza
transmiterea de energie mecanica de la elementul conducator la cel condus cu ajutorul energiei
aerului comprimat.
Un sistem de actionare pneumatica este format din
E. Sursa de aer comprimat;
F. Elementele de actionare;
G. Aparatura de comanda, reglare si control;
H. Conducte;
I. Elemente auxiliare

1-aparatura electrica,
5-aparatura pneumatic,

2-motor electric,

3,7-cuplaje mecanice,

6-motorul pneumatic,

4-generatorul pneumatic

8-masina de lucru

A. SURSA DE AER COMPRIMAT (COMPRESORUL)

Compresorul transforma energia electrica sau termica a motorului de antrenare in energie de presiune
a aerului comprimat. Schema sistemului de producere a aerului comprimat cuprinde urmatoaerele
elemente:
1-filtru; 2-dispozitiv de reglare a debitului prin laminarea aspiratiei; 3-compresor; 4-motor de
antrenare; 5-racitor; 6-supapa de sens unic; 7-rezervor tampon; 8-manometru; 9-supapa de
siguranta; 10-separator de apa si ulei; 11, 12, 13-robinete.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 6

Schema sistemului de producere a aerului comprimat.

cu disc nclinat

Motoare
pneomostatice

(volumetrice)

cu
pistoane
axiale

cu bloc nclinat
cu disc fulant

cu
palete

cu palete
radiale
cu palete
nclinate
cu rotaie
parial
cu dini drepi

cu roi
dinate

cu dini nclinai

cu pistoane

cu doi lobi

profilate

cu trei lobi

cu dantur n V

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 7

B. ELEMENTELE DE ACTIONARE;.MOTORUL PNEUMATIC (MP)

a)Motoarele pneumatic liniare transforma energia pneumatic in energie mecanica pe care o
furnizeaza mecanismului actionat. Cilindrii pneumatic efectueaza lucrul mechanic printr-o miscare de
translatie.

b)Motoarele pneumatic cu membrane. Camerele pneumatic cu membrane sunt utilizate acolo unde
este necesara o cursa mica si cu promptitudine in functionare.

c)Motoarele pneumatic rotative transforma energia pneumatic in energie mecanica pe care o

transmite arborelui de iesire cu care se va cupla mecanismul actionat.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 8

C. ELEMENTELE DE REGLARE SI CONTROL (ERC) INDEPLINESC

URMATOARELE FUNCTII:
1.Dirijeaza fluidul sub presiune controland astfel sensul
de miscare al sarcinii antrenate de catre motor si
oprirea acesteia (distribuitorul pneumatic DP).
Distribuitorul pneumatic este materializat prin comenzi
primate din exterior si distribuie aerul comprimat pe
anumite circuite cu scopul declansarii actionarii
peumatice pe care le deserves aceste circuite.

Variantele de executie pentru elementele pneumatic de

distribuite sunt:
a)Dupa forma lor constructive distribuitoarele pot fi:
-cu supapa
-cu sertar rectiliniu
-cu sertar cilindric
-cu sertar plan
b)Dupa rolul functional distribuitoarele pot fi:
-pentru comanda pornirii
-pentru deversare
c)Dupa tipul comenzii distribuitoarele pot fi:
-manuale
-mecanice
-electrice
-pneumatice
2)Regleaza debitul la valoarea ceruta de motor si prin aceasta, viteza de miscare a sarcinii (droselele
D).
Din punct de vedere contructiv si al pozitiei de montare droselele pot fi:
Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 9

-de traseu care se monteaza direct pe conductele schemei pneumatic si care pot fi cu sau fara supapa
de sens
-de panou care se monteazape panoul de comanda al instalatiei si care este intotdeauna insotit de
supape de sens
3)Regleaza presiunea in sistem in concordant cu sarcina antrenata (supape S si regulatoare de
presiune RP)
Regulatorul este prevazut cu o vana de reglare, un dispozitiv de actionare cu membrana de reglare si
un maner pentru setarea presiunii diferentiale (fara maner in cazul versiunii cu setare fixa).

D. ELEMENTELE AUXILIARE DIVERSE au rolul de a asigura transportul si pregatirea

aerului comprimat. Din aceasta categorie fac parte: filtrele, ungatoarele, rezervoarele, amortizoarele
fonice si conductele de legatura.
II.2.IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA APARATELOR DE MASURA SI
CONTROL FOLOSITE IN SCHEMELE PNEUMATICE
Aparatele de msur i control au rolul de a msura i indica parametrii de lucru ai agentului
motor: presiunea se msoar cu manometrul, debitul cu debitmetrul iar temperatura cu termometrul
A. MIJLOACE PENTRU MASURAREA TEMPERATURII

Temperatura este o marime fizica fundamentala in SI, care caracterizeaza gradul de agitatie
dezordonata a moleculelor unui corp.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 10

Temperatura se masoara cu TERMOMETRUL.

Principii de masurare
-dilatatia corpurilor;

-variaia rezistenei electrice;

-efectul termoelectric;
-radiatia si culoarea corpurilor;
-modificarile de stare fizica.
Clasificarea termometrelor:
-Termometre bazate pe dilatarea corpurilor (gaze, lichide, solide);
-Termometre cu rezistenta electrica (metalice sau semiconductoare);
-Termometre termoelectrice (termocupluri),
-Termometre bazate pe radiatia termica a corpurilor
-Termometre bazate pe schimbarea starii fizice.

Termometre bazate pe dilatare si pe variatia presiunii in incinta corpului termometric

Termometre din sticla cu lichid care se folosesc la masurarea temperaturilor locale.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 11

Principiul de functionare a acestor termometre se bazeaza pe dilatatia unui lichid intr-un spatiu inchis,
fiind confectionate din sticla transparenta, cu calitati termice bune si coeficient de dilatare maxim.
Ca lichid thermometric se folosesc: pentan (-200..200C), alcool etilic (-110..750C), toluen (80..1000C), mercur (-35..8000C), aliaj de galiu (0..10500C).

Termometre cu capilar masiv (a), diametrul capilaruli egal cu al rezervorului;

Termometre tubulare (b), cu scara interioara si rezervorul montate la capatul tijei, in
prelungirea tubului capilar;
Termometre cu capilar neprotejat (c), cu capatul superior al capilarului indoit si fixat pe o
placa cu scara gradata.

Termometre bazate pe dilatarea corpurilor

Termometre cu tija
Se bazeaza pe fenomenul de dilatare la incalzire a
corpurilor solide.
Se compun dintr-un tub cu coeficient de dilatare mic.
Tubul este introdus intr-un mediu a carui temperatura se
masoara. Diferena de dilatare dintre tija si tub determina
micarea mecanismului indicator.
1-tub de protecie;
2-tija; 3-parghie;
4-ax; 5-arc; 6-ac indicator.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 12

TRADUCTOARE DE TEMPERATURA

B. MIJLOACE PENTRU MASURAREA PRESIUNII

Presiunea este o marime scalara, care in S.I. se masoara in pascali. 1 Pa = 1 N/m2.Presiunea
se transmite suprafetelor inconjuratoare ale domeniului sau sectiunilor prin fluid in directie normala
in orice punct a acestor suprafete sau sectiuni. Ea este un parametru fundamental in termodinamica si
este o variabila conjugata volumului.

Manometre

Manometre cu aer comprimat sunt folosite

pentru masurarea presiunii din instalatiile de
aer comprimat. Pot fi livrate standard sau cu
glicerina.
Caracteristici tehnice:
- tip: axial-/radial;
- conexiune 1/8"/1/4"/1/2"
- presiune: 0-400 bar;
- carcasa: plastic / inox

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 13

.Traductoare de presiune
Aceste aparate au un traductor de presiune, care este un element elastic si care se deformeaza sub
actiunea presiunii in mod proportional.
Avantaje:
obinerea direct a valorii masurate,
constructie simpla si robusta,
precizie crescuta,
utilizare simpla,
posibilitate de adaptare a dispozitivelor de semnalizare,
inregistrare si transmitere la distanta.
Traductoare elastice:
-

cu tub Bourdon (a);

- cu tub elicoidal (b);
- cu tub spiral (c);
- cu membran (d);
- cu capsul (e);
- cu sifon (f).
Sunt folosite ca manometre, vacuummetre, manovacuummetre si manometre diferentiale.
Eroarea de masurare este data de elementul elastic si poate fi:
-de liniaritate a caracteristicii presiune-deformatie;
-de citire a indicatiilor aparatului,
-de incadrare a limitei superioare a masurarii sub limita de proportionalitate a materialului de
confectionare a elementului elastic (aliaj Cu-Be, Cu-Ni, bronz fosforos, otel inox cu Ni, Cr, Ti, Mo).

.Aparate cu tub Bourdon

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 14

Se folosesc la msurarea presiunii lichidelor i gazelor.

Elementul de msurare: tubul cu perei subiri 2, confecionat din alam, bronz sau oel,
curbat sub form de arc de 200-2700. Fluidul ptrunde n tubul manometric i l deformeaz
proporional cu valoarea presiunii(la suprapresiune-crete i la depresiune-scade). Captul liber al
tubului modific poziia prghiei 4, care acioneaz asupra sectorului dinat 5 i a pinionului 6. Cu
pinionul se rotete i acul indicator 7 pe cadranul 8. Arcul spiral 9 are rolul de a aduce acul indicator
n poziia iniial dup msurare.
La aparatele cu tub spiral, deplasarea captului liber este mai mare pentru aceeai
temperatur, fiind preferate n cazul msurrii cu nregistrare.
Sensibilitatea depinde de: forma seciunii tubului, mrimea razei de curbur, grosimea
pereilor tubului, materialul din care este confecionat.
Domeniul de msurare: 1000N/m2-1000MN/m2(Bourdon)
1000N/m2-25MN/m2(tub spiral); 10000N/m2-60MN/m2(tub elicoidal).
Aparate cu tub Bourdon

Pri componente: 1-cep filetat de

legtur; 2-element elasic; 3-brid; 4prghie de legtur; 5-sector dinat; 6pinion; 7-ac indicator; 8-scar gradat; 9arc spiral.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 15

Manometru cu silfon
Au o construcie
asemntoare cu a
celorlaltor manometre,
cu diferena c elementul
elastic este un tub, numit
sifon. Sifonul este un tub cilindric cu
perei ondulai, ale cror variaii de
lungime sub efectul presiunii sunt
transformate n deplasri circulare ale
acului indicator, printr-un mecanism
cinematic.
Presiunea poate aciona att din interior
ct i din exterior. Se utilizeaz cu
dispozitive de nregistrare sau n sisteme
de reglare automat.
Domeniul de msurare: 50N/m20,5MN/m2.

C. MIJLOACE PENTRU MASURAREA DEBITULUI

Debitul se defineste ca fiind cantitatea de substanta solida, lichida sau gazoasa care trece printr-o
sectiune oarecare in unitate de timp.
Masurarea debitelor fluidelor se poate realiza ca debite volumice, masurate in m3/s volum de fluid
scurs in unitate de timp.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 16

Masurarea debitului se bazeaza pe determinarea unor fenomene fizice ce se produc la curgerea unui
fluid.

DEBITMETRELE DIFERENIALE
Masoara diferenta de presiune p2-p1 produsa de un dispozitiv de strangulare introdus in conducta
prin care circul un fluid.
p1=presiunea fluidului la intrare inainte de strangulare;
p2=presiunea fluidului la iesire dupa dispozitivul de strangulate.
Cele doua presiuni se pot masura.
Diafragma normalizata se foloseste pentru conducte cu D>50 m.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 17

Ajutajul normalizat se foloseste pentru conducte cu diametrul

D<200 mm, prin care circula abur incalzit, abur cu presiune mare, lichide corozive.

CONTORUL CU PALETE foloseste rotatia paletei cauzata de forta de apasare a fluidului ce este
orientat tangenial de orificiile unei casete

CONTORUL VOLTMANN se foloseste pentru apa rece si cald. Pentru sensibilitati si precizii mai
mari se conecteaza la acesta un al doilea contor, de exemplu unul cu cilindru inelar
Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 18

CONTOR CU TAMBUR

are trei camere. Dupa umplerea camerei I, fluidul trece in camera II si se schimba centrul de
greutate. Ca urmare se roteste tamburul in sens trigonometric si lichidul trece in camera III.
Rotirea tamburului este transmisa la un numarator

DEBITMETRE CU VARTEJURI VORTEX

Principii si modificatii ale debitmetrelor cu vartejuri VORTEX FV4000- VT4 (a) si SWIRL FS4000ST4

Aceste debitmetre, constituite de asemenea din 2 parti componente, sunt relativ simple si compacte,
nu necesita nici o acordare sau calibrare si nu depind de proprietatile gazelor sau lichidelor. Ele se
bazeaza pe fenomenul cunoscut in fizica sub numele CARMAN - aparitia unor oscilatii turbulente
hidraulice in cazul unui lichid, sau pneumatice (vartejuri) in cazul unor gaze , la introducerea in calea
lor a unor obstacole de o anumit forma . In cazul unui obstacol in forma de T" vartejurile au o axa
verticala (fig. a), iar in cazul unui obstacol in forma de spirala - ele au o axa orizontala (fig. , b).

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 19

Aceste vartejuri apar de ambele parti ale obstacolului, alternand unul dupa altul. Frecventa lor este
direct proportionala cu viteza de curgere a fluxului si invers proportionala cu latimea obstacolului.
De aceeasi frecventa este si presiunea diferentiala produsa inaintea obstacolului si dupa el, detectata
de un senzor din cuar (piezometric), montat in spatele obstacolului. Frecventa acestui senzor este
prelucrata apoi de blocul electronic secundar
APARAT PENTRU MASURAREA DEBITULUI DE AER FLUKE 922

Caracteristici:
- Functie de masuarare a presiunii diferentiale si statice
- Functie de masuarare vitezei si debitului de aer
- Functii MIN / MAX / AVG / HOLD
- Functie de oprire automata pntru conservarea bateriei
- Grad de protectie: IP54
- Conform standardului: EN 61326-1
- Presiune maxima pe fiecre port: 10 PSI
- Rezistenta la vibratii: Clasa 3

Masoara:
- Presiune aer: 40 mbar; Rezolutie: 0.01 mbar, Exactitate: 1% + 0.01mbar
- Viteza aer: 1 ... 80 m/s; Rezolutie: 0.001 m/s
- Exactitate: 2.5%
- Debit aer: 0 ... 99,999 m3/h; Rezolutie: 1 m3/h
- Temperatura: 0 ... 50 C, Rezolutie: 0.01 C Exactitate: 1% + 2 C.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 20

MASURAREA DEBITELOR CU AJUTORUL ROTAMETRELOR

Principiul rotametrului: Rotametrele sunt debitmetre cu diferenta constanta de presiune si
plutitor rotativ. Aceste aparate sunt utilizate la masurarea debitelor lichidului si gazelor pe baza
deplasarii unui plutitor intr-un tub tronconic gradat, dispus vertical, prin care circula fluidul de
masurat. Elementele principale ale unui rotametru sunt: tubul tronconic si plutitorul.
Tubul tronconic este un tub calibrat conic, dispus vertical, construit din sticla sau metal. In
general conicitatea (Dmax D) a tuburilor rotametrelor este de 1/100 care corespunde la un unghi de
35, iar In unele cazuri rotametrele au o conicitate de 1/10 corespunzatoare unui unghi de 536.
Plutitorul se afla montat in interiorul tubului si are o forma cilindrica, de diferite diametre.
Diametrul maxim al plutitorului trebuie sa fie mai mic decat diametrul interior al tubului deoarece el
trebuie sa se deplaseze liber pe toata lungimea tubului. Forma si materialul din care se alege plutitorul
se alege in functie de gama valorilor de masura ale debitului si respectiv de proprietatile mediului de
masura.
Plutitorul are prevazut la partea superioara o serie de fante (senulete) care au rolul sa imprime
o miscare de rotatie si sa le mentina pe axa de miscare a tubului. Aceasta miscare de rotatie are ca
efect dispunerea plutitorului in centrul curentului si astfel plutitorul nu atinge peretele tubului. In
cazul rotametrelor de dimensiuni mari, cand se folosesc plutitoare grele, dirijarea plutitorului se face
prin intermediul unei tije de ghidare.
Avantaje.

constructie simpla si ieftina

cadere de presiune mica
utilizabil cu lichide si gaze agresive
poate masura debite foarte mici

Dezavantaje.

nu suporta presiuni si temperaturi ridicate, fragile (cele din sticla)

contraindicate pentru debite mari.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 21

TRADUCTOARE DE DEBIT
Masurarea debitului fluidelor se poate realiza ca urmare a modificarii regimului de curgere prin
intermediul unui corp fizic sau prin intermediul unor fenomene care sunt influenate de curgere
traductoare cu cupe
curgerea

traductor electric

msurarea

de turaie

debitului volumic

fluidului
traductoare cu elice

II.4.SIMBOLIZAREA MIJLOACELOR DE MASURARE SI CONTROL

III. Bibliografie

1. V.Cosoroab, GH.Georgescu-Azuga, R.Vian, ACIONRI PNEUNATICE, E.T., Bucureti, 1976

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 22

2. S.Clin, S. Popescu, APARATE, ECHIPAMENTE I INSTALAII DE ELECTRONIC

INDUSTRIAL, E.D.P., Bucureti, 1993
3. A.Oprean, HIDRAULICA MAINILOR UNELTE, E.D.P., Bucureti, 1983
4. V.Marian, R.Moscovici, D.teneslav, SISTEME HIDRAULICE DEACTIONARE I REGLARE
AUTOMAT, E.T., Bucureti, 1983
5. I. Mrgineanu, AUTOMATE PROGRAMABILE, Ed Albastra,
6. D.Popescu, AUTOMATE PROGRAMABILE, Ed.Matrixrom, Bucureti, 2005
7.

Ionescu Fl., a. MECANICA FLUIDELOR I ACIONRII HIDRAULICE I PNEUMATICE.

EDP, 1980

8. Internet
9. Gabriela Lichiardopol - Mecanic aplicat. Manual pentru clasa a X-a

IV. Anexe

Manometru cu tub U.

Manometru cu rezervor si tub vertical.

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 23

Moduri de utilizare a tubului U.

Termometru tubular

Debitmeru masic

Termometru cu capilar

Aparatele de masura si control folosite in schemele pneumatice

Pagina 24