Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitneti, judeul Teleorman - d.

4 decembrie
1987, Pltini, judeul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist i scriitor romn.
Fostul ministru rnist Nicolae Noica este nepotul filozofului Constantin Noica.
Opere antume[modificare | modificare surs]
1934 - Mathesis sau bucuriile simple
1936 - Concepte deschise n istoria filozofiei la Descartes, Leibniz i Kant
1937 - De caelo
1940 - Schi pentru istoria lui cum e cu putin ceva nou
1943 - Dou introduceri i o trecere spre idealism. Cu traducerea primei introduceri
kantiene a Criticei Judecarii
1944 - Pagini despre sufletul romnesc
1944 - Jurnal filosofic
1962 - Fenomenologia spiritului de GWF Hegel istorisit de Constantin Noica
1969 - Douzeci si sapte de trepte ale realului
1969 - Platon: Lysis (cu un eseu despre nelesul grec al dragostei de oameni si
lucruri)
1970 - Rostirea filozofic romneasc
1973 - Creaie i frumos in rostirea romneasc
1975 - Eminescu sau gnduri despre omul deplin al culturii romanesti
1975 Desprirea de Goethe
1978 - Sentimentul romnesc al fiinei
1978 - Spiritul romnesc la cumptul vremii. ase maladii ale spiritului
contemporan.
1980 - Povestiri despre om, dupa o carte a lui Hegel: Fenomenologia spiritului
1981 - Devenirea ntru fiin, vol. I: Incercarea asupra filozofiei traditionale; vol. II:
Tratat de ontologie
1984 - Trei introduceri la devenirea ntru fiin
1986 - Scrisori despre logica lui Hermes
Opere postume[modificare | modificare surs]
1988 - De Dignitate Europae
1990 - Jurnal de idei
1990 - Rugai-v pentru fratele Alexandru

1992 - Simple introduceri la buntatea timpului nostru

1992 - Eseuri de duminic
1992 - Introducere la miracolul eminescian
1997 - Manuscrisele de la Cmpulung
1998 - Echilibrul spiritual. Studii i eseuri (1929-1947))
Publicistic[modificare | modificare surs]
1994 - Semnele Minervei, publicistic, volumul I, ediie de Marin Bucur
1996 - ntre suflet i spirit, publicistic, volumul II, ediie de Marin Bucur
2003 - Moartea omului de mine. Publicistic volumul III, ediie de Marin Bucur
2007 - Despre lutrism[3]